Procedură : 2020/2818(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0108/2021

Texte depuse :

B9-0108/2021

Dezbateri :

PV 08/02/2021 - 18
CRE 08/02/2021 - 18

Voturi :

PV 10/02/2021 - 11
PV 11/02/2021 - 2

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0051

<Date>{03/02/2021}3.2.2021</Date>
<NoDocSe>B9-0108/2021</NoDocSe>
PDF 223kWORD 77k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depus pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B9-0004/2021</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 136 alineatul (5) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței</Titre>

<DocRef>(2020/2818(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Lucia Ďuriš Nicholsonová</Depute>

<Commission>{EMPL}în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale</Commission>

</RepeatBlock-By>


B9-0108/2021

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței

(2020/2818(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere articolul 166 și articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

 având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 14 și 15,

 având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale proclamat de Consiliul European, de Parlamentul European și de Comisia Europeană în noiembrie 2017, în special principiul 1, „educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții” și principiul 4, „sprijinul activ pentru ocuparea forței de muncă”,

 având în vedere Convenția din 1974 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind concediul pentru studii plătit,

 având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței” (COM(2020)0274) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care o însoțesc (SWD(2020)0121) și (SWD(2020)0122),

 având în vedere propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență (COM(2020)0275),

 având în vedere Comunicarea Comisiei privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025 (COM(2020)0625) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care o însoțește (SWD(2020)0212),

 având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 - Resetarea educației și formării pentru era digitală” (COM(2020)0624) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care o însoțește (SWD(2020)0209),

 având în vedere raportul Comisiei intitulat „Digital Economy and Society Index (DESI) 2020 Human capital” („Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020 - Capitalul uman”)[1],

 având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „O nouă Strategie industrială pentru Europa” (COM/2020/0102), în care se afirmă că „[d]ubla tranziție ecologică și digitală va afecta toate segmentele economiei, ale societății și ale industriei”, „[o] industrie competitivă depinde de recrutarea și de menținerea unei forțe de muncă calificate” și care preconizează că „numai în următorii cinci ani, 120 de milioane de europeni vor trebui să își perfecționeze competențele sau să se recalifice”,

 având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european” (COM/2019/0640), în care se afirmă că, pentru a face posibile toate schimbările menționate în comunicare, „[s]unt necesare recalificarea și perfecționarea proactive pentru a valorifica beneficiile tranziției ecologice”,

 având în vedere Concluziile Consiliului din 8 iunie 2020 privind reconversia profesională și actualizarea competențelor ca bază pentru îmbunătățirea durabilității și a capacității de inserție profesională, în contextul sprijinirii redresării economice și a coeziunii sociale,

 având în vedere concluziile Consiliului din 16 iunie 2020 privind combaterea crizei provocate de pandemia de COVID-19 în educație și formare,

 având în vedere Rezoluția Consiliului din 8 noiembrie 2019 privind dezvoltarea în continuare a spațiului european al educației pentru a sprijini sisteme de educație și formare orientate către viitor[2],

 având în vedere Concluziile Consiliului din 3 martie 2017 privind consolidarea competențelor femeilor și bărbaților pe piața forței de muncă din UE[3],

 având în vedere Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți[4],

 având în vedere Concluziile Consiliului din 14 decembrie 2017 privind o nouă agendă a UE pentru învățământul superior[5],

 având în vedere Decizia (UE) 2018/646 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 aprilie 2018 privind un cadru comun pentru furnizarea unor servicii mai bune pentru aptitudini și calificări (Europass) și de abrogare a Deciziei nr. 2241/2004/CE[6],

 având în vedere cadrul de politică pentru cooperarea europeană în domeniul educației și al formării profesionale (ET 2020),

 având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 5 mai 2020 privind finanțarea durabilă pentru învățarea pe tot parcursul vieții și dezvoltarea competențelor în contextul deficitului de forță de muncă calificată (aviz exploratoriu la solicitarea Președinției croate),

 având în vedere Avizul Comitetului Economic și Social European privind viitorul muncii – dobândirea de cunoștințe și competențe adecvate pentru a răspunde nevoilor viitoarelor locuri de muncă (aviz exploratoriu solicitat de președinția bulgară[7],

 având în vedere Sondajul european privind condițiile de muncă[8],

 având în vedere cercetarea Eurofound privind impactul digitalizării asupra utilizării și dezvoltării competențelor[9],

 având în vedere studiul Cedefop intitulat „Empowering adults through upskilling and reskilling pathways” („Capacitarea adulților prin parcursuri de actualizare a competențelor și reconversie profesională”), volumele 1 și 2,

 având în vedere raportul Cedefop intitulat „Skills forecast trends and challenges to 2030” („Tendințe și provocări privind previziunile în materie de competențe pentru 2030”)[10],

 având în vedere Panorama competențelor[11] și Indicele european al competențelor[12] ale Cedefop,

 având în vedere Studiul STOA intitulat „Regândirea educației în era digitală”[13],

 având în vedere baza de date „Skills for Jobs” a OCDE[14]

 având în vedere studiul OCDE intitulat „Getting Skills Right. Increasing Adult Learning Participation. Learning from successful reforms” (Alegerea competențelor relevante. Creșterea participării la învățarea în rândul adulților. Învățarea din reforme reușite)[15],

 având în vedere sinteza OCDE din 10 iulie 2020, intitulată „Skill measures to mobilise the workforce during the COVID-19 crisis” („Măsuri privind competențele pentru mobilizarea forței de muncă în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19ˮ)[16],

 având în vedere rezoluția sa din 22 octombrie 2020 referitoare la viitorul învățământului european în contextul pandemiei de COVID-19[17],

 având în vedere rezoluția sa din 8 octombrie 2020 referitoare la Garanția pentru tineret[18],

 având în vedere rezoluția sa din 12 iunie 2018 referitoare la modernizarea educației în UE[19],

 având în vedere rezoluția sa din 14 septembrie 2017 referitoare la Noua agendă pentru competențe în Europa[20],

 având în vedere rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la politicile de dezvoltare a competențelor pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor[21],

 având în vedere rezoluția sa din 10 septembrie 2015 referitoare la crearea unei piețe a muncii competitive în UE pentru secolul XXI: corelarea competențelor și a calificărilor cu cererea și oportunitățile de angajare, ca mijloc de redresare în urma crizei[22],

 având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței (O-000006/2021 – B9-0004/2021),

 având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

 având în vedere propunerea de rezoluție prezentată de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

A. întrucât tranziția verde și cea digitală, precum și tendințele demografice și globalizarea schimbă natura muncii, conținutul său și competențele și calificările necesare acestora; întrucât perfecționarea și recalificarea vor fi esențiale pentru a face față problemelor și posibilităților generate de tendințele în creștere la nivel macro și vor fi esențiale pentru a reduce deficitul tot mai mare de competențe pe piața muncii din UE;

