PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la conflictul sirian – 10 ani după revoltă
8.3.2021 - (2021/2576(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Michael Gahler, Lukas Mandl, Antonio López‑Istúriz White, Isabel Wiseler‑Lima, Tom Vandenkendelaere, David Lega, Janina Ochojska, Adam Jarubas
în numele Grupului PPE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0177/2021
B9‑0181/2021
Rezoluția Parlamentului European referitoare la conflictul sirian – 10 ani după revoltă
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Siria,
– având în vedere raportul pe 2021 al Comisiei internaționale de anchetă a Consiliului pentru drepturile omului al ONU (CDO), cu privire la Republica Arabă Siriană, din 18 februarie 2021,
– având în vedere raportul Comisiei internaționale independente de anchetă cu privire la Republica Arabă Siriană din 1 martie 2021,
– având în vedere cele două rapoarte despre Republica Arabă Siriană ale Comisiei internaționale independente de anchetă din 2 și 28 martie 2020,
– având în vedere declarația din 16 februarie 2021 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), în numele UE, privind alinierea anumitor țări terțe la măsurile restrictive împotriva Siriei,
– având în vedere raportul Comisiei internaționale independente de anchetă pentru Republica Arabă Siriană din 7 iulie 2020 despre situația drepturilor omului în Republica Arabă Siriană,
– având în vedere declarația comună a ONU și a Uniunii Europene, în calitate de copreședinți ai celei de a patra Conferințe de la Bruxelles, ținută la 30 iunie 2020 și intitulată „Sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii”,
– având în vedere discursul comisarului Olivér Várhelyi din 30 iunie 2020 la sesiunea plenară de după-amiază a celei de a patra Conferințe de la Bruxelles privind viitorul Siriei și al regiunii, care a reamintit că obiectivele generale ale Uniunii Europene în Siria rămân neschimbate,
– având în vedere declarația din 9 aprilie 2020 a VP/ÎR, în numele UE, privind publicarea primului raport al echipei de investigare și identificare a OIAC,
– având în vedere raportul Human Rights Watch din 15 octombrie 2020 intitulat „Vieți amenințate în Idlib: atacuri siriene și ruse asupra infrastructurii civile”,
– având în vedere Rezoluțiile 2533 (2020) din 11 iulie 2020 și 2504 (2020) din 10 ianuarie 2020 ale Consiliului de Securitate al ONU, ambele referitoare la punctele de trecere a frontierei Bab al-Salam și Bab al-Hawa și la furnizarea de ajutoare umanitare,
– având în vedere poziția comună a Comisiei pentru afaceri externe și a Comisiei pentru bugete, în calitate de comisii competente consultate în conformitate cu articolul 234 din Regulamentul financiar (2018/1046), referitoare la prelungirea Fondului fiduciar regional al Uniunii Europene ca răspuns la criza siriană (Fondul fiduciar Madad),
– având în vedere cea de-a 1290-a reuniune plenară a Consiliului permanent al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din 19 noiembrie 2020,
– având în vedere declarația Consiliului Afaceri Externe din 6 martie 2020,
– având în vedere declarațiile din 1 și 18 februarie 2020 ale purtătorului de cuvânt al Secretarului General al ONU referitoare la Siria,
– având în vedere declarația din 13 ianuarie 2020 a VP/ÎR și a comisarului pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, privind situația din Siria,
– având în vedere Concluziile Consiliului din 14 octombrie 2019 privind nord-estul Siriei,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, după un deceniu de război, criza din Siria este marcată de suferințe și nevoi fără precedent, peste 13 milioane de persoane, inclusiv 6 milioane de femei și copii, având nevoie de asistență umanitară; întrucât peste 500 000 de oameni și-au pierdut viața și peste un milion au fost rănite; întrucât din 1 decembrie 2019 încoace escaladarea ostilităților în nord-vestul Siriei a dus la strămutarea a peste 950 000 de persoane, circa 7 milioane fiind strămutate intern (inclusiv 2,7 milioane în nord-vestul Siriei) și peste 5,6 milioane au fost nevoite să se refugieze în țările învecinate;
B. întrucât militanții și oamenii de pe teren din domeniul umanitar se arată în continuare îngrijorați de securitatea și protecția persoanelor returnate și a persoanelor strămutate, având în vedere condițiile din multe zone ale țării și modul în care tratează guvernul sirian reconcilierea politică;
C. întrucât situația în tabăra Al-Hol rămâne dramatică; întrucât peste 90 % dintre persoanele din tabără sunt femei și copii; întrucât este de importanță critică ca agențiile umanitare au să vegheze ca toți refugiații din tabere să aibă acces la asistență umanitară, inclusiv la apă potabilă, hrană și asistență medicală, până când autoritățile competente vor găsi o soluție la situația lor de persoane strămutate;
