Procedură : 2021/2576(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0179/2021

Texte depuse :

B9-0179/2021

Dezbateri :

PV 09/03/2021 - 23
CRE 09/03/2021 - 23

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0088

<Date>{08/03/2021}8.3.2021</Date>
<NoDocSe>B9‑0179/2021</NoDocSe>
PDF 190kWORD 61k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la conflictul sirian – 10 ani după revoltă</Titre>

<DocRef>(2021/2576(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Nathalie Loiseau, Barry Andrews, Olivier Chastel, Engin Eroglu, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Moritz Körner, Javier Nart, Urmas Paet, Dragoș Pîslaru, Michal Šimečka, Nicolae Ștefănuță, Ramona Strugariu, Hilde Vautmans</Depute>

<Commission>{Renew}în numele Grupului Renew</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0177/2021

B9‑0179/2021

Rezoluția Parlamentului European referitoare la conflictul sirian – 10 ani după revoltă

(2021/2576(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Siria, în special rezoluția din 15 martie 2018 referitoare la situația din Siria[1], rezoluția din 18 mai 2017 referitoare la Strategia UE privind Siria[2], rezoluția din 4 iulie 2017 referitoare la abordarea încălcărilor drepturilor omului în contextul crimelor de război și crimelor împotriva umanității, inclusiv genocidul[3], rezoluția din 24 octombrie 2019 referitoare la operațiunea militară turcă din nord-estul Siriei și consecințele ei[4], rezoluția din 10 iulie 2020 intitulată „Poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 5/2020 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 - Acordarea în continuare de sprijin refugiaților și comunităților-gazdă ca răspuns la criza siriană din Iordania, Liban și Turcia”[5], rezoluția din 17 noiembrie 2011 intitulată „Sprijinul acordat CPI de către UE: confruntarea cu provocările și învingerea dificultăților ”[6],

 având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la acestea,

 având în vedere declarațiile anterioare ale Secretarului General al ONU privind Siria,

 având în vedere declarațiile anterioare ale Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, inclusiv cele din februarie 2020 privind accesul umanitar în Idlib, din 26 septembrie 2019 privind Siria și din 9 octombrie 2019 privind evoluțiile din nord-estul Siriei,

 având în vedere cea mai recentă declarație a trimisului special al ONU pentru Siria, Geir O. Pedersen, adresată Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) la 22 ianuarie 2021,

 având în vedere rezoluția 2254 a CSONU din 18 decembrie 2015 referitoare la Siria și rezoluția 2533 din 11 iulie 2020 de reînnoire a punctului de trecere a frontierei Bab al-Hawa până la 10 iulie 2021,

 având în vedere declarațiile prezidențiale ale CSONU prin care se reafirmă sprijinul ferm al CSONU pentru Convenția privind armele chimice,

 având în vedere rapoartele lunare adresate Secretarului General al ONU de către Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) privind progresele înregistrate în ceea ce privește eliminarea programului sirian de arme chimice,

 având în vedere raportul de 60 zile adresat Secretarului General al ONU privind punerea în aplicare a rezoluțiilor umanitare de către toate părțile implicate în conflictul din Siria,

 având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU (AGONU) nr. 71/248 din 21 decembrie 2016 referitoare la instituirea unui mecanism internațional, imparțial și independent care să contribuie la anchetarea și urmărirea penală, în temeiul dreptului internațional, a celor responsabili de infracțiunile cele mai grave comise în Siria începând cu martie 2011,

 având în vedere rapoartele Consiliului ONU pentru Drepturile Omului publicate de Comisia internațională independentă de anchetă a ONU cu privire la Siria,

 având în vedere Strategia UE privind Siria adoptată la 3 aprilie 2017 și concluziile Consiliului privind Strategia regională a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea reprezentată de ISIL/Daesh, adoptate la 16 martie 2015,

 având în vedere Decizia de punere în aplicare (PESC) 2021/30 a Consiliului din 15 ianuarie 2021 privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei[7], prin care noul ministru sirian al afacerilor externe a fost adăugat pe lista de sancțiuni a UE, precum și deciziile Consiliului privind măsuri restrictive împotriva Siriei,

 având în vedere sancțiunile CSONU de înghețare a fondurilor persoanelor și entităților asociate cu ISIL/Daesh și Al-Qaida, precum și deciziile relevante de punere în aplicare ale Consiliului UE,