B. întrucât „Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței” respectă pe deplin Pilonul european al drepturilor sociale și, în special, primul principiu din acesta, care prevede că „[o]rice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, incluzivă și de înaltă calitate, pentru a dobândi și menține competențe care îi permit să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă”;

C. întrucât educația în era digitală include educația formală digitală, dar și educația informală și nonformală în domeniul competențelor tehnice, non-tehnice și al competențelor cetățenilor pe tot parcursul vieții cetățenilor europeni;

D. întrucât este din ce în ce mai dificil pentru sistemele formale de educație și formare să răspundă întregului spectru de nevoi și cerințe individuale și sociale într-o lume în continuă schimbare;

E. întrucât criza provocată de COVID-19 a transformat universul muncii, accelerând redundanța și obsolescența multor locuri de muncă, a accentuat importanța competențelor și alfabetizării digitale, a sporit decalajul digital și a făcut și mai necesară actualizarea setului de competențe al forței de muncă europene, în special în ceea ce privește creșterea dramatică a nevoii de competențe digitale și tehnologice, precum și de competențe non-tehnice precum reziliența și adaptabilitatea; întrucât aceste nevoi vor fi și mai urgente odată cu utilizarea într-o măsură mai mare a inteligenței artificiale (IA), care ar putea schimba complet modelele de organizare a muncii și ar putea înlocui unele tipuri de activitate; întrucât pandemia a perturbat activitățile educaționale și de formare, afectându-i în special pe cursanții EFP, și a dus la creșterea șomajului, în special în rândul tinerilor, care întâmpină greutăți în trecerea de la educație la intrarea în câmpul muncii; întrucât măsurile de izolare impuse în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 le-au oferit lucrătorilor posibilitatea de a-și actualiza competențele;

F. întrucât competențele-cheie sunt esențiale într-o societate bazată pe cunoaștere și într-un context de învățare pe tot parcursul vieții, deoarece garantează o mai mare flexibilitate în adaptarea la societățile și la piețele muncii în schimbare;

G. întrucât persistă numeroase inegalități în accesul la educație și competențe pentru grupurile vulnerabile din societate, precum și între femei și bărbați, cetățenii care provin din diferite medii etnice, persoanele cu dizabilități sau femeile având șanse mai mici să beneficieze de posibilitatea de a dobândi noi competențe;

H. întrucât oamenii trebuie să aibă competențele cerute de piața muncii și capacitatea de a se adapta rapid la schimbări ale cererii în materie de competențe pe tot parcursul vieții; întrucât în UE între 37 % și 69 % din sarcini ar putea fi automatizate în multe sectoare, ceea ce ar duce la o schimbare semnificativă a performanței[23]; întrucât, potrivit cercetării Eurofound, 28 % dintre lucrători declară că au competențele necesare pentru a face față unor sarcini mai solicitante;

I. întrucât perfecționarea și recalificarea nu reprezintă doar o responsabilitate individuală, ci și una socială, deoarece nivelul scăzut de competențe de bază și participarea redusă a adulților la activitățile de formare reduc oportunitățile de muncă ale acestora pe piața muncii, generând inegalități sociale și economice și contribuind la niveluri ridicate de sărăcie;

J. întrucât necorelarea între cererea și oferta de competențe și deficitul de competențe reprezintă probleme importante pentru piața muncii și sistemele de învățământ din UE; întrucât se constată o foarte mare lipsă de competențe digitale în rândul forței de muncă, iar 42 % dintre cetățenii UE nu au competențe digitale de bază[24]; întrucât sunt necesare investiții semnificative pentru a elimina decalajul de competențe digitale;

K. întrucât actuala tânără generație este înalt calificată; întrucât calificarea, recalificarea, perfecționarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții nu constituie singurul răspuns la lipsa locurilor de muncă pentru tineri; întrucât sunt necesare măsuri suplimentare în domeniul ocupării forței de muncă pentru a asigura crearea de locuri de muncă de calitate și durabile; întrucât peisajul ocupării forței de muncă evoluează rapid și se estimează că 65 % dintre copiii care încep acum școala primară vor ajunge să desfășoare tipuri de activități complet noi, care încă nu există[25]; întrucât deja 85 % dintre cetățeni au folosit internetul în 2019 și doar 58 % dețineau cel puțin competențe digitale de bază[26];

L. întrucât obiectivul ambițios al Pactului verde european de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și obiectivul de a reduce emisiile de CO2 cu 60 % până în 2030 vor însemna o tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic, circulară, eficientă din punct de vedere energetic; întrucât acest lucru va avea un impact fundamental asupra tuturor sectoarelor economiei, făcând din recalificarea forței de muncă și concentrarea asupra competențelor verzi la nivelul tuturor parcursurilor educaționale factori esențiali pentru înfăptuirea unei tranziții juste, care nu lasă pe nimeni în urmă;

M. întrucât, pe lângă competențele tehnologice și digitale, gândirea critică este una dintre competențele-cheie de care oamenii au nevoie în era digitală; întrucât există o nevoie clară de întărire a gândirii critice în rândul tuturor grupurilor de cetățeni pentru a le permite să se bucure de întregul potențial al instrumentelor digitale și pentru a-i proteja de pericolele prezentate de acestea;

N. întrucât sistemele educaționale moderne, inovatoare și incluzive, care au în centrul lor tehnologii digitale, pot să pregătească generații noi de profesioniști în perspectiva viitoarelor probleme și posibilități;

O. întrucât accesul egal al tuturor, inclusiv al grupurilor vulnerabile, al persoanelor în vârstă și al persoanelor care trăiesc în zone urbane defavorizate sau în zone rurale și periferice puțin populate sau depopulate la măsuri de calificare, perfecționare și recalificare de calitate și incluzive, precum și la informații privind resursele în materie de competențe, consiliere, educație și formare profesională este esențial pentru o competitivitate sustenabilă, pentru echitate socială și reziliență; întrucât cercetarea Eurofound arată că inegalitatea în ceea ce privește accesul lucrătorilor la formare a crescut[27];

P. întrucât în unele țări ale UE numărul de ore pe care copiii le consacrau activităților școlare s-a înjumătățit în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19; întrucât închiderea instituțiilor de educație și formare, chiar dacă temporar, poate avea consecințe semnificative asupra cursanților, poate avea un impact negativ asupra rezultatelor învățării și poate accentua inegalitățile existente;

Q. întrucât, spre deosebire de sistemul școlar obligatoriu, învățarea în rândul adulților este un angajament voluntar asumat dintr-o motivație personală sau profesională, ceea ce pune probleme furnizorilor de educație și formare;

R. întrucât deținerea de competențe actualizate facilitează menținerea persoanelor angajate pe piața muncii și incluziunea socială a acestora, aspecte fundamentale și pentru sănătatea mintală și viața a milioane de cetățeni;

