PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la ultimele evoluții din cadrul Adunării Naționale a Venezuelei
18.1.2021 - (2021/2508(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Jordi Cañas, Dita Charanzová, Olivier Chastel, Nicola Danti, Klemen Grošelj, Moritz Körner, Ilhan Kyuchyuk, Javier Nart, Samira Rafaela, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Nicolae Ştefănuță, Dragoş Tudorache, Hilde Vautmans, Adrián Vázquez Lázara
în numele Grupului Renew
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0056/2021
B9‑0065/2021
Rezoluția Parlamentului European referitoare la ultimele evoluții din cadrul Adunării Naționale a Venezuelei
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Venezuela, în special cea din 16 ianuarie 2020 referitoare la situația din Venezuela după alegerea ilegală a noului președinte și a noului Birou al Adunării Naționale (lovitură de stat parlamentară)[1] și cea din 10 iulie 2020 referitoare la situația umanitară din Venezuela și la criza migrației și a refugiaților[2],
– având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) făcute în numele Uniunii Europene la 6 ianuarie 2021 privind Venezuela și alegerile din 6 decembrie 2020 pentru Adunarea Națională și la 7 decembrie 2020 privind Venezuela și alegerile din 6 decembrie 2020 pentru Adunarea Națională, precum și declarațiile anterioare ale purtătorului de cuvânt din 4 și 16 iunie 2020 referitoare la ultimele evoluții privind Venezuela,
– având în vedere declarația Grupului internațional de contact din 8 decembrie 2020 privind alegerile pentru Adunarea Națională din Venezuela din 6 decembrie 2020 și cea din 16 iunie 2020, care a respins ca nelegitimă desemnarea noii conduceri a Consiliului Electoral Național (CNE) de către Curtea Supremă de Justiție (TSJ),
– având în vedere declarația Grupului de la Lima din 5 ianuarie 2021 privind agravarea crizei politice din Venezuela,
– având în vedere declarația Comisiei sale pentru afaceri externe din 11 iunie 2020 referitoare la recentele atacuri împotriva Adunării Naționale din Venezuela,
– având în vedere primul raport al Misiunii internaționale independente de stabilire a faptelor a ONU cu privire la Republica Bolivariană a Venezuelei, publicat la 16 septembrie 2020,
– având în vedere raportul Organizației Statelor Americane (OAS) din 2 decembrie 2020 intitulat „Fostering Impunity: The Impact of the Failure of the Prosecutor of the International Criminal Court to Open an Investigation Into the Possible Commission of Crimes Against Humanity in Venezuela” („Promovarea impunității: impactul neanchetării de către procurorul Curții Penale Internaționale a unor posibile crime săvârșite împotriva umanității în Venezuela”), care reafirmă că există un temei rezonabil pentru a stabili că regimul lui Nicolás Maduro a comis crime împotriva umanității în Venezuela începând cu 12 februarie 2014 și care condamnă lipsa de acțiune a procurorului Curții Penale Internaționale în ceea ce privește pedepsirea acestor crime,
– având în vedere raportul Institutului CASLA din ianuarie 2021 intitulat „Crimes against humanity, systematic repression and torture in Venezuela: responsibility of the Cuban regime” („Crime împotriva umanității, represiune și tortură sistematice în Venezuela: responsabilitatea regimului cubanez”),
– având în vedere Decizia (PESC) 2020/898 a Consiliului din 29 iunie 2020 de modificare a Deciziei (PESC) 2017/2074 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Venezuela[3], care a adăugat 11 înalți funcționari venezueleni pe lista persoanelor supuse unor măsuri restrictive,
– având în vedere Constituția Venezuelei,
– având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI),
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, la 6 decembrie 2020, au avut loc în Venezuela alegeri parlamentare ilegale și nelegitime, care nu au respectat standardele internaționale minime și nu au ținut cont de principii democratice fundamentale precum pluralismul politic, transparența și statul de drept;
B. întrucât partidele de opoziție care alcătuiesc coaliția Mesa de Unidad Democrática au decis în unanimitate să nu participe la alegeri, având în vedere că nu erau asigurate condițiile necesare pentru organizarea unor alegeri libere și corecte; întrucât acordul a fost semnat de 27 de partide politice, inclusiv de cele patru partide de opoziție majore: Voluntad Popular, Primero Justicia, Acción Democrática și Un Nuevo Tiempo;
