PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la reziduurile chimice din Marea Baltică, pe baza petițiilor nr. 1328/2019 și nr. 0406/2020
22.4.2021 - (2021/2567(RSP))
Dolors Montserrat
în numele Comisiei pentru petiții
B9‑0224/2021
Rezoluția Parlamentului European referitoare la reziduurile chimice din Marea Baltică, pe baza petițiilor nr. 1328/2019 și nr. 0406/2020
Parlamentul European,
– având în vedere petițiile nr. 1328/2019 și nr. 0406/2020,
– având în vedere articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolele 4 și 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolele 35 și 37 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere rezoluția sa din 18 septembrie 1997 privind problema ecologică a Mării Baltice[1], obiectivul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei[2] în vederea reducerii poluării și a substanțelor periculoase, precum și angajamentul statelor membre de a monitoriza munițiile chimice subacvatice în temeiul Directivei 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”)[3],
– având în vedere angajamentele de „a salva marea” și de a face din regiunea Mării Baltice un lider mondial în securitate maritimă asumate în Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice, precum și angajamentul statelor membre ale UE de a elimina munițiile chimice și munițiile neexplodate aruncate în mare în cadrul planului de acțiune al Strategiei de securitate maritimă a UE,
– având în vedere obiectivul Comisiei de reducere la zero a poluării pentru un mediu fără substanțe toxice, prevăzut în capitolul 2.1.8 din Comunicarea sa din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (COM(2019)0640), precum și angajamentul UE de a stopa pierderea biodiversității și de a deveni lider mondial în rezolvarea crizei mondiale a biodiversității, în acord cu Strategiile sale în domeniul biodiversității pentru 2020 și pentru 2030,
– având în vedere obligațiile asumate de statele părți în temeiul articolului 2 din Convenția din 1992 a Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale și al articolului 4 din Protocolul din 1999 la Convenția amintită privind apa și sănătatea,
– având în vedere viitorul program Interreg al Comisiei pentru regiunea Mării Baltice pentru 2021-2027,
– având în vedere Convenția de la Helsinki din 1992 privind protecția mediului marin din zona Mării Baltice, Planul de acțiune pentru Marea Baltică și concluziile Comisiei pentru protecția mediului marin al Mării Baltice (HELCOM) privind munițiile chimice aruncate în mare,
– având în vedere angajamentele asumate de statele lumii prin obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, și anume obiectivul 3.9 de a reduce decesele și bolile cauzate de substanțele chimice periculoase și contaminare, obiectivul 6.3 de a îmbunătăți calitatea apei prin eliminarea aruncării în mare a deșeurilor și reducerea la minimum a eliberării de substanțe chimice periculoase, precum și obiectivele 14.1 și 14.2 de prevenire a poluării marine și de protejare a ecosistemelor marine și costiere,
– având în vedere Rezoluția 1612(2008) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind munițiile chimice îngropate în Marea Baltică și raportul însoțitor din 28 aprilie 2008,
– având în vedere deliberările pe marginea petițiilor nr. 1328/2019 și nr. 0406/2020 purtate la ședința Comisiei pentru petiții din 3 decembrie 2020,
– având în vedere articolul 227 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, au fost aruncate în Marea Baltică cel puțin 50 000 de tone de arme convenționale și chimice care conțineau substanțe periculoase (precum iperită și gaze lacrimogene și agenți chimici sufocanți/asfixianți);
B. întrucât aceste muniții se degradează încet și lasă să se scurgă substanțe toxice în apă, punând în pericol sănătatea umană prin contaminarea alimentelor și provocând arsuri și intoxicații grave prin contact direct, afectând ecosistemele marine și biodiversitatea și activitățile economice locale, cum ar fi pescuitul, extracția resurselor naturale și producția de energie regenerabilă a centralelor electrice;
C. întrucât, din cauza poziției sale geografice, Marea Baltică este o mare semiînchisă, cu o viteză mică de înlocuire a apei și o capacitate foarte scăzută de autocurățare; întrucât este considerată una dintre cele mai poluate mări din lume, nivelul oxigenului scăzând în apele sale de adâncime, fapt ce pune deja în pericol viața marină;
D. întrucât mai multe entități au făcut cercetări valoroase: Grupul de lucru ad-hoc HELCOM privind munițiile chimice deversate (CHEMU), participanții la proiectul finanțat de UE intitulat „Modelarea riscurilor ecologice legate de armele chimice aruncate în mare” (MERCW) și grupurile ad-hoc de experți HELCOM pentru actualizarea și revizuirea informațiilor existente privind munițiile chimice deversate în Marea Baltică (MUNI) și privind riscurile de mediu ale obiectelor periculoase scufundate (SUBMERGED);
E. întrucât la Colocviul privind provocările reprezentate de munițiile neexplodate în mare, derulat la Bruxelles pe 20 februarie 2019 s-a vorbit de necesitatea unei cooperări mai strânse;
F. întrucât comunitatea internațională nu dispune de informații fiabile despre volumul, natura și amplasarea munițiilor eliminate deoarece aceste activități nu au fost documentate suficient și nici fundul Mării Baltice nu a fost cercetat suficient;
G. întrucât nu s-a ajuns la un consens cu privire la starea actuală a munițiilor, pericolul exact pe care îl reprezintă și posibilele soluții pentru această problemă;