S. întrucât nu există competențe diferite în funcție de sex, dar există diferențe de gen în alegerea și evoluția carierei;

T. întrucât politicile privind educația, formarea și competențele țin de competența statelor membre; întrucât UE joacă un rol important în sprijinirea, coordonarea și completarea acțiunilor statelor membre în aceste domenii; întrucât noile probleme necesită mobilizarea instrumentelor europene și a politicilor europene de sprijin în Spațiul european al educației; întrucât programele Uniunii, cum ar fi Erasmus+, Garanția europeană pentru tineret și Corpul european de solidaritate, joacă un rol important în actualizarea competențelor tinerilor;

U. întrucât tehnologiile digitale ar trebui totuși percepute ca instrumente care oferă educație și formare de calitate; întrucât în viitor va exista o nevoie crescută de competențe digitale (codare, logistică și robotică) nu doar pentru cursurile în domeniul educației IT, ci pentru programa de învățământ în ansamblu;

V. întrucât posibilitățile de formare prin mijloace digitale și de dezvoltare a competențelor ar trebui să fie mai bine explorate și facilitate, de exemplu formarea online pentru grupurile vulnerabile sau personalul IMM-urilor care are nevoie de o mai mare flexibilitate în asigurarea cursurilor de formare, în strânsă cooperare cu instituțiile și organismele regionale responsabile;

W. întrucât ratele de participare la educația și îngrijirea timpurie în Europa pentru copiii cu vârsta sub trei ani sunt încă sub 33 % în jumătate din țările UE[28];

X. întrucât, conform Eurofound, implicațiile în materie de competențe legate de implementarea unor modele de afaceri digitalizate, cum ar fi lucrul pe platforme online, ar trebui să fie mai bine explorate și abordate din punct de vedere strategic, fie prin eliminarea neconcordanței între cererea și oferta de competențe și a pierderii calificării, fie prin dezvoltarea competențelor, cum ar fi cele transversale și antreprenoriale;

Y. întrucât în 2019 10,2 % dintre tinerii din UE cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au absolvit cel mult o instituție de învățământ secundar inferior și nu au participat la alte forme de educație sau de formare profesională (persoane care au părăsit timpuriu școala)[29];

Z. întrucât rolul important pe care îl joacă învățarea la locul de muncă pentru utilizarea și dezvoltarea competențelor este recunoscut de mult timp, ECS 2019 arată că doar un număr mic de organizații combină în mod coerent practicile la locul de muncă ce optimizează utilizarea competențelor și sprijină dezvoltarea lor;

AA. întrucât în 2017 72 % dintre profesorii din Europa erau femei; întrucât 9 % din profesorii care lucrează în UE aveau vârsta sub 30 de ani, iar 36 % aveau vârsta de 50 de ani sau mai mult[30],

1. salută comunicarea Comisiei intitulată „Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței”, care plasează competențele în centrul agendei politice a UE și garantează că dreptul la formare și la învățare pe tot parcursul vieții de calitate și incluzive pentru toți și în toate domeniile și sectoarele, consacrat chiar în primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, devine o realitate în întreaga Uniune;

2. salută cele 12 acțiuni-fanion prezentate în comunicare, precum și obiectivele cantitative de îndeplinit până în 2025; solicită Comisiei și statelor membre să ofere o accesibilitate largă la calificare și perfecționare pentru grupurile vulnerabile, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, adulții cu un nivel scăzut de calificare, minorități, inclusiv persoanele de etnie romă, precum și persoanele provenite din familii de migranți; invită Comisia să desfășoare cercetări în legătură cu aplicarea acestui drept și să introducă un mecanism de monitorizare mai solid, care să impună statelor membre să creeze programe naționale de acțiune și să prezinte rapoarte naționale periodice cu privire la modul în care este garantat acest drept;

3. evidențiază importanța accesului la formare și la recalificare pentru lucrătorii din industriile și sectoarele care trebuie să treacă prin schimbări fundamentale, în perspectiva unei tranziții verzi și digitale; subliniază că calificările și competențele certificate le conferă lucrătorilor o valoare adăugată, îmbunătățindu-le poziția pe piața muncii, și pot fi transferate în cursul tranzițiilor de pe piața muncii; solicită ca politica publică privind competențele să fie orientată către recunoașterea, certificarea și validarea calificărilor și competențelor;

4. subliniază că competențele și învățarea pe tot parcursul vieții sunt esențiale pentru creșterea durabilă, productivitate, investiții și inovare și, prin urmare, sunt factori-cheie pentru competitivitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor; subliniază că o cooperare strânsă și schimbul de bune practici între toți actorii relevanți implicați în dezvoltarea competențelor, în special partenerii sociali și toate nivelurile de guvernare, sunt esențiale pentru a garanta că oricine poate dobândi competențele cerute pe piața muncii și în societate în general; evidențiază, în această privință, faptul că este necesar să se culeagă date, informații și previziuni actualizate privind nevoile și cererea de competențe de pe piața forței de muncă, inclusiv la nivel local; sprijină lansarea Pactului privind competențele, care urmărește să intensifice acțiunile întreprinse de societățile comerciale pentru perfecționarea și recalificarea forței de muncă europene; solicită ca pactele locale privind competențele să vină mai bine în întâmpinarea persoanelor din sectoarele afectate cel mai mult de criza provocată de pandemia de COVID-19 și să le ajute să se recalifice pentru a rămâne active pe piața muncii;

5. reamintește că modernizarea sistemelor de educație și formare profesională este esențială pentru pregătirea tinerilor și a adulților pentru tranziția verde și cea digitală și pentru garantarea faptului că lucrătorii din principala categorie de vârstă și lucrătorii în vârstă își mențin și dezvoltă competențele necesare pentru a proteja capacitatea de inserție profesională și a prelungi durata vieții profesionale; reamintește, de asemenea, că această modernizare este esențială pentru redresarea în urma pandemiei de COVID-19; salută propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență; subliniază că programele de EFP trebuie să aibă destinație precisă, să fie orientate spre viitor, accesibile, permeabile, interconectate la nivelul UE și axate pe cursant, permițând parcursuri individuale flexibile, oferindu-le cursanților și profesorilor din EFP competențele necesare pentru a deveni cetățeni activi și democrați și a prospera pe piața muncii și în societate; reamintește că modernizarea programelor EFP trebuie să se combine cu creșterea atractivității acestora, astfel încât mai mulți tineri să opteze pentru ele; subliniază importanța bunelor practici legate de sistemele educaționale duale și de EFP care ar putea contribui la schimbări structurale pe piața muncii și ar putea conduce la niveluri mai ridicate de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor;