C. întrucât comunitatea internațională, din care fac parte și Uniunea Europeană, Grupul internațional de contact, Grupul de la Lima și Statele Unite ale Americii, a respins organizarea de alegeri parlamentare în 2020, deoarece lipseau total condițiile necesare pentru ca aceste alegeri să fie libere și corecte, a denunțat această farsă electorală și nu a recunoscut rezultatele; întrucât aceste alegeri ilegale au redus la minimum spațiul democratic din această țară și au creat obstacole majore în calea soluționării crizei politice din Venezuela;
D. întrucât, la 13 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție nelegitimă a numit noi membri ai Consiliului Electoral Național, neavând vreo competență juridică în acest sens; întrucât, potrivit articolelor 187 și 296 din Constituția Venezuelei, aceste numiri sunt responsabilitatea exclusivă a Adunării Naționale, un organism ales în mod democratic de poporul venezuelean; întrucât comunitatea internațională nu a recunoscut nicio decizie sau hotărâre luată unilateral de aceste organisme nelegitime; întrucât funcționarii responsabili de aceste decizii au fost, de asemenea, incluși pe lista de sancțiuni a Consiliului;
E. întrucât rata de abținere la alegeri a fost mai mare de 80 %, făcând evidentă astfel respingerea alegerilor de către poporul venezuelean;
F. întrucât, în iulie 2020, Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, condus de Michelle Bachelet, a constatat că „deciziile Curții Supreme de Justiție reduc posibilitatea de a crea condiții pentru procese electorale democratice și credibile” și că „numesc noi rectori ai Consiliului Electoral Național fără consensul tuturor forțelor politice”;
G. întrucât, la 16 septembrie 2020, Misiunea internațională independentă de stabilire a faptelor a ONU cu privire la Republica Bolivariană a Venezuelei a emis primul său raport în care declară că statul venezuelean trebuie să tragă la răspundere persoanele responsabile de execuțiile extrajudiciare, disparițiile forțate, detențiile arbitrare și tortură și să împiedice comiterea altor acte de această natură;
H. întrucât, ca urmare a evoluțiilor din domeniul politic, socioeconomic și al drepturilor omului, populația continuă să părăsească Venezuela pentru a scăpa de violență, insecuritate și amenințări, precum și din cauza lipsei de alimente, medicamente și servicii esențiale; întrucât peste șase milioane de venezueleni trăiesc în străinătate, marea majoritate în țări din America Latină și zona Caraibilor, această situație a devenit una dintre cele mai mari crize de strămutare din lume;
I. întrucât, în ianuarie 2021, procurorii elvețieni au identificat conturi bancare care conțin aproximativ 10,1 miliarde USD în fonduri suspecte legate de regimul Maduro, despre care se crede că provin din deturnarea fondurilor publice în Venezuela; întrucât, din 2019, procurorii elvețieni au descoperit peste 100 de conturi în 30 de bănci; întrucât regimul a recurs și la exploatarea minelor de aur, extracția și exploatarea având loc în condiții ilegale și infracționale care pun în pericol atât drepturile omului, cât și mediul, pentru a vinde în mod ilicit aur în străinătate, ca sursă esențială de venituri; întrucât aceste tranzacții se desfășoară fără a aduce vreun beneficiu cetățenilor venezueleni, care devin din ce în ce mai săraci;
J. întrucât, prin rezoluția sa din 31 ianuarie 2019, Parlamentul l-a recunoscut pe Juan Guaidó drept președintele interimar legitim al Republicii Bolivariene a Venezuelei, în conformitate cu Constituția Venezuelei;
K. întrucât, la 26 decembrie 2020, Adunarea Națională legitimă aleasă în 2015 a adoptat acte legislative pentru a-și prelungi cu un an propriul mandat constituțional și administrativ, până când vor putea avea loc alegeri libere, corecte, verificabile și democratice în Venezuela;
L. întrucât cel mai recent raport publicat de Institutul CASLA la 14 ianuarie 2021 dovedește că a existat o planificare strategică a represiunii sistematice și a crimelor împotriva umanității comise de regim și dezvăluie informații despre noi metode de tortură, creșterea detenției clandestine ilegale și a centrelor de tortură, precum și despre interferența altor state în instigarea la astfel de crime și săvârșirea lor; întrucât acest raport evidențiază și condițiile inumane în care sunt ținuți deținuții politici în subteran și expuși torturii fizice și psihologice continue, fiind încălcate astfel regulile minime privind tratamentul deținuților adoptate de primul Congres al Organizației Națiunilor Unite pentru prevenirea crimei și tratamentul delicvenților, care a avut loc la Geneva în 1955, și aprobate de Consiliul Economic și Social în Rezoluțiile sale nr. 663C (XXIV) din 31 iulie 1957 și nr. 2076 (LXII) din 13 mai 1977;