H. întrucât programul Interreg pentru regiunea Mării Baltice a oferit finanțare pentru următoarele proiecte: Căutare și evaluare a munițiilor chimice (CHEMSEA), derulat în perioada 2011-2014, Sprijin pentru factorii de decizie în chestiunea munițiilor aruncate în mare (DAIMON) derulat în perioada 2016-2019 și DAIMON 2 în 2019-2021, în valoare totală de 10,13 milioane EUR (din care 7,8 milioane EUR – 77 % – au provenit din Fondul european de dezvoltare regională); întrucât aceste proiecte au studiat locurile de deversare, conținutul și starea munițiilor și cum reacționează ele la condițiile din Marea Baltică și le-au oferit administrațiilor instrumente decizionale și instruire în tehnologiile utilizate pentru analiza riscurilor, metode de remediere și evaluarea impactului asupra mediului;
I. întrucât de problema munițiilor convenționale și chimice deversate în mare se ocupă NATO, care dispune de metode, instrumente și experiență adecvate pentru a rezolva cu succes această problemă;
J. întrucât proiectul CHEMSEA, încheiat în 2014, a ajuns la concluzia că, deși nu reprezintă o amenințare imediată, siturile unde au fost deversate muniții chimice vor fi în continuare o problemă pentru Marea Baltică;
K. întrucât densitatea mare a transporturilor și activitatea economică intensă din regiunea Mării Baltice fac ca această problemă de mediu să aibă și implicații economice considerabile, inclusiv pentru industria pescuitului;
1. subliniază că pericolele pe care le prezintă pentru mediu și sănătate munițiile eliminate în Marea Baltică după cel de al Doilea Război Mondial nu reprezintă doar o problemă regională și europeană, ci și o problemă globală gravă, cu efecte transfrontaliere imprevizibile pe termen scurt și lung;
2. îndeamnă comunitatea internațională să adopte o atitudine de cooperare și solidaritate reală pentru a monitoriza mai temeinic munițiile eliminate, pentru a reduce la minimum riscurile posibile pentru mediul și activitățile marine; îndeamnă toate părțile care dețin informații clasificate despre activitățile de aruncare a munițiilor în mare și amplasarea exactă a acestora să declasifice aceste informații și să permită țărilor afectate, Comisiei și Parlamentului European să le acceseze de urgență;
3. invită Comisia și Comitetul de programare comună al regiunii Interreg a Mării Baltice să asigure fonduri adecvate pentru cercetarea și acțiunile necesare pentru a dezamorsa pericolele asociate cu munițiile aruncate în Marea Baltică; apreciază eforturile sârguincioase și cercetările constructive întreprinse de HELCOM și în cadrul proiectelor CHEMSEA, DAIMON și DAIMON 2 finanțate prin programul Interreg pentru regiunea Mării Baltice;
4. solicită tuturor părților implicate să respecte dreptul internațional al mediului și să asigure mai multe contribuții financiare la programul Interreg pentru regiunea Mării Baltice pentru perioada 2021-2027; are toată admirația pentru programul transnațional Interreg pentru regiunea Mării Baltice în perioada 2021-2027, care va finanța măsuri de reducere a poluării în Marea Baltică;
5. avertizează că trebuie monitorizată periodic starea de coroziune a munițiilor și actualizată evaluarea riscurilor de mediu asociate cu impactul contaminanților eliberați asupra sănătății umane, ecosistemelor marine și biodiversității regiunii;
6. laudă eforturile depuse la nivel național, de pildă cartografierea amplasamentelor munițiilor aruncate și monitorizarea și eliminarea materialelor periculoase;
7. subliniază cât sunt de importante, în acest sens, mecanismele de cooperare interstatală și interregională, accesul liber la informațiile publice și schimbul eficient de cunoștințe științifice și rezultate ale cercetărilor;
8. sugerează Comisiei, pentru a-și îndeplini obiectivul de a reduce la zero poluarea pentru un mediu fără substanțe toxice, să constituie un grup de experți cu statele membre afectate și alte părți interesate și organizații, cu următorul mandat: (i) să studieze și să cartografieze amplasamentul exact al zonelor contaminate; (ii) să propună soluții adecvate, ecologice și necostisitoare, pentru monitorizarea și îndepărtarea poluării, cu scopul final de a înlătura sau neutraliza complet materialele periculoase dacă extracția este imposibilă; (iii) să creeze instrumente fiabile de sprijinire a procesului decizional; (iv) să deruleze o campanie de conștientizare pentru a informa grupurile afectate (pescarii, rezidenții locali, turiștii și investitorii) despre riscurile potențiale pentru sănătate și economie; și (v) să elaboreze instrucțiuni privind reacția urgentă la situații de dezastre ecologice;
9. regretă că niciunul dintre cele 8,8 milioane EUR alocate prin Instrumentul european de vecinătate nu a fost folosit pentru proiectele DAIMON sau DAIMON 2 din programul Interreg pentru regiunea Mării Baltice;
10. roagă Comisia să implice toate agențiile și instituțiile de resort ale UE, inclusiv Agenția Europeană de Apărare, să apeleze la toate resursele disponibile și să includă această problemă în toate politicile și procesele de programare relevante ale UE, inclusiv Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin și Planul de acțiune privind strategia de securitate maritimă;
11. roagă Comisia să vegheze ca problema munițiilor aruncate în mările europene să figureze în programele orizontale pentru a permite depunerea de proiecte care vizează regiuni afectate de aceeași problemă (Marea Adriatică și Marea Ionică, Marea Nordului și Marea Baltică) și pentru a ușura schimbul de experiență și de bune practici;
12. solicită Comisiei să dedice eforturi concertate combaterii poluării din Marea Baltică și să mobilizeze toate tipurile de cooperare regională, națională și internațională în acest scop, inclusiv prin parteneriatul său cu NATO;
13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale altor țări vizate.