6. consideră că programele de ucenicie pot juca un rol important în această privință, întrucât pregătesc tinerii pentru locuri de muncă foarte solicitate și, prin urmare, pot contribui la integrarea lor sustenabilă pe piața muncii; solicită Comisiei și statelor membre să utilizeze resursele UE pentru a promova EFP și pentru a încuraja angajatorii să creeze programe de stagiu și ucenicie pentru elevii din școlile profesionale și să organizeze competiții și concursuri la nivelul industriilor pentru aceștia; încurajează întreprinderile să asigure perfecționarea și recalificarea forței lor de muncă și să îmbunătățească oferirea de programe de ucenicie în conformitate cu Cadrul de calitate pentru stagii și cu Cadrul european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace; invită, în acest sens, Comisia să revizuiască instrumentele europene existente, cum ar fi Cadrul de calitate pentru stagii și Cadrul european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace, și să introducă criterii de calitate pentru propuneri, inclusiv principiul remunerației echitabile pentru stagiari, accesul la protecție socială, ocuparea durabilă a forței de muncă și drepturi sociale; subliniază că aceste criterii ar asigura tranziția ucenicilor către un loc de muncă stabil și de calitate și ar contribui la asigurarea de perspective echilibrate din punctul de vedere al genului pentru cetățeni în toate sectoarele, precum și de perspective care oferă siguranță pe termen lung, protecție socială și condiții de muncă egale și decente și care nu contribuie la crearea unor locuri de muncă precare;

7. reamintește că competențele profesionale reprezintă una dintre forțele motrice ale economiei europene și solicită o corelare între educația convențională și EFP, în cadrul căreia dezvoltarea de competențe în EFP, fie ca aspect central, fie ca parte complementară a opțiunilor disponibile atât pentru studenți, cât și pentru adulți, poate lărgi perspectivele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, ar încuraja mobilitatea locurilor de muncă și ar crește reziliența pieței muncii în situații de criză;

8. sugerează Comisiei să ofere recomandări statelor membre care corelează EFP cu Agenda pentru competențe, ținând seama de competențele naționale și de principiul subsidiarității, cu accent pe îmbunătățirea orientării profesionale timpurii în cadrul EFP și pe creșterea la maximum a numărului de posibilități de care dispun tinerii europeni pentru a-și dezvolta competențele; salută contribuția Cedefop și Eurofound în acest sens;

9. subliniază importanța crucială a oferirii de sprijin activ profesorilor și formatorilor prin adoptarea unui pachet de politici eficace, pentru a se garanta că aceștia sunt bine pregătiți și calificați pentru transformarea digitală și verde a școlilor și a instituțiilor de învățământ; consideră că sindicatele din învățământ trebuie să fie implicate în definirea abilităților și competențelor necesare care trebuie dobândite de profesori și formatori în cadrul dezvoltării profesionale inițiale și continue legate de tranziția verde și digitală; consideră că investițiile în educația publică trebuie să fie considerabil majorate și că dialogul social cu sindicatele trebuie să constituie un pilon-cheie care să garanteze salarii și pensii adecvate, precum și condiții de muncă echitabile pentru profesioniștii din sectoarele educației și formării;

10. subliniază că trebuie îmbunătățit sistemul de anticipare a nevoilor în materie de competențe, cu implicarea partenerilor sociali, pentru a identifica mai bine schimbările emergente ale acestor nevoi, a oferi competențe generice, sectoriale și specifice ocupațiilor, acolo unde este necesar, și a reduce la minimum blocajele și dezechilibrele în materie de competențe; salută, în acest sens, acțiunile propuse de Comisie pentru îmbunătățirea informațiilor privind competențele; subliniază că aplicarea inteligenței artificiale și a explorării volumelor mari de date la informațiile privind competențele atunci când se definesc noi profiluri profesionale trebuie monitorizată regulat și sistematic, pentru a preveni lipsa imparțialității și discriminarea directă și indirectă, și subliniază, de asemenea, că ar trebui asigurate măsuri corective; subliniază că îmbunătățirea orientării profesionale de la o vârstă fragedă și a accesului egal la informații și sprijin pentru studenți și cursanții adulți poate contribui la alegerea de parcursuri educaționale și profesionale adecvate, care să ofere șanse de angajare în concordanță cu interesele, talentele și competențele lor, reducând necorelarea dintre cererea și oferta de competențe; subliniază importanța cooperării dintre serviciile de ocupare a forței de muncă și serviciile sociale pentru a identifica și a sprijini persoanele care și-au pierdut de curând locul de muncă sau care sunt expuse riscului de a-și pierde locul de muncă; subliniază importanța orientării pe tot parcursul vieții din cadrul Agendei pentru competențe în Europa și necesitatea de a îmbunătăți accesul la o orientare de calitate;

11. salută recomandarea adresată statelor membre de a îmbunătăți sistemele de alertă timpurie pentru identificarea tinerilor expuși riscului de a deveni NEET (tineri care nu au un loc de muncă și nu urmează niciun program educațional sau de formare); este convins că acțiunile preventive, cum ar fi evaluările competențelor, consilierea în carieră și orientarea profesională, axate pe sprijinirea tinerilor care au abandonat școala timpuriu să intre pe piața muncii sau să-și continue studiile înainte de a deveni șomeri, dacă sunt efectuate în mod corespunzător, și oferirea unei educații incluzive și nediscriminatorii, ar putea duce la o reducere a numărului de tineri NEET pe termen mai lung;

12. subliniază necesitatea de a întări rolul partenerilor sociali, prin garantarea faptului că politica în domeniul competențelor încurajează acordurile colective privind definirea și reglementarea competențelor și formarea continuă, prin consultarea cu partenerii sociali în privința necesităților legate de competențe și actualizarea programelor de studii ale sistemelor de educație și formare și prin conceperea, împreună cu reprezentanții lucrătorilor, a formării la locul de muncă pentru ca aceasta să fie adaptată la necesitățile forței de muncă;

13. invită Comisia să includă în tabloul de bord social un indicator privind deficitul de competențe, în conformitate cu obiectivele și punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, care poate fi util pentru factorii de decizie la nivel național pentru a identifica domeniile în care sunt necesare mai multe eforturi și pentru a realiza o coordonare mai bună la nivelul UE, urmărind evoluțiile și progresele în ceea ce privește deficitul de competențe și stimulând o convergență ascendentă între statele membre;

14. consideră că recunoașterea reciprocă a rezultatelor învățării, a diplomelor, a formării, a calificărilor profesionale și a competențelor dobândite într-un alt stat membru trebuie îmbunătățită și va contribui la eliminarea deficitului de competențe și a necorelării competențelor; consideră că aceasta va permite, de asemenea, adulților să obțină calificări complete, va stimula mobilitatea, va crește integrarea și reziliența pieței muncii din UE și va îmbunătăți competitivitatea Europei; subliniază importanța eliminării deficitului de competențe și a necorelării dintre cererea și oferta de competențe prin facilitarea mobilității cursanților și recunoașterea transfrontalieră a calificărilor printr-o mai bună utilizare a unor instrumente precum Cadrul european al calificărilor, CV Europass, Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET), Panorama competențelor în UE, ESCO sau EURES; salută Comunicarea Comisiei privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025;