M. întrucât există numeroase dovezi că, în mod direct, autoritățile cubanez au fost implicate în represiunea sistematică a populației venezuelene și au sprijinit-o, fapt ce ajută regimul Maduro să rămână la putere,
1. respinge alegerile parlamentare ilegale și nelegitime organizate la 6 decembrie 2020 de regimul dictatorial al lui Nicolás Maduro și reiterează faptul că procesul electoral nici nu a respectat condițiile și standardele acceptate la nivel internațional, precum nici legislația venezueleană, și nici nu a fost liber și corect și nici nu a reprezentat voința poporului venezuelean;
2. nu recunoaște nici legitimitatea, nici legalitatea Adunării Naționale instituite la 5 ianuarie 2021 pe baza acestor alegeri nedemocratice;
3. își reafirmă poziția, recunoscând în continuare mandatul Adunării Naționale legitime a Venezuelei, aleasă în decembrie 2015, când venezuelenii și-au exprimat liber voința pentru ultima dată în cadrul unui proces electoral, precum și președintele legitim al Adunării Naționale și președintele interimar legitim al Venezuelei, Juan Guaidó;
4. invită Consiliul și statele membre să recunoască, la rândul lor, prelungirea mandatului constituțional al Adunării Naționale legitime a Venezuelei, aleasă în 2015, și președintele interimar legitim al Venezuelei, Juan Guaidó;
5. solicită să se creeze un grup de contact între deputații în Parlamentul European și reprezentanții aleși în mod democratic ai Adunării Naționale, pentru a facilita contactele periodice cu forțele democratice din Venezuela;
6. reiterează că unica manieră sustenabilă de a soluționa criza multidimensională din Venezuela, care afectează întreaga regiune, este un parcurs politic, pașnic și democratic, ceea ce implică alegeri prezidențiale, parlamentare, regionale și locale credibile, favorabile incluziunii, libere, echitabile și transparente, care să respecte standardele internaționale, să garanteze condiții de concurență echitabile și participarea neîngrădită a tuturor partidelor politice și să fie organizate sub o supraveghere internațională obiectivă; consideră că, pentru a garanta organizarea unor alegeri pașnice, comunitatea internațională trebuie să colaboreze cu forțele politice venezuelene pentru a căuta modalități de monitorizare și de dezarmare a grupurilor civile armate și a organismelor de securitate și de informații care acționează în afara legii;
7. își exprimă din nou profunda îngrijorare cu privire la gravitatea urgenței umanitare, care amenință profund viețile venezuelenilor și care este exacerbată și mai mult de pandemia de COVID-19; atrage atenția asupra alarmantei crize a migrației și a repercusiunilor sale în întreaga regiune și laudă eforturile și solidaritatea manifestate de țările vecine;
8. condamnă ultimele acte de represiune a libertății de exprimare comise de regim și închiderea ziarelor și a canalelor mass-media care nu sunt aliniate politic la regimul lui Maduro;
9. denunță amenințările formulate de Iris Varela, vicepreședinta Adunării Naționale constituite ilegal, în care declară că va dispune arestarea și urmărirea penală a membrilor opoziției și a președintelui Juan Guaidó, precum și confiscarea activelor acestora și revocarea cetățeniei lor;
10. salută recenta decizie a Consiliului din iunie 2020 de a extinde sancțiunile specifice la alte 11 persoane, act care nu afectează populația venezueleană, și solicită ca aceste sancțiuni să fie înăsprite și extinse imediat; consideră că, în consecință, autoritățile UE trebuie să restricționeze deplasările persoanelor aflate pe această listă, precum și ale rudelor lor apropiate, să le înghețe bunurile și să le interzică vizele; solicită, de asemenea, interzicerea imediată a comerțului și a circulației „aurului pătat cu sânge” din Venezuela în UE;
11. sprijină deplin anchetele efectuate de Curtea Penală Internațională (CPI) care vizează crimele și actele de represiune pe scară largă comise de regimul venezuelean; îndeamnă Uniunea Europeană să sprijine inițiativa statelor părți la CPI de a deschide o anchetă asupra crimelor împotriva umanității comise de regimul lui Maduro, pentru a-i trage astfel la răspundere pe cei responsabili;
12. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, președintelui interimar legitim al Republicii și Adunării Naționale a Republicii Bolivariene a Venezuelei, guvernelor și parlamentelor țărilor din Grupul de la Lima, Adunării parlamentare euro-latinoamericane, precum și secretarului general al Organizației Statelor Americane.
- [1] Texte adoptate, P9_TA(2020)0013.
- [2] Texte adoptate, P9_TA(2020)0193.
- [3] JO L 205 I, 29.6.2020, p. 6.