 având în vedere înființarea, în 2011, a Secretariatului rețelei UE privind genocidul pentru anchetarea și urmărirea penală a genocidului, a crimelor împotriva umanității și a crimelor de război, găzduit de Eurojust,

 având în vedere Poziția comună a Consiliului 2003/444/PESC din 16 iunie 2003 privind Curtea Penală Internațională[8], planul său de acțiune din 2004 privind CPI în vederea ratificării și punerii în aplicare universale, precum și planul de acțiune revizuit al UE din 2011,

 având în vedere concluziile celei de a patra Conferințe de la Bruxelles privind sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii, care a avut loc la 30 iunie 2020,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, la sfârșitul lunii februarie 2011, regimul sirian a arestat, reținut și torturat copii sirieni la Deraa pentru că au inscripționat pe zidurile orașului graffitti critice la adresa președintelui Bashar Al-Assad; întrucât, la 15 martie 2011, mii de sirieni din Deraa și Damasc au ieșit în stradă în număr record pentru a solicita reforme democratice, eliberarea deținuților politici, încetarea torturii, respectarea drepturilor omului și a statului de drept, organizarea de alegeri libere și corecte și încetarea corupției; întrucât aceste proteste populare s-au răspândit în întreaga țară timp de mai mulți ani, din orașe mari precum Homs, Hama, Idlib și cartierele populare din Alep și Damasc, în orașe mai mici, cum ar fi Al-Hasakah în nord-est și Kafr Nabl în nord-vest;

B. întrucât revolta siriană din 2011 a fost o demonstrație a diversității etnice și religioase a Siriei, incluzând lideri din toate grupurile etnice și religioase și din toate provinciile țării;

C. întrucât regimul sirian a răspuns aspirațiilor democratice legitime ale poporului său cu brutalitate totală din partea forțelor de securitate siriene și a milițiilor aliate aflate sub comanda sa; întrucât, potrivit Rețelei siriene pentru drepturile omului, din martie 2011 au fost uciși peste 230 000 de civili, dintre care 88% de către regimul sirian, 3% de către forțele ruse, 2% de către Daesh și 2% de către grupurile armate din opoziție; întrucât peste 15 000 de civili au fost torturați până la moarte, dintre care 99 % în închisorile regimului; întrucât, de atunci, peste 150 000 de civili au fost victime ale dispariției forțate și sunt în continuare deținuți, dintre care 88 % de către regimul sirian, 6% de către Daesh și 3% de către grupurile armate din opoziție; întrucât peste 29 500 de copii au fost uciși, dintre care 78 % de către regimul sirian și milițiile iraniene, 7% de către forțele ruse și 3% de către Daesh; întrucât peste 28 500 de femei au fost ucise, dintre care 77 % de către regimul sirian, 6 % de către forțele ruse și 3% de către Daesh; întrucât, de atunci, peste 3 400 de membri ai personalului medical au fost victime ale dispariției forțate sau au fost deținuți, dintre care 98 % de către regimul sirian;

D. întrucât regimul sirian a utilizat arme chimice, rachete Scud, artilerie convențională și bombe de aviație, precum și butoaie cu exploziv, bombe cu submuniție și bombe incendiare în cartiere civile dens populate, cum ar fi Homs, Hama și zona de est a Alepului; întrucât prostestatarilor pașnici, răniți de forțele de securitate siriene, care au tras cu muniție adevărată, li s-a refuzat tratamentul și au fost torturați până la moarte în spitale militare și centre de detenție din întreaga țară, astfel cum reiese din raportul Caesar prezentat de Franța CSONU în mai 2014; întrucât familiile au fost împiedicate în mod sistematic să își îngroape morții în cimitire; întrucât sute de bărbați, femei și copii au fost masacrați în localitățile rurale, de exemplu în mai 2012 la Houla, în cadrul strategiei regimului sirian de intimidare a vocilor critice; întrucât Comisia de anchetă a ONU privind Siria a raportat utilizarea sistematică a violului ca armă de război de către forțele regimului sirian și milițiile acestora;

E. întrucât ONU a instituit o serie de inițiative prin mandatul trimișilor săi speciali pentru a ajunge la un acord de încetare a focului între toate grupurile, a elibera deținuții, a garanta accesul umanitar în toate regiunile țării, a proteja jurnaliștii și ONG-urile și a se angaja într-un dialog incluziv pentru a obține o soluție politică la conflictul care a izbucnit după 2011;