15. subliniază că mulți cetățeni dobândesc competențe și experiențe valoroase în afara sistemului de educație formală sau de formare, cum este, de exemplu, cazul persoanelor care asigură servicii informale de îngrijire persoanelor cu dizabilități sau persoanelor în vârstă; consideră că aceste competențe informale ar trebui recunoscute, deoarece ele pot contribui la lărgirea perspectivelor persoanelor care asigură servicii informale de îngrijire pe piața muncii;

16. solicită punerea în aplicare deplină a Directivei privind recunoașterea calificărilor profesionale, întrucât cadrul comun de formare inclus poate crește numărul de profesioniști care beneficiază de sistemul de recunoaștere automată, și sprijină corelarea acestuia cu crearea de către Comisia Europeană a unui pașaport al competențelor digital și paneuropean;

17. solicită Comisiei și statelor membre să își intensifice eforturile de a păstra studenții străini după absolvirea studiilor universitare în UE; subliniază că acordarea, pentru absolvenți, a accesului la mobilitate în interiorul UE și la vize pentru cei aflați în căutare de locuri de muncă ar putea spori atractivitatea UE în ansamblu;

18. solicită deblocarea actualei propuneri privind cartea albastră, pentru a le oferi întreprinderilor europene competențele de care au nevoie pentru a rămâne sau a deveni competitive;

19. observă că pandemia de COVID-19 a accentuat importanța competențelor digitale de bază și a celor avansate, precum și a sistemelor de învățământ reziliente și a capacității acestora de a se adapta la metodele de predare în persoană, la distanță, online și hibride; mai remarcă faptul că pandemia de COVID-19 a adus schimbări în ceea ce privește cererea de competențe de pe piața forței de muncă, mărind astfel deficitul de competențe digitale, și a agravat inegalitățile și deficiențele în materie de educație; subliniază că este necesar ca toți cetățenii să dețină cel puțin setul de competențe digitale de bază și ca specialiștii cu înalte calificări să fie instruiți și dotați cu competențe digitale avansate și să aibă o gândire inovatoare și antreprenorială;

20. regretă că persistă disparități de gen în accesul femeilor la dezvoltarea competențelor și participarea acestora pe piața forței de muncă[31]; subliniază că printre principalele probleme cu care se confruntă femeile se numără obstacolele în calea educației și formării în domeniile STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică ), constrângerile socioculturale și economice, în special în economiile rurale și informale, precum și eșecul semnificativ în promovarea egalității de șanse a femeilor în alegerea de ocupații adesea dominate de bărbați; solicită Comisiei să încurajeze rețelele de mentorat, făcând astfel posibile mai multe modele feminine care să încurajeze femeile să opteze pentru ocupații care ies din logica ocupațională bazată pe stereotipuri de gen[32]; solicită evitarea stereotipurilor și a stereotipurilor de gen prin formare, deoarece acestea sunt legate de capacitatea de inserție profesională și creează un ciclu vicios, perpetuând astfel o segregare pronunțată a muncii; subliniază că 90 % din locurile de muncă necesită competențe digitale de bază, iar femeile reprezintă numai 17 % din persoanele care studiază și urmează o carieră în sectorul TIC în UE[33] și numai 36 % din absolvenții STIM[34], în pofida faptului că fetele depășesc nivelul de performanță al băieților în domeniul alfabetizării digitale[35];

21. subliniază importanța educației și a dezvoltării competențelor pentru a elimina prejudecățile de gen și a sprijini egalitatea de gen și solicită sporirea eforturilor atât la nivel național, cât și european pentru a elimina acest dezechilibru de gen și pentru a veghea ca femeile să aibă acces la învățare și formare de calitate pe tot parcursul vieții, inclusiv după perioadele de absență din motive responsabilități de îngrijire; subliniază nevoia de procese de recrutare și selecție care iau în considerare dimensiunea de gen în sectoarele public și privat și mai ales în sectoarele orientate spre viitor precum STIM și sectorul digital, unde femeile sunt subreprezentate; subliniază, în acest sens, că discriminarea de gen afectează nu numai persoanele la nivel individual, ci și societatea în ansamblu; reamintește că trebuie luate măsuri astfel încât impactul crizei să nu adâncească inegalitatea de gen, atenuând astfel impactul disproporționat și de lungă durată asupra drepturilor, veniturilor și protecției sociale ale femeilor și prevenind și alte inegalități și discriminări în sfera muncii, acordând o atenție deosebită structurării accentuate pe criterii de gen a pieței muncii, tranziției digitale și tranziției verzi și distribuției inegale a activităților domestice și de îngrijire neremunerate;

22. subliniază că soluția acestor probleme este acordarea de șanse egale și solicită Comisiei și statelor membre să acorde prioritate eliminării deficitului de competențe digitale, asigurându-se că regiunile vulnerabile și cetățenii defavorizați, precum și persoanele expuse riscului de excluziune socială, inclusiv persoanele cu dizabilități sau cele care provin din rândurile minorităților etnice au acces la educație și formare digitală, dispun de hardware-ul minim necesar, beneficiază de un larg acces la internet și la instrumente de sprijin digital și învățare tehnologică; subliniază că trebuie să se acorde sprijin acestor categorii pentru ameliorarea competențelor digitale de care au nevoie pentru a prospera și pentru a evita adâncirea inegalităților, veghind ca nimeni să nu fie lăsat în urmă;

23. ia act cu mare interes de posibilitățile și problemele generate de răspândirea soluțiilor digitale, cum ar fi munca la distanță, pentru care dezvoltarea competențelor digitale este esențială; reamintește importanța unui cadru juridic european care vizează reglementarea condițiilor de muncă la distanță și dreptul de a se deconecta în Uniune și asigurarea de condiții decente de muncă și de încadrare în muncă în economia digitală determinate de dobândirea de noi competențe;

24. subliniază numeroasele perspective pe care munca la distanță le oferă pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale angajaților, inclusiv ale angajaților care sunt aproape de vârsta de pensionare, precum și pentru sporirea incluziunii persoanelor cu dizabilități; regretă că persoanele cu dizabilități continuă să fie defavorizate pe piața forței de muncă și că, de prea multe ori, lipsa de acces a acestora la educație și formare poate determina excluderea lor de pe piața muncii; solicită Comisiei ca, în recomandările sale adresate statelor membre, să acorde o atenție specială modalităților de îmbunătățire a accesului persoanelor cu dizabilități la calificarea sau recalificarea digitală, coordonându-l cu noile nevoi ale economiei digitale globale emergente;