D. întrucât Siria se luptă cu o instabilitate economică tot mai mare, valoarea lirei siriene scăzând la un nivel record, iar costul produselor de bază crescând cu peste 100 % din 2019 încoace; întrucât poporul sirian trebuie să se descurce cu un regim acuzat în mod repetat de crime de război, de atacuri asupra unor unități medicale identificate și că nu a dat dovadă de nici un pic de grijă față de rezolvarea nevoilor populației;
E. întrucât ONU estimează că 83 % din populație trăiește sub pragul sărăciei, în momentul de față mulți sirieni ducându-și viața în condiții care sunt chiar mai proaste decât cele existente în anii de conflict;
F. întrucât Programul alimentar mondial estimează că 12,4 milioane de sirieni, reprezentând aproape 60 % din populație, suferă de insecuritate alimentară, acest număr crescând cu 4,5 milioane doar într-un an;
G. întrucât virusul COVID-19 agravează și mai mult necazurile celor mai vulnerabile comunități și se crede că virusul este mai răspândit în țară decât reiese din numărul oficial comunicat de Ministerul Sănătății; întrucât sistemul de sănătate din Siria s-a degradat și el foarte mult de la începutul conflictului, în 2011, din cauza atacurilor forțelor pro-guvernamentale asupra personalului medical și infrastructurii medicale;
H. întrucât guvernul sirian a continuat să supună unor restricții severe distribuirea de ajutoare umanitare în zonele pe care le controlează și în alte zone din Siria și se afirmă că le-a impus grupurilor umanitare care distribuie ajutoare să colaboreze cu actori locali care au trecut cu bine de verificarea de securitate;
I. întrucât educația publică se află sub presiune în întreaga regiune, peste o treime din copiii sirieni de vârstă școlară (aproape trei milioane de elevi) nefrecventând nicio formă de educație și întrucât neadaptarea la învățământul la distanță impus de riscurile generate de COVID-19 a agravat această problemă, mulți copii suferind de efectele psihosociale ale conflictelor prelungite și ale strămutărilor;
J. întrucât guvernul președintelui Bashar al-Assad – sprijinit de Rusia, Iran și Hezbollah – a recucerit majoritatea zonelor cotropite anterior de forțele de opoziție, dar întâmpină rezistență îndârjită din partea luptătorilor asociați cu așa-numitul Stat Islamic (Daesh/ISIS), și noi proteste generate de deteriorarea condițiilor economice; întrucât, deși forțe locale sprijinite de SUA au recuperat cea mai mare parte a teritoriului deținut anterior de Statul Islamic, grupul menține un nivel mocnit de insurgență;
K. întrucât o serie de state străine au intervenit în Siria în sprijinul guvernului Assad sau al forțelor de opoziție siriene sau urmărind obiective de securitate proprii; întrucât printre forțele pro-Assad care operează în Siria se numără Hezbollah-ul libanez, Iran și Rusia;
L. întrucât Turcia este implicată în numeroase conflicte, inclusiv în Siria, care constituie încălcări grave ale dreptului internațional; întrucât intervenția militară unilaterală a Turciei în nord-estul Siriei constituie o încălcare gravă a dreptului internațional, care a subminat stabilitatea și securitatea întregii regiuni; întrucât această operație militară unilaterală a Turciei nu are niciun temei juridic și nu face decât să agraveze conflictul de zece ani din Siria; întrucât Turcia ar trebui să pună capăt ocupației ilegale a părții de nord a Siriei și să își retragă forțele armate și forțele paramilitare pe care le controlează;
M. întrucât, potrivit țărilor care dețin copreședinția Grupului de la Minsk al OSCE, Turcia a transferat luptători străini din Siria și din alte zone în Nagorno-Karabah;
N. întrucât 4,6 % din populația de 18,5 milioane a Siriei sunt creștini și întrucât faptul că înainte de război ei reprezentau circa 10 % arată că o mare parte dintre ei au fugit din țară; întrucât începând cu 2014 Hayat Tahrir al-Sham (HTS), legat anterior de Al-Qaida, a înlocuit instanțele guvernamentale cu consilii sharia în zonele controlate de ei, autorizând discriminarea împotriva membrilor minorităților religioase, confiscând casele și terenurile agricole a mii de creștini, atacând lăcașuri de cult și nelăsându-i să își practice religia în afara casei;
O. întrucât, în ultimul deceniu, nicio parte beligerantă din Siria nu a respectat drepturile persoanelor deținute în conformitate cu obligațiile juridice internaționale, iar aplicarea detenției arbitrare, a torturii și a relelor tratamente, inclusiv violență sexuală, dispariție involuntară sau forțată și execuții sumare, a marcat acest conflict; întrucât, potrivit ONU, aceste încălcări și abuzuri au fost comise constant, mai ales de guvern;