F. întrucât Rusia, sprijinită de China, s-a opus prin veto la 16 rezoluții ale CSONU începând din 2011, inclusiv cu privire la o sesizare a Curții Penale Internaționale (CPI) referitoare la Siria, precum și cu privire la creșterea accesului umanitar; întrucât Iranul și Hezbollah au fost direct implicate în sprijinirea represiunii civililor de către regimul sirian; întrucât Rusia dedică, din 2015, resurse logistice, diplomatice și financiare unei intervenții militare la scară largă a forțelor aeriene ruse în sprijinul regimului sirian; întrucât Turcia intervine direct în Siria din 2016 pentru a ocupa părțile nordice ale țării, care constau în principal din enclave kurde siriene;

G. întrucât înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului a semnalat în repetate rânduri încălcări grave ale drepturilor omului în Siria, în special începând din 2011; întrucât jurnaliștii, ONG-urile și organizațiile internaționale independente, cum ar fi Comisia internațională independentă de anchetă privind Siria, au documentat încălcări care constituie crime împotriva umanității, crime de război, precum și tortură și violență sexuală;

H. întrucât UE și statele sale membre au suspendat relațiile diplomatice cu regimul sirian în 2012; întrucât UE și-a închis delegația UE la Damasc în decembrie 2012, în urma închiderii ambasadelor statelor membre la începutul anului 2012;

I. întrucât Acordul de asociere UE-Siria, semnat în 2009, a fost suspendat în 2011; întrucât Siria a fost suspendată ca membră a Uniunii pentru Mediterana;

J. întrucât UE a fost cel mai mare partener comercial al Siriei înainte de 2011; întrucât Consiliul a adoptat în 2011 sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în reprimarea civililor, sancțiuni care au fost extinse între timp, pentru a ajunge la un acord politic negociat; întrucât aceste sancțiuni prevăd derogări umanitare;

K. întrucât reacția regimului sirian la revoltă a dus la distrugerea structurii economice și sociale a Siriei; întrucât prăbușirea lirei siriene a fost amplificată de prăbușirea economiei libaneze începând din 2019, precum și de repercusiunile economice globale legate de pandemia de COVID-19 începând din martie 2020;

L. întrucât Siria a semnat și a ratificat Convenția privind armele chimice sub o presiune internațională intensă, în octombrie 2013, după ce a comis cele mai mari atacuri chimice de până acum asupra unui cartier civil la est de Damasc, în Ghouta de Est; întrucât echipa de anchetă și identificare a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) a constatat că regimul sirian s-a făcut responsabil de utilizarea armelor chimice împotriva civililor de mai multe ori de atunci; întrucât, în iulie 2020, Consiliul executiv al OIAC a solicitat din nou în mod oficial regimului sirian să își declare instalațiile de arme chimice;

M. întrucât conflictul are ca rezultat, la începutul anului 2021, aproape 7 milioane de refugiați și peste 13 milioane de persoane dependente de ajutorul umanitar în Siria, 6,8 milioane de persoane strămutate intern (PSI) și peste 3 milioane de persoane care trăiesc în zone asediate greu accesibile; întrucât accesul umanitar la toate populațiile care au nevoie de ajutor rămâne vital și 40 % din populația siriană locuiește în zone care nu sunt controlate de guvern; întrucât, pe lângă asistența medicală generală pentru populație, pandemia de COVID-19 a demonstrat că accesul transfrontalier în nord-vestul și nord-estul Siriei rămâne esențial;

N. întrucât atacurile continue asupra unităților medicale au decimat sistemul de sănătate din Siria și au făcut ca sirienii să facă față cu mare greutate provocărilor generate de criza provocată de COVID-19;   întrucât mai puțin de 64 % dintre spitale și 52 % dintre centrele de asistență medicală primară din Siria funcționează; întrucât, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 70 % din personalul sanitar a părăsit țara;

O. întrucât atacurile periodice asupra unităților medicale au reprezentat o trăsătură distinctivă a conflictului sirian de la începutul acestuia, încălcând flagrant dreptul umanitar internațional;   întrucât atacurile au persistat chiar și în 2020, în pofida apariției pandemiei de coronavirus; întrucât, în ultimul deceniu, comunitatea internațională a recunoscut din ce în ce mai mult caracterul sistematic al atacurilor asupra centrelor de asistență medicală din Siria, însă nu a putut stabili cui revine responsabilitatea pentru acestea; întrucât rezoluția 2139 a CSONU, adoptată în 2014, solicită ca toate părțile implicate în conflict să respecte „principiul neutralității medicale”, insistând ca „toate părțile implicate să demilitarizeze unitățile medicale [ ...] și să se abțină de la atacuri îndreptate împotriva unor obiecte civile”; întrucât măsurile specifice pentru protecția asistenței medicale în situații de conflict din întreaga lume au fost consolidate prin adoptarea rezoluției 2286 a CSONU în 2016; întrucât Secretarul General al ONU a înființat o comisie de anchetă internă a ONU, care a examinat un număr limitat de incidente din nord-vestul Siriei în perioada septembrie 2019-aprilie 2020;