25. observă că, în contextul extinderii muncii la distanță, Comisia și statele membre trebuie să plaseze în centrul strategiilor lor competențele care promovează acest nou mod de lucru; subliniază că învățarea la distanță și școlile la distanță pun probleme personalului didactic și beneficiarilor învățământului deopotrivă și că competențele necesare pentru oferirea de servicii educaționale la distanță și formarea formatorilor și a educatorilor reprezintă o prioritate pe termen scurt pentru Europa în acest moment;

26. solicită Comisiei să sprijine oferta de formare a lucrătorilor care beneficiază de indemnizație de șomaj tehnic sau de indemnizație de șomaj parțial, inclusiv prin intermediul sistemului SURE; invită statele membre să ofere lucrătorilor afectați măsuri adecvate de formare;

27. solicită angajatorilor să adapteze practicile la locul de muncă care valorifică competențele forței de muncă și care sprijină dezvoltarea competențelor, punând accentul pe educația următoarei generații de manageri pe probleme legate de implementarea practicilor organizaționale care stimulează utilizarea și dezvoltarea competențelor, precum și pe sprijinirea guvernelor naționale și a partenerilor sociali în dezvoltarea de rețele și structuri de sprijin care oferă consultanță organizațiilor cu privire la combinarea de practici la locul de muncă care corespunde cel mai bine contextului lor;

28. solicită facilitarea recunoașterii, validării și portabilității rezultatelor în domeniul învățării nonformale și informale, inclusiv a celor obținute în forme digitalizate de ocupare a forței de muncă, cum ar fi lucrul pe platforme online;

29. solicită măsuri, mecanisme de evaluare și resurse imediate și ambițioase la nivel european, național, regional și local pentru a așeza competențele digitale în centrul politicilor de educație și formare, garantând în același timp un nivel ridicat de competențe de lectură și matematice în rândul cursanților, punând aceste competențe, instrumentele IT și accesul la internet la dispoziția tuturor, îmbunătățind competențele digitale ale profesorilor și formatorilor și dotând școlile, instituțiile de formare, furnizorii de EFP, organizațiile active în domeniul educației și universitățile cu platforme de învățare online publice și independente și cu alte tehnologii și cu infrastructura digitală necesară pentru a permite învățarea online și de la distanță, precum și învățarea mixtă; subliniază, în acest sens, importanța unei abordări reale a învățării pe tot parcursul vieții; sprijină acțiunile pe care Comisia le-a planificat, așa cum se prevede în Agenda pentru competențe și în Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 și solicită o cooperare mai strânsă între Comisie și statele membre în acest domeniu; subliniază importanța stimulentelor pentru dezvoltarea conținutului de învățare digitală și a modulelor programelor de învățământ de bază în conformitate cu nevoile pieței forței de muncă, axându-se pe competențele digitale și verzi, inclusiv prin intermediul platformelor de formare online;

30. deplânge faptul că în Europa mai există copii fără acces la educație, precum și elevi și studenți fără acces sau cu acces inadecvat la educația digitală din cauza lipsei de echipamente digitale, de programe informatice sau de conexiune la internet sau din cauza stării inadecvate a acestora; reiterează nevoia de a îmbunătăți conectivitatea la toate nivelurile, în special în zonele rurale și îndepărtate, unde aceasta lipsește deseori, și de a extinde accesul la echipamente digitale; atrage atenția asupra inovării de vârf în materie de computere, de tablete și de programe informatice în Europa;

31. subliniază că consecințele pandemiei de COVID-19 oferă o ocazie unică de a accelera revoluția digitală și tehnologică în cadrul învățării pe tot parcursul vieții, care poate elimina barierele fizice, acolo unde este posibil, și își poate mări semnificativ raza de acțiune și impactul; încurajează statele membre și furnizorii de educație să extindă posibilitățile de învățare delocalizată, permițându-le studenților din zonele îndepărtate și rurale sau din străinătate să acceseze cursuri pe teritoriul UE fără a se confrunta cu constrângeri de localizare;

32. subliniază că măsurile europene și naționale, inclusiv programele educaționale și investițiile specifice, ar trebui elaborate și puse în aplicare cu scopul final de a asigura disponibilitatea și pregătirea cetățenilor pentru viitoarele locuri de muncă ce necesită competențe digitale, pentru a valorifica potențialul maxim al tranziției digitale pe piața muncii din UE și a permite întreprinderilor să profite pe deplin de noile metode de lucru, cum ar fi munca la distanță;

33. subliniază că este necesar să se clarifice mai în detaliu inițiativa universităților europene și obiectivul său ambițios de a stabili standarde pentru învățământul superior în UE; reiterează faptul că cooperarea de succes între universități s-a bazat dintotdeauna pe o abordare ascendentă, pe independență și excelență academică și că procesul Bologna reprezintă un instrument important al cooperării universitare în UE și în afara ei;

34. observă că tranziția verde este un vector important al cererii de forță de muncă în toate sectoarele și poate crea milioane de locuri de muncă; reamintește că trecerea cu succes la o economie verde trebuie să fie însoțită de măsuri de calificare, recalificare și perfecționare, pentru a dezvolta aptitudinile, cunoștințele și competențele necesare într-o astfel de economie; salută, în acest sens, acțiunile Comisiei de sprijinire a dobândirii de competențe pentru tranziția verde; solicită adoptarea de măsuri rapide pentru a evita blocajele în materie de competențe în acest domeniu și pentru a permite UE să rămână lider mondial în economia verde; încurajează statele membre și autoritățile locale și regionale să integreze în sistemele de educație și formare dezvoltarea durabilă și aptitudinile și competențele verzi;

35. subliniază că mobilitatea studenților și a profesorilor este unul dintre principalele instrumente pentru schimbul de idei și de bune practici și pentru creșterea calității formării în domeniul competențelor în întreaga Uniune; insistă că mobilitatea trebuie să fie accesibilă și incluzivă; constată că, deși mobilitatea fizică ar trebui să joace întotdeauna un rol principal, învățarea virtuală va deveni din ce în ce mai importantă, având rolul de element complementar și de substitut de ultimă instanță, fapt pus în evidență de măsurile luate în contextul epidemiei de COVID-19;

36. observă că competențele creative și artistice sunt esențiale pentru economie și solicită introducerea, în cadrul Agendei pentru competențe, a unei abordări mai orizontale în vederea includerii lor în toate programele de învățământ;

37. subliniază că punerea în aplicare a Agendei pentru competențe necesită o finanțare adecvată, atât la nivel european, cât și la nivel național și local; se așteaptă ca cadrul financiar multianual 2021-2027 și instrumentul Next Generation EU să asigure resurse semnificativ sporite pentru dezvoltarea competențelor; reamintește că, în ceea ce privește perfecționarea și recalificarea, responsabilitatea le revine în primul rând statelor membre și întreprinderilor și, prin urmare, le solicită acestora să investească mai mult în bugetele pentru dezvoltarea competențelor și pentru educație, deoarece investițiile semnificative în capitalul uman sunt esențiale pentru asigurarea unei competitivități sustenabile, a echității sociale și a rezilienței;