P. întrucât funcționarii administrației autonome dirijate de kurzi din regiune au declarat că au eliberat recent peste 300 de cetățeni sirieni din tabăra Al-Hol, în care se află, de asemenea, mii de familii ale luptătorilor străini ai Statului Islamic (SI);
Q. întrucât la 9 aprilie 2020 VP/ÎR a publicat o declarație în numele UE despre primul raport al echipei de identificare și investigare a Organizației pentru interzicerea armelor chimice, susținând total concluziile raportului și condamnând ferm utilizarea armelor chimice de forțele aeriene siriene, afirmată în raport;
R. întrucât, având în vedere situația din Siria, Consiliul a decis adoptarea unei serii de măsuri restrictive care vizează persoane responsabile de reprimarea populației civile din Siria, precum și persoane sau entități asociate acestora;
S. întrucât UE din 2011 încoace și statele sale membre au mobilizat 20 de miliarde EUR pentru asistență umanitară, stabilizare și reziliență destinată sirienilor din interiorul țării și din țările învecinate; întrucât UE a fost forța motrice din spatele conferințelor donatorilor pentru Siria care au avut loc la Bruxelles timp de patru ani consecutivi (2017-2020), susținând și a cincea conferință de la Bruxelles, care va avea loc la 29 și 30 martie 2021;
1. condamnă în termeni duri toate atrocitățile și încălcările drepturilor omului și ale dreptului umanitar internațional, în special pe cele săvârșite de regimul Assad, dar și de actorii ruși, iranieni și turci, și face un apel la Rusia, Turcia și Iran să își retragă toate forțele proprii și forțele locale aflate sub comanda lor, cu excepția celor care participă la forțele internaționale de menținere sau stabilizare a păcii sub mandatul Consiliului de Securitate al ONU;
2. invită toate părțile să se abțină de la noi violențe și subliniază că este important să se găsească o soluție politică la conflict, în acord cu Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU, subliniind că Bashar al-Assad și-a pierdut complet legitimitatea și trebuie să se retragă pentru a facilita o tranziție politică pașnică;
3. își exprimă sprijinul pentru trimisul special al ONU în Siria, Geir O. Pedersen, și roagă VP/ÎR să depună toate eforturile posibile pentru a opri violențele din Siria și a sprijini o soluționare politică incluzivă, decisă de sirieni, care să determine deblocarea fondurilor de reconstrucție mizând pe capacitatea financiară a UE și pe disponibilitatea sa de a mobiliza resurse însemnate pentru reconstrucția Siriei, antrenând și reluarea comerțului și a investițiilor ca impuls al dezvoltării și reamintește că UE nu va elibera fonduri pentru reconstrucție fără o formă de justiție de tranziție care să asigure folosirea judicioasă a fondurilor;
4. cere să se acorde în continuare sprijin organizațiilor societății civile siriene pașnice și democratice;
5. condamnă reticența regimului Assad de a se angaja în negocieri de substanță în Comisia Constituțională; critică organizarea de alegeri prezidențiale înainte de adoptarea unei noi constituții și condamnă toate eforturile depuse de regim și aliații săi pentru a impune normalizarea acestei situații;
6. subliniază că nu ar trebui să existe toleranță sau impunitate pentru crimele comise în Siria și cere să se facă anchete independente, imparțiale, amănunțite și credibile și cei responsabili să fie aduși în fața justiției;
7. își reafirmă sprijinul pentru eforturile depuse de Coaliția internațională împotriva Daesh și subliniază contribuția importantă a Forțelor Democratice Siriene (SDF) ca aliat în lupta împotriva Daesh/ISIS;
8. este extrem de preocupat de centrele de detenție din nord-estul Siriei, care rămân adevărate pepiniere pentru radicalizare, precum și de relatările recente potrivit cărora sute de prizonieri Daesh/ISIS, inclusiv mulți luptători străini, sunt eliberați, ceea ce crește riscul de reapariție a Daesh/ISIS; se arată profund îngrijorat de situația umanitară a copiilor luptătorilor străini deținuți în nord-estul Siriei și invită statele membre să ajute activ la găsirea de soluții pentru copiii din tabăra Al-Hol, care sunt cetățeni ai unuia sau mai multor state membre;
9. apreciază angajamentul SUA în Siria și subliniază necesitatea unei cooperări strânse cu partenerii noștri transatlantici și cu Israelul în lupta împotriva grupărilor teroriste din Siria și din afara acesteia; subliniază sprijinul său deplin pentru acțiunile defensive ale Israelului în Siria, inclusiv împotriva rachetelor furnizate de Iran pentru Hezbollah și împotriva încercării Teheranului de a crea un front militar la frontiera Israelului;
10. în acest context, invită Consiliul să pună capăt distincției false dintre aripa „militară” și „politică” ale Hezbollah, să desemneze Hezbollah în ansamblul său ca organizație teroristă și să sancționeze gruparea și sponsorul său Iran pentru crimele de război comise în Siria, Liban, Irak sau alte țări din regiune;