P. întrucât Înălțimile Golan sunt teritoriu sirian și sunt ocupate de statul Israel din 1967;

Q. întrucât toate statele membre au ratificat Statutul de la Roma al CPI începând din 2009; întrucât, în 2011, Consiliul a înființat Secretariatul rețelei UE privind genocidul pentru anchetarea și urmărirea penală a genocidului, a crimelor împotriva umanității și a crimelor de război, găzduit de Eurojust; întrucât Strategia UE privind Siria solicită UE să promoveze asumarea răspunderii pentru crimele de război comise în Siria, în vederea facilitării unui proces de reconciliere națională și a justiției de tranziție;

R. întrucât în 2018 a fost lansată pentru prima dată o echipă comună de anchetă (JIT), condusă de autorități judiciare și de aplicare a legii din Franța și Germania, pentru a facilita arestarea și urmărirea penală a criminalilor de război din Siria, în urma publicării raportului Caesar privind înfometarea și torturarea sistematică a zeci de mii de femei și bărbați în centrele de detenție din Siria începând din 2011;

1. își exprimă sprijinul pentru aspirațiile democratice ale poporului sirian care, în urmă cu zece ani, la 15 martie 2011, a demonstrat pașnic în favoarea reformelor democratice în Deraa, Damasc și în restul țării; aduce un omagiu celor 500 000 de victime ale represiunii și conflictului din Siria de la începutul revoltei populare; consideră că viitorul Siriei ar trebui să rămână în mâinile sirienilor;

2. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la impasul politic din ultimii zece ani și salută eforturile trimisului special al ONU, Geir O. Pedersen, de a găsi o soluție politică la conflict; împărtășește preocupările trimisului special cu privire la lipsa de progres; este, de asemenea, preocupat de colapsul economic și de criza umanitară dezastruoasă care afectează Siria;

3. invită Rusia, Iranul și Hezbollah să își retragă trupele de pe teritoriul sirian, care au funcționat în afara oricărui mandat al ONU; regretă rolul Rusiei și al Iranului în sprijinirea represiunii exhaustive a regimului sirian împotriva populației sale civile, precum și în preluarea de către acestea a procesului politic și a resurselor economice ale Siriei;

4. solicită Turciei să își retragă trupele din nordul Siriei, pe care îl ocupă ilegal în afara oricărui mandat al ONU; condamnă transferurile ilegale ale Turciei de sirieni kurzi, din nordul ocupat al Siriei în Turcia, pentru detenție și urmărire penală, încălcând obligațiile internaționale ale Turciei în temeiul Convențiilor de la Geneva; este îngrijorat de faptul că strămutările în curs ale Turciei ar putea constitui o purificare etnică împotriva populației siriene kurde; subliniază că intervenția Turciei a slăbit eforturile internaționale împotriva Daesh; condamnă cu fermitate utilizarea de către Turcia a mercenarilor sirieni în conflictele din Libia și Nagorno-Karabah, încălcând dreptul internațional;

5. își exprimă sprijinul pentru rezoluția 2254 a CSONU din 2015 de instituire a unui proces de reformă constituțională condus de Siria; regretă profund lipsa de implicare a regimului sirian, în pofida angajamentului repetat și a disponibilității mișcărilor opoziției siriene de a negocia cu regimul sirian elaborarea unei noi constituții siriene;

6. se opune oricărei normalizări a relațiilor diplomatice cu regimul sirian, atât timp cât nu se înregistrează progrese fundamentale pe teren în Siria, cu un angajament clar, susținut și credibil într-un proces politic favorabil incluziunii; consideră că viitoarele alegeri prezidențiale siriene din 2021 nu au niciun fel de credibilitate în ochii comunității internaționale în contextul actual;

