Procedură : 2021/2643(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B9-0227/2021

Texte depuse :

B9-0227/2021

Dezbateri :

PV 28/04/2021 - 14
CRE 28/04/2021 - 14

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0160

<Date>{26/04/2021}26.4.2021</Date>
<NoDocSe>B9‑0227/2021</NoDocSe>
PDF 164kWORD 50k

<TitreType>PROPUNERE DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreSuite>depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate</TitreSuite>

<TitreRecueil>în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Titre>referitoare la cea de a cincea aniversare a Acordului de pace din Columbia</Titre>

<DocRef>(2021/2643(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Leopoldo López Gil, Sandra Kalniete, Esteban González Pons, Michael Gahler, Željana Zovko, Isabel Wiseler‑Lima, Francisco José Millán Mon, Gabriel Mato, Juan Ignacio Zoido Álvarez</Depute>

<Commission>{PPE}în numele Grupului PPE</Commission>

</RepeatBlock-By>

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0227/2021

B9‑0227/2021

Rezoluția Parlamentului European referitoare la cea de a cincea aniversare a Acordului de pace din Columbia

(2021/2643(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special Rezoluția sa din 20 ianuarie 2016 referitoare la sprijinirea procesului de pace din Columbia[1],

 având în vedere proiectul de acord comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte[2],

 având în vedere declarația de la 1 octombrie 2015 a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, privind numirea lui Eamon Gilmore în funcția de trimis special al UE pentru procesul de pace din Columbia,

 având în vedere Acordul final de încetare a conflictului armat și de construire a unei păci stabile și durabile între Forțele Armate Revoluționare din Columbia – Armata Populară (FARC-EP) și Guvernul Național al Columbiei, semnat la 24 noiembrie 2016,

 având în vedere rapoartele Secretarului General al ONU referitoare la Misiunea ONU de verificare în Columbia, în special raportul din 26 martie 2021,

 având în vedere raportul anual al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului din 10 februarie 2021 privind situația drepturilor omului în Columbia, 

 având în vedere declarația comună a VP/ÎR, Josep Borrell, și a comisarului Janez Lenarčič din 9 februarie 2021 referitoare la decizia Columbiei de a acorda statutul de protecție temporară imigranților venezueleni, precum și declarația purtătorului de cuvânt al VP/ÎR din 26 februarie 2021 privind violența împotriva apărătorilor drepturilor omului din Columbia,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât în noiembrie 2021 Columbia va sărbători cea de a cincea aniversare de la semnarea Acordului final de încetare a conflictului armat și de construire a unei păci stabile și durabile între Guvernul Național al Columbiei și Forțele Armate Revoluționare din Columbia – Armata Populară (FARC-EP), care a pus capăt unui conflict ce a durat peste 50 de ani și reprezintă un pas însemnat pe calea creării unei păci stabile și trainice în această țară;

B. întrucât Curtea Constituțională a Columbiei a estimat că va fi nevoie de cel puțin 15 ani pentru a se asigura conformitatea cu acordul final, planificarea pe 10 ani a foii de parcurs unice și Planul actual multianual de investiții pentru pace de patru ani, cu resurse de aproape 11,5 miliarde USD;

C. întrucât Columbia este singura țară din America Latină care și-a păstrat integritatea democratică în ciuda unor perioade lungi de violență neobișnuită;

D. întrucât UE și Columbia întrețin un cadru de strânsă colaborare politică, economică și comercială, stabilit prin memorandumul de înțelegere din noiembrie 2009 și prin Acordul comercial dintre Columbia și Peru, pe de o parte, și UE și statele sale membre, pe de altă parte, care are ca obiective finale nu doar promovarea relațiilor economice dintre părți, ci și consolidarea păcii și democrației, respectarea drepturilor omului, dezvoltarea durabilă și prosperitatea cetățenilor; întrucât Columbia este un partener strategic esențial pentru stabilitatea regională;