11. regretă că guvernul turc îi ajută pe mercenarii sirieni să intervină în conflictele din alte părți ale regiunii, cum ar fi Libia sau Nagorno-Karabah, și îndeamnă guvernul turc să nu se mai implice în astfel de activități destabilizatoare;
12. consideră binevenită cea de a cincea conferință de la Bruxelles privind „Sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii” din 29 și 30 martie 2021 și reamintește că UE și statele sale membre, care au mobilizat 20 miliarde EUR de la începutul crizei, rămân de departe cei mai mari donatori;
13. cere să se acorde asistență familiilor persoanelor dispărute și deținute și să se sprijine urmărirea penală a persoanelor responsabile de infracțiuni condamnate de dreptul internațional și să fie ajutați cei care încearcă să îmbunătățească accesul sirienilor la justiție, evidențiind că trebuie să se pună capăt imediat abuzurilor și torturii în centrele de detenție, element fundamental în orice proces de tranziție către o soluție durabilă la conflictul sirian; apreciază, în acest sens, succesul eforturilor de a face justiție invocând principiul jurisdicției universale, precum instanța din Koblenz, Germania, care a condamnat un fost ofițer de informații sirian la patru ani și șase luni de închisoare;
14. îndeamnă UE și statele sale membre să extindă lista persoanelor supuse unor sancțiuni individuale în baza noului mecanism de sancțiuni al UE în domeniul drepturilor omului, așa-numita Lege Magnițki a UE, incluzându-i pe comandanții civili și militari sirieni și ruși implicați, potrivit unor date credibile, în crime de război, crime împotriva umanității și alte încălcări grave comise în nord-vestul Siriei, chiar dacă crimele au fost comise la ordin;
15. se arată îngrijorat de înrăutățirea situației umanitare; reamintește că 11 milioane de sirieni au nevoie de asistență umanitară în Siria, că aproape 60 % suferă de insecuritate alimentară din cauza creșterii abrupte a prețurilor la alimente și că 89 % dintre refugiații sirieni din Liban sunt prinși, de asemenea, în plasa sărăciei extreme;
16. solicită acces umanitar neîngrădit pe întreg teritoriul Siriei și reamintește că a mai rămas doar un singur punct de trecere umanitar, situat la Bab al-Hawa; cere insistent să se prelungească cu încă 12 luni autorizația de folosire a acestui punct de trecere, care urmează să expire în iulie, și să se extindă autorizația și la alte puncte de trecere; condamnă toate încercările de a obstrucționa accesul umanitar transfrontalier, care ar putea duce la răspândirea masivă a foametei în rândul a peste trei milioane de sirieni, majoritatea femei și copii;
17. subliniază că este important să se asigure că ajutorul umanitar este canalizat către persoanele care au cea mai mare nevoie de ajutor și că ajutoarele nu sunt vândute pe piața neagră; solicită să se acorde sprijin tuturor copiilor refugiați sirieni din țările-gazdă și să li se asigure accesul nu numai la învățământul primar, ci și la învățământul secundar, și îndeamnă toate țările-gazdă să adopte toate măsurile necesare și să elimine orice obstacol administrativ sau legislativ în acest sens;
18. reține că, potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați, în Siria s-au întors de bună voie 267 170 de refugiați, care au nevoie de sprijin pentru a face față nevoilor de bază; invită părțile interesate să încerce să îmbunătățească condițiile pentru ca oamenii să se întoarcă în condiții sigure și demne și să își poată asigura traiul;
19. condamnă răspicat toate formele de discriminare religioasă și le cere tuturor să respecte dreptul grupurilor etnice și religioase și minorităților din Siria, inclusiv creștini și orice persoană strămutată, de a trăi sau de a se întoarce la locul lor de baștină istoric și tradițională în condiții de demnitate, egalitate și siguranță și de a-și practica religia și convingerile liber și fără restricții, fără a fi supuși niciunei forme de constrângere, violență sau discriminare; sprijină dialogul interconfesional pentru a promova înțelegerea reciprocă și a combate extremismul violent sau orice încercare de a suprima libertatea de exprimare sau libertatea religioasă;
20. observă că Fondul fiduciar Madad va expira la sfârșitul anului 2021 și invită Comisia să vegheze ca Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională să acopere nevoile financiare ale răspunsului umanitar al UE la crizele din Siria și funcționarea neîntreruptă a proiectelor finanțate din Fondul fiduciar Madad;
21. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, parlamentelor și guvernelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, precum și tuturor părților implicate în conflictul din Siria.