7. crede cu tărie în diversitatea etnică și religioasă a Siriei; deplânge acțiunile discriminatorii de lungă durată ale regimului sirian împotriva sirienilor kurzi; condamnă atacurile direcționate ale regimului sirian împotriva vocilor critice ale comunității alauite, cum ar fi laureatul premiului Saharov al Parlamentului European, Ali Ferzat, pentru criticile aduse președintelui Bashar Al Assad, precum și atacurile regimului sirian împotriva a 124 de biserici creștine, care au fost documentate de Rețeaua siriană pentru drepturile omului; condamnă cu fermitate asasinarea minorităților religioase de către Daesh și, în special, crimele sale de genocid împotriva yazidiților și a persoanelor de religie musulmană șiită și creștină în perioada 2014-2018; regretă profund persecutarea minorităților de către grupurile armate din opoziție;

8. își exprimă îngrijorarea cu privire la tensiunile în creștere din Kurdistanul irakian, care s-a bucurat de mai multă stabilitate decât Siria în ultimii ani și care a reprezentat o zonă sigură pentru refugiații sirieni;

9. reamintește comunității internaționale gravitatea și amploarea încălcărilor drepturilor omului comise în Siria de către toate părțile implicate în conflict; atrage atenția asupra responsabilității copleșitoare a regimului sirian pentru decizia sa de a răspunde protestelor pașnice cu o represiune generalizată, prin mijloace de nedescris; reamintește importanța raportului Caesar și a confirmării, prezentate CSONU de Franța în 2014, a credibilității fotografiilor celor 11 000 de prizonieri identificați care au fost înfometați și torturați până la moarte în centrele de detenție și în spitalele militare din jurul Damascului între 2011 și 2013;

10. condamnă cu fermitate uciderea a 550 de jurnaliști internaționali și sirieni de către regimul sirian și a zeci de persoane de către Daesh și alte grupări armate; solicită regimului sirian să elibereze imediat din închisoare cei 400 jurnaliști care sunt deținuți, potrivit Rețelei siriene pentru drepturile omului;

11. condamnă în termenii cei mai fermi utilizarea violului ca armă de război împotriva femeilor, fie de către regimul sirian și milițiile acestuia, astfel cum a fost documentat de Comitetul internațional independent al ONU, fie de către Daesh împotriva femeilor yazidite și șiite; reamintește rolul jucat de femei în revolta din 2011 și importanța fundamentală a includerii femeilor la toate nivelurile structurilor politice, economice și judiciare ale Siriei, inclusiv în justiția de tranziție;

12. condamnă cu fermitate atacurile asupra lucrătorilor umanitari comise de către toate părțile, în special de regimul sirian și Daesh; subliniază responsabilitatea deosebită a regimului sirian în uciderea cu țintă precisă a lucrătorilor umanitari începând din 2011, precum și responsabilitatea copleșitoare a Rusiei, de exemplu pentru bombardarea a 21 de spitale de campanie Médecins Sans Frontières (MSF) în octombrie 2015;

13. reiterează în termenii cei mai fermi condamnarea atacurilor aeriene rusești, care au ucis în total peste 6 900 de civili, inclusiv 2 000 de copii, folosind muniție cu dispersie, bombe termobarice și rachete cu rază lungă de acțiune, țintind centre media independente, spitale, infrastructuri umanitare, inclusiv peste 207 de unități medicale, potrivit Rețelei siriene pentru drepturile omului, precum și unități de apărare civilă siriene, cum ar fi membri ai organizației umanitare „Căștile albe”; denunță încercările Rusiei de a submina imaginea „Căștilor albe” în mass-media occidentală prin intermediul unei campanii de dezinformare agresive și susținute pe platformele de comunicare socială; condamnă în termenii cei mai fermi implicarea avioanelor de război ruse în atacurile chimice ale regimului sirian, cum ar fi masacrul chimic de la Khan Sheikhoun din aprilie 2017, după care avioanele de război ruse au bombardat imediat singurul spital în care erau tratate victimele; deplânge atacurile israeliene asupra teritoriului sirian;

14. îndeamnă regimul sirian să elibereze imediat cei 130 000 de prizonieri politici deținuți pe nedrept, inclusiv femeile, bărbații și copiii care fost victimele dispariției forțate efectuate forțele de securitate siriene; condamnă cu fermitate utilizarea sistematică a torturii, a tratamentelor inumane și a violenței sexuale în condițiile teribile în care sunt ținuți aceștia, fără a avea acces la o instanță civilă, la un avocat, la asistență medicală sau la familiile lor; subliniază că li se refuză drepturile fundamentale la un proces echitabil, inclusiv prin nefurnizarea de informații cu privire la arestarea lor și tortură pentru a obține mărturii false; îndeamnă autoritățile siriene să asigure, fără excepție, accesul imediat și neîngrădit la centrele de detenție al ONG-urilor umanitare internaționale recunoscute și al organizațiilor de monitorizare, fără notificare prealabilă;