38. subliniază importanța unor programe și instrumente precum Erasmus+, Orizont Europa, Corpul european de solidaritate, Europa creativă, programul Europa digitală și Garanția pentru tineret și Garanția pentru copii în a sprijini tinerii și adulții să dobândească noile competențe și aptitudini de calitate necesare în economia digitală și verde și în sfera muncii, precum și în a oferi posibilități de mobilitate în scop educațional; solicită ca potențialul acestor programe să fie explorat în permanență de Comisie și de statele membre pentru a promova corelarea permanentă a competențelor cu nevoile pieței muncii;

39. subliniază potențialele șanse oferite de programul Erasmus+, în special în domeniul educației adulților, și necesitatea de a crește bugetul acestuia pentru perioada 2021-2027;

40. solicită statelor membre să acorde prioritate recalificării și perfecționării în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență; solicită statelor membre să vegheze că Fondul pentru o tranziție justă și FSE+ să dispună de finanțare suficientă și să sprijine planurile integrate de la nivel local astfel încât acestea să contribuie la activitățile de perfecționare și recalificare desfășurate, în special, în rândul celor mai vulnerabile grupuri, inclusiv în rândul persoanelor expuse riscului de șomaj, pentru a garanta că fiecare persoană din sectoarele vulnerabile se poate recalifica și poate dobândi noi competențe pentru a rămâne activă pe piața muncii și pentru a beneficia de tranziția verde și cea digitală; subliniază potențialul conturilor individuale destinate învățării, un mecanism de finanțare esențial pentru punerea în aplicare a Agendei pentru competențe, ca un pas spre recunoașterea drepturilor universale la învățarea pe tot parcursul vieții;

41. subliniază că orientarea profesională și a carierei este esențială pentru sprijinirea de alegeri motivate și inteligente în carieră și pentru prevenirea părăsirii timpurii de către elevi a sistemelor de educație și formare și că sprijinul acordat pe perioada studiilor și a formării este, de asemenea, esențial pentru un parcurs de învățare reușit și pentru dezvoltarea competențelor; încurajează Comisia și statele membre să asigure disponibilitatea acestei orientări pentru tineri, care include dezvoltarea competențelor antreprenoriale;

42. subliniază importanța investițiilor în formarea profesională de tip formal și informal și în învățarea pe tot parcursul vieții pentru a asigura o formare și tranziții echitabile ale forței de muncă, precum și promovarea educației și formării în timpul programului de lucru;

43. constată că principala sursă de finanțare acordată de UE pentru educație este Fondul social european+ și subliniază că este important să se garanteze că aceste fonduri rămân disponibile în acest scop, în special în perioade de criză;

44. solicită adoptarea de politici privind concediul pentru studii plătit, în conformitate cu Convenția OIM privind concediul pentru studii plătit, care să permită lucrătorilor să participe la programe de formare în timpul programului de lucru și fără costuri personale, cu scopul de a promova învățarea pe tot parcursul vieții;

45. subliniază că este necesar ca strategiile în materie de educație, informare, orientare și motivare, precum și sistemele de învățare pe tot parcursul vieții să fie de calitate, incluzive, flexibile și accesibile tuturor pentru a promova competitivitatea pieței muncii, incluziunea socială și egalitatea de șanse; invită Comisia și, în special, statele membre să asigure accesul egal la o educație de calitate și să faciliteze accesul la programe de calitate pentru dezvoltarea competențelor cursanților adulți, inclusiv pentru adulții slab calificați și cu un nivel scăzut de competențe, precum și pentru grupurile defavorizate și cetățenii vulnerabili, cum ar fi persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă, persoanele fără adăpost, NEET și persoanele care provin din familii de migranți; subliniază necesitatea sensibilizării în legătură cu importanța dezvoltării competențelor pe tot parcursul vieții în beneficiul individual, economic și social; încurajează implicarea părților interesate din domeniul educației, inclusiv a serviciilor sociale, a societății civile și a furnizorilor de educație non-formală, pentru a-i identifica pe cei care sunt cel mai departe de piața muncii și a ajunge la ei; subliniază necesitatea unor soluții locale inovatoare pentru a regândi modul în care pot fi eliminate deficitul de competențe și necorelarea dintre cererea și oferta de competențe;

46. subliniază că potențialul participanților la educație poate fi stimulat prin practică și subliniază, în acest context, importanța creșterii influenței angajatorilor asupra modelului sistemului de învățământ profesional; subliniază că angajatorii ar trebui să joace un rol important în furnizarea de posibilități pentru profesori și formatori, de stagii în cadrul întreprinderilor și, astfel, să contribuie la creșterea competențelor profesionale ale profesorilor și ale formatorilor; solicită o cooperare mai strânsă între mediul de afaceri și sectorul educației la toate nivelurile, oferind programe de stagiu și ucenicie în întreprinderi pentru cursanții și studenții EFP;

47. subliniază că este important să se ajungă la persoanele din zonele rurale și îndepărtate și să se crească accesibilitatea și adaptarea posibilităților de perfecționare și recalificare pentru persoanele care lucrează în agricultură, pescuit, silvicultură și alte ocupații în aceste regiuni, să li se ofere acestor persoane competențe verzi, digitale și toate competențele necesare pentru a înțelege mai bine perspectivele actuale și viitoare oferite de economia verde și cea albastră și să li se ofere posibilitatea de a-și aduce o contribuție importantă la conservarea mediului;

48. reamintește că programele desfășurate în afara școlii și învățarea nonformală și informală, inclusiv activitățile de voluntariat, sunt importante pentru că oferă posibilități de învățare adaptabile și noi competențe și cunoștințe majorității persoanelor pentru care educația formală este inaccesibilă;

49. subliniază necesitatea de a crește atractivitatea profesiei de cadru didactic și de a trata statutul social ridicat al profesorilor ca direcție strategică de acțiune în fiecare țară a Uniunii Europene; subliniază că atragerea celor mai buni candidați pentru profesia de cadru didactic, împreună cu îmbunătățirea calificărilor și perfecționarea profesorilor cu experiență, ar trebui să fie tratate ca priorități de către Comisie și statele membre;

50. subliniază că principala competență în materie de perfecționare și recalificare revine statelor membre; consideră că pentru a înfăptui dubla tranziție verde și digitală, există perspective și beneficii reale în dezvoltarea unei structuri unice paneuropene de competențe în domeniul înaltei tehnologii care să coordoneze bunele practici, perfecționarea și recalificarea în domeniul înaltei tehnologii coordonate de întreprinderi și care utilizează abordări bazate pe date pentru a determina nevoile în materie de competențe la nivelul UE;