15. reafirmă că persoanele responsabile de aceste infracțiuni trebuie să fie urmărite penal în mod corespunzător, inclusiv de către statele membre ale UE, în absența altor procese internaționale sau naționale ale justiției de tranziție; subliniază importanța majoră a soluționării problemei persoanelor deținute și dispărute de către toate părțile implicate în conflict, ca parte fundamentală a oricărui proces de tranziție în vederea obținerii păcii;

16. salută prima condamnare a unui ofițer de securitate al regimului sirian pentru complicitate la crime împotriva umanității, la 24 februarie 2021, la Tribunalul din Koblenz din Germania;

17. condamnă cu fermitate cele 16 vetouri ale Rusiei, cu sprijinul Chinei, privind aducerea Siriei în fața CPI; reamintește că Curtea Penală Internațională (CPI) ar trebui să rămână principala jurisdicție pentru justiția internațională în ceea ce privește crimele de genocid, crimele împotriva umanității, crimele de război și crimele de agresiune;

18. subliniază că Daesh este încă activ în regiune și nu a fost învins; își exprimă îngrijorarea cu privire la dificultățile întâmpinate în păstrarea și obținerea accesului la probe privind crimele comise de Daesh; invită UE și statele sale membre să sprijine eforturile depuse pe teren pentru a documenta și a păstra probele privind aceste crime; salută urmărirea penală a cetățenilor UE și a celor din afara UE care s-au alăturat Daesh;

19. salută eforturile statelor membre ale UE, începând din 2019, de a asigura un larg sprijin internațional pentru a garanta finanțarea pe termen lung, în cadrul bugetului general al ONU, pentru Mecanismul internațional, imparțial și independent al ONU care contribuie la anchetarea și urmărirea penală, în temeiul dreptului internațional, a celor responsabili de infracțiunile cele mai grave comise în Siria începând cu martie 2011 (MIII);

20. salută echipa comună de anchetă franco-germană (JIT) pentru a sprijini urmărirea penală a crimelor împotriva umanității, documentată în raportul Caesar; salută mandatele internaționale de arestare emise de ambele țări în 2018 pentru arestarea a trei funcționari de rang înalt din domeniul securității; salută rolul jucat de ONG-urile siriene locale în verificarea, documentarea, colectarea și protejarea probelor privind crimele împotriva umanității și crimele de război, precum și rolul complementar jucat de ONG-uri cum ar fi Comisia pentru responsabilitate și justiție internațională în sprijinirea autorităților europene judiciare și de aplicare a legii în urmărirea penală eficace a criminalilor de război prezenți pe teritoriul statelor membre ale UE; invită UE să ofere mai multă formare juridică sirienilor pentru a le permite să joace un rol în lupta împotriva impunității;

21. invită Comisia să prezinte un plan de acțiune al UE privind impunitatea, cu un capitol specific privind Siria; subliniază că acest plan de acțiune ar trebui să urmărească o mai bună coordonare și armonizare a eforturilor și resurselor statelor membre pentru urmărirea penală a criminalilor de război din UE; consideră că justiția de tranziție joacă un rol fundamental în asigurarea păcii pe termen lung;

22. invită UE să lanseze un fond european special pentru victimele crimelor împotriva umanității din Siria;

23. îndeamnă statele membre să îmbunătățească coordonarea resurselor judiciare, polițienești și de imigrație prin dezvoltarea unor jurisdicții comune pentru a mutualiza competențele judiciare între statele membre și a facilita urmărirea penală; subliniază că statele membre mai bine echipate ar trebui să își pună la dispoziție experții și interpreții pentru a facilita anchetele eficiente și eficace, în timp ce fiecare stat membru ar trebui să depună eforturi pentru a numi un procuror desemnat pentru aceste infracțiuni, pentru a accelera eforturile de coordonare judiciară;

24. invită statele membre să facă schimb automat, la nivelul UE, de informații privind persoanele suspectate de crime de război în temeiul articolului 1F din Convenția de la Geneva; consideră că este necesară, de asemenea, o cooperare mai strânsă între autoritățile din domeniul imigrației și procurori cu privire la persoanele suspectate de crime de război la nivel național;

25. îndeamnă toate statele membre ale UE, fără excepție, să coopereze pe deplin în lupta împotriva impunității; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la lipsa de cooperare a anumitor state membre în urmărirea penală a criminalilor de război sirieni;

26. sprijină pe deplin eforturile europene conduse de Țările de Jos din septembrie 2020 de a lansa acțiuni în justiție împotriva Siriei la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) pentru încălcarea de către aceasta a Convenției ONU împotriva torturii;

27. invită statele membre să solicite suspendarea calității Siriei de membră a OIAC pentru falsificarea dovezilor privind utilizarea armelor chimice la viitoarea conferință a OIAC din primăvara anului 2021; își exprimă din nou șocul și condamnă cele 336 de atacuri chimice documentate ale regimului sirian, care a folosit clor gazos, sarin și iperită (gaz muștar) împotriva civililor;

28. condamnă cu fermitate noile legi ale regimului sirian care îi privează pe sirienii care locuiesc în străinătate de proprietatea lor privată; consideră că această politică contravine interesului pe termen lung al Siriei de a instaura pacea și unitatea națională;

29. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la suferințele continue ale poporului sirian, la zece ani de la începerea conflictului; este deosebit de preocupat de faptul că nevoile umanitare din Siria au crescut cu o cincime numai în ultimul an și că încă 4,5 milioane de sirieni suferă în prezent de insecuritate alimentară, în timp ce 90 % trăiesc sub pragul sărăciei; consideră că accesul umanitar trebuie să rămână o prioritate centrală pentru UE în Siria și că nevoile sporite necesită un răspuns financiar și politic mai consistent din partea UE; ia act de faptul că rezoluția 2533 a CSONU privind punctul de trecere a frontierei de la Bab al Hawa urmează să fie reînnoită în iulie 2021; este de părere că furnizarea transfrontalieră de asistență umanitară nu este fiabilă pentru a oferi asistență persoanelor care se bazează în prezent pe furnizarea transfrontalieră; reamintește că 2,4 milioane [1] de sirieni depind de acest punct de trecere a frontierei pentru a supraviețui și că neprelungirea acestui punct de trecere pentru o perioadă de cel puțin 12 luni ar avea consecințe grave și care le-ar pune viața în pericol; condamnă acțiunile membrilor CSONU care au încercat să limiteze accesul umanitar în scopuri politice; îndeamnă toți membrii CSONU să sprijine reînnoirea rezoluției privind punctul de trecere a frontierei pentru a evita agravarea crizei umanitare și pentru a asigura extinderea și sprijinul pentru intervențiile transfrontaliere desfășurate în conformitate cu principiile umanitare; subliniază că este important să se asigure reautorizarea imediată a punctelor de trecere a frontierei Bab al-Salam și Yarubiyah, în conformitate cu rezoluția 74/169 a Adunării Generale a ONU, pentru a se asigura că ajutorul ajunge la populațiile care au nevoie de el, atât în nord-vest cât și în nord-est, pe rutele cele mai directe;

30. invită comunitatea internațională să abordeze de urgență nivelurile record ale nevoilor umanitare ale poporului sirian în interiorul și în afara Siriei; încurajează UE, în calitate de organizator al celei de a cincea Conferințe a donatorilor de la Bruxelles privind Siria, să mobilizeze alți donatori internaționali în vederea sporirii sprijinului acordat sectorului sănătății în cadrul Planului de răspuns umanitar în Siria (HRP) printr-o finanțare sporită, flexibilă și multianuală, care să acopere nevoile populației pe termen lung; invită donatorii internaționali să investească în mod specific în programe care repară, refac și consolidează unitățile de sănătate deteriorate sau distruse, pe lângă alte infrastructuri civile care au suferit daune;

31. îndeamnă CSONU să includă în viitoarele rezoluții ale ONU și în discuțiile oficiale apeluri explicite privind protecția lucrătorilor din domeniul sănătății; invită, în acest sens, statele membre ale UE să ofere susținere politică și sprijin operațional inițiativelor de responsabilizare conduse de ONU și anchetelor pentru respectarea dreptului umanitar internațional;

32. subliniază, înainte de a cincea Conferință a donatorilor de la Bruxelles din 29-30 martie, importanța menținerii angajamentelor de asistență umanitară, dar și a măririi acestora pentru sirieni, PSI și refugiați, precum și pentru comunitățile afectate de criza din regiune; subliniază faptul că UE și statele sale membre au fost cei mai mari donatori umanitari care au răspuns la criza umanitară din Siria, donațiile ajungând la 20 miliarde EUR, începând din 2011; este profund îngrijorat de presupusele planuri ale guvernului britanic de a-și reduce în mod semnificativ contribuțiile la ajutor, inclusiv prin reduceri de 67 % pentru Siria și de 88 % pentru Liban;