51. subliniază importanța competențelor transversale, interpersonale și interculturale, pe lângă competențele digitale și tehnice, în asigurarea unei educații complete pentru cetățeni, în soluționarea problemelor globale actuale și viitoare și în sprijinirea tranziției digitale și a celei verzi, făcându-le mai incluzive și mai echitabile;

52. ia act de acțiunile planificate de Comisie pentru a promova abilitățile pentru viață, în special actualizarea Planului european pentru învățarea în rândul adulților; încurajează Comisia să acorde o atenție și mai mare acestor acțiuni prin integrarea abilităților pentru viață în toate sectoarele educației și ale formării; subliniază că abilitățile pentru viață trebuie înțelese și în afara nevoilor pieței muncii; subliniază că toți cetățenii ar trebui să aibă acces la competențe pentru dezvoltarea personală pentru a deveni autonomi în societățile aflate în schimbare rapidă ale prezentului; reamintește că acest lucru este deosebit de important pentru sprijinirea rezilienței cetățenilor în perioade de criză, atunci când trebuie să se acorde atenție și calității vieții; invită Comisia și statele membre să acorde o atenție deosebită dezvoltării competențelor non-tehnice, cum ar fi competențele analitice, inteligența emoțională, competențele de conducere, antreprenoriale și financiare, autonomizarea, munca în echipă, comunicarea, cooperarea, responsabilitatea, adaptabilitatea, creativitatea, inovarea, gândirea critică și abilitățile lingvistice, care vor deveni și mai importante pentru cetățenia activă și pentru lumea muncii de după COVID-19;

53. atrage atenția că într-o societate în curs de îmbătrânire este esențial să se garanteze învățarea pe tot parcursul vieții, promovând cultura învățării pe tot parcursul vieții de la o vârstă fragedă până la o vârstă înaintată; reamintește că combaterea șomajului în rândul persoanelor în vârstă din UE rămâne importantă; invită Comisia și statele membre să acorde o mai mare atenție lucrătorilor în vârstă și să se asigure că aceștia pot participa la programe individualizate de perfecționare și recalificare, permițându-le să se adapteze la nevoile în schimbare în materie de competențe și să rămână astfel activi mai mult timp pe piața muncii, să aibă o bună calitate a vieții și să atingă un nivel suficient de independență; subliniază că ar trebui să se acorde o atenție deosebită îmbunătățirii competențelor și tehnologiilor digitale, care pot oferi noi metode posibilități de educație pentru adulți și persoane în vârstă, și garantării accesului la internet, precum și îmbunătățirii infrastructurii digitale, în special în zonele rurale și îndepărtate; observă, în acest sens, rolul centrelor comunitare, al bibliotecilor și al soluțiilor personalizate de învățare de la distanță pentru asigurarea unei învățări pe tot parcursul vieții mai accesibile persoanelor în vârstă; subliniază că și generațiile mai în vârstă sunt o resursă prețioasă de experiență, a cărei împărtășire ar trebui să fie încurajată pentru a spori competențele generațiilor mai tinere de lucrători;

54. subliniază că trebuie să crească numărul de copii cu vârsta sub trei ani care participă la educația și îngrijirea timpurie (ECEC) și că trebuie să se acorde o mai mare atenție dezvoltării încă din primii ani de viață ai unui copil, competențelor de cercetare și unei abordări creative a învățării despre lume; subliniază că începutul timpuriu al educației preșcolare are un impact semnificativ asupra obținerii unor rezultate mai bune în etapele ulterioare ale școlarizării și că dezechilibrul existent în participarea la ECEC poate contribui la diferențele de șanse și activități educaționale aflate la dispoziția copiilor încă din primele etape ale dezvoltării;

55. subliniază că trebuie aplicate rapid acțiunile anunțate de Comisie pentru a răspunde nevoilor în materie de competențe de pe piața forței de muncă și pentru a contribui la o redresare rapidă în urma crizei provocate de COVID-19; invită Comisia să furnizeze un calendar clar al acțiunilor avute în vedere;

56. subliniază nevoia de soluții menite să permită întreprinderilor și angajatorilor privați să încurajeze și să sprijine cursurile de formare la locul de muncă și concediile pentru formare, inclusiv prin examinarea voucherelor de formare sau prin recunoașterea automată a competențelor dobândite la locul de muncă; reamintește importanța strategică a unor inițiative precum EuroSkills și WorldSkills, care sunt exemple de construire de parteneriate între întreprinderi, guvern și autoritățile regionale și din domeniul educației; solicită continuarea acordării de sprijin pentru dezvoltarea inițiativei EuroSkills prin finanțarea de proiecte comune, prin schimburi de experiență, prin dezvoltarea potențialului instituțiilor care oferă cursuri de formare pentru nevoile EuroSkills, prin crearea de cursuri de specialitate în cadrul EuroSkills, de campusuri industriale pentru tinerii talentați, precum și prin crearea unui sistem de formare pentru formatorii și experții din industrie;

57. îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

 

[2] JO C 389, 18.11.2019.

[4] JO C 484, 24.12.2016, p. 1.

[6] JO L 112, 2.5.2018, p. 42.

[7] JO C 237, 6.7.2018, p. 8.

[8] „Al șaselea sondaj european privind condițiile de muncă”, Eurofound. https://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_publication/field_ef_document/ef1634en.pdf

[9] Impactul informatizării asupra profilurilor profesionale (modificarea sarcinilor în cadrul ocupațiilor – necesitând, prin urmare, diferite tipuri de competențe): https://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/wpef19007.pdf

[17] Texte adoptate, P9_TA(2020)0282.

[18] Texte adoptate, P9_TA(2020)0267.

[19] JO C 28, 27.1.2020, p. 8.

[20] JO C 337, 20.9.2018, p. 135.

[21] JO C 11, 12.1.2018, p. 44.

[22] JO C 316, 22.9.2017, p. 233.

[25] „The future of jobs” (Viitorul locurilor de muncă), Forumul Economic Mondial, septembrie 2018.

[26] Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020, Comisia Europeană.

[27] „How your birthplace affects your workplace” („Cum vă afectează locul nașterii locul de muncă”), Eurofound (2019). https://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_publication/field_ef_document/ef19004en.pdf

[28] „Key Data on Early Childhood Education and Care Education and Training in Europe - 2019 Edition” („Date-cheie privind educația și îngrijirea copiilor preșcolari în Europa - ediția 2019”), raport Eurydice, p. 26.

[32] „ICT for Work: Digital Skills in the Workplace” („TIC în muncă: competențe digitale la locul de muncă”), Comisia Europeană, 2017.

[35] Studiu internațional privind competențele în domeniul informatic (ICILS), 2018.

Ultima actualizare: 8 februarie 2021Aviz juridic - Politica de confidențialitate