33. salută rolul jucat de statele vecine în ceea ce privește solidaritatea și acordarea de asistență refugiaților sirieni din Liban, Iordania, Turcia și Irak; îndeamnă statele membre ale UE să continue să finanțeze programe de asistență umanitară în țările care găzduiesc refugiați, PSI în Siria; îndeamnă statele membre ale UE să furnizeze toate fondurile și sprijinul necesare pentru a se asigura că toți copiii refugiați sirieni din țările gazdă au acces nu numai la învățământul primar, ci și la învățământul secundar; îndeamnă toate țările gazdă să adopte toate măsurile necesare pentru a realiza acest lucru și să elimine orice obstacol administrativ sau legislativ; încurajează țările gazdă să se concentreze pe accesul la locuri de muncă, la servicii de sănătate și la educație, precum și pe documentația civică, ceea ce va promova capacitatea refugiaților de a lucra pentru a deveni autonomi;

34. invită toate statele membre să sprijine asistența umanitară bazată pe principii, fără a normaliza relațiile cu regimul sirian; avertizează cu privire la investirea activelor financiare ale UE, fie direct, fie indirect, în reconstrucția generală a Siriei, în cazul în care regimul sirian nu pune în aplicare un proces politic credibil; deplânge planurile de afaceri ale Rusiei, Iranului, Chinei și Turciei de a profita de distrugerea Siriei; se opune ferm oricărei normalizări de către orice stat membru al UE; condamnă cu fermitate vizitele făcute de deputați în Parlamentul European regimului sirian și subliniază că acești deputați nu reprezintă Parlamentul European;

35. invită statele membre să mențină sancțiunile împotriva persoanelor și entităților implicate în represiunea din Siria; subliniază că este important să se evite orice consecințe negative nedorite ale sancțiunilor prin derogări umanitare pentru acțiuni umanitare bazate pe principii, precum și că este important să se abordeze împreună cu SUA provocările legate de conformitatea excesivă în domeniul bancar;

36. reamintește tuturor statelor membre ale UE că Siria nu este o țară de returnare sigură; consideră că orice returnare ar trebui să fie sigură, voluntară, demnă și informată, în conformitate cu poziția declarată a UE; invită toate statele membre ale UE să se abțină de la orientarea politicilor naționale către privarea anumitor categorii de sirieni de statutul lor protejat și să inverseze această tendință dacă au aplicat deja astfel de politici; îndeamnă Libanul, Turcia și toate țările din regiune să suspende deportările sirienilor înapoi în Siria împotriva voinței lor;

37. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea situației umanitare, sanitare și de securitate din taberele cum ar fi Al Hol din Rojava, Administrația Autonomă a Siriei de Nord și de Est; consideră că este necesar ca toți cetățenii UE deținuți în aceste tabere să fie judecați în instanță; își exprimă șocul după uciderea unui angajat al MSF care lucra în tabăra Al Hol la 24 februarie 2021, demonstrând și mai mult impactul uman al violenței și condițiile de viață nesigure din tabără;

38. invită statele membre să protejeze copiii care pot fi reținuți pentru infracțiuni legate de securitate sau în asociere cu grupări armate;

39. invită statele membre să faciliteze întoarcerea copiilor în țara lor de origine pentru reabilitare, reintegrare și/sau urmărire penală, după caz, cu respectarea deplină a dreptului internațional;

40. își exprimă îngrijorarea cu privire la reapariția Daesh în nord-est; salută eforturile coaliției internaționale împotriva Daesh; subliniază importanța implicării continue și pe termen lung a SUA în coaliție;

41. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernelor statelor membre.

[1] JO C 162, 10.5.2019, p. 119.

[2] JO C 307, 30.8.2018, p. 117.

[3] JO C 334, 19.9.2018, p. 69.

[4] Texte adoptate, P9_TA(2019)0049.

[5] Texte adoptate, P9_TA(2020)0195.

[6] JO C 153 E , 31.5.2013, p. 115.

[7] JO L 12 I, 15.1.2021, p. 3.

[8] JO L 150, 18.6.2003, p. 67.

Ultima actualizare: 10 martie 2021Aviz juridic - Politica de confidențialitate