E. întrucât președintele Columbiei, Iván Duque Márquez, a luat o decizie remarcabilă și a dat dovadă de solidaritate, regularizând situația a circa 1 800 000 de imigranți venezueleni care locuiesc în această țară, dându-le permise temporare de imigrație care le vor permite să se înregistreze și să aibă acces mai ușor la servicii de stat, precum sănătatea și educația, facilitându-le integrarea socioeconomică și făcându-i mai puțin vulnerabili; întrucât Columbia și Venezuela au peste 2 000 de kilometri de granițe comune, foarte permeabile; întrucât frontiera dintre Columbia și Venezuela constă în principal din zone cu păduri stufoase și terenuri accidentate, făcând-o să fie predispusă la activități ilicite și criminalitate organizată, fiind locul în care acționează cei mai de temut disidenți ai procesului de pace cu FARC-EP, în asociere cu forțele militare și de securitate ale regimului Maduro și sub protecția acestora;

F. întrucât cooperarea strânsă dintre Columbia și UE este ilustrată și de disponibilitatea, transparența și frecvența dialogurilor cu UE și Parlamentul European, după cum se vede din Acordul dintre Uniunea Europeană și Republica Columbia de stabilire a unui cadru pentru participarea Republicii Columbia la operațiile Uniunii Europene de gestionare a crizelor;

G. întrucât această relație apropiată se extinde într-o serie de domenii de colaborare internațională pe teme multilaterale de interes reciproc, precum lupta pentru pace și combaterea terorismului și a traficului de droguri,

H. întrucât președintele Columbiei, Iván Duque, și președintele Partidului Comunelor [fostul partid Fuerza Alternativa Revolucionaria del Común (FARC)], Rodrigo Londoño, s-au întâlnit la 10 martie 2021 pentru a discuta stadiul implementării Acordului final; întrucât ambele părți și-au reiterat angajamentul de a respecta Acordul final și au convenit să colaboreze la întocmirea unei foi de parcurs pentru perioada rămasă prevăzută pentru punerea sa cuprinzătoare în practică și să-și intensifice eforturile de a-i ajuta pe foștii combatanți să se reintegreze și de a le întări garanțiile de securitate;

I. întrucât în Acordul final părțile au convenit să înființeze un Tribunal Special pentru Pace (JEP), care cuprinde și crearea unui sistem cuprinzător pentru adevăr, justiție, despăgubiri și nerepetarea trecutului, precum și acorduri privind acordarea de despăgubiri victimelor, fapt atestat în raportul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, din 10 februarie 2021; întrucât în raportul său Înaltul Comisar felicită, totodată, statul columbian pentru că a adoptat o abordare bazată pe drepturile omului față de pandemia de COVID-19 și sosirea și primirea imigranților venezueleni;

J. întrucât negocierile de pace au avut ca rezultat reducerea considerabilă a numărului de morți și a actelor de violență din Columbia; întrucât negocierile de pace au oferit creștere economică și oportunități pentru zonele cel mai afectate de conflict, după cum reiese din planurile de dezvoltare teritorială focalizată (PDET) elaborate de comunitățile din aceste zone;

K. întrucât PDET, întocmite de comunitățile din cele 170 de localități cel mai lăsate în părăsire și cel mai afectate sărăcie și violență, au un rol fundamental și istoric;

1. își reafirmă sprijinul pentru Acordul de pace din Columbia și felicită Columbia pentru dinamismul și seriozitatea de care dă dovadă în implementarea acordului final și pentru progresele obținute în domenii precum programele de dezvoltare rurală (PDET), apărarea drepturilor victimelor, rezolvarea problemei drogurilor ilicite, restituirea terenurilor și reintegrarea foștilor combatanți;

2. consideră binevenit dialogul recent care a avut loc între părți; se arată în continuare disponibil să ofere și pe mai departe toată asistența politică și financiară posibilă pentru a sprijini implementarea cuprinzătoare a Acordului de pace, care să însoțească etapa post-conflict; apreciază participarea activă a comunităților locale și a organizațiilor societății civile, esențială pentru a ține seama așa cum se cuvine de prioritățile dorite de victime în materie de adevăr, justiție, despăgubiri și garanții că ororile trecutului nu se vor mai repeta;

3. consideră binevenită ideea de a prelungi Legea privind victimele până în 2031 și de a-i mări bugetul alocat, de care beneficiază peste nouă milioane de persoane înregistrate în Registrul unic al victimelor; apreciază totodată participarea politică efectivă a FARC, în prezent Partidul Comunelor, precum și progresele făcute în reintegrarea a aproape 14 000 de foști combatanți, accesul lor la pensii, sănătate și educație, precum și majorarea sprijinului economic peste nivelul prevăzut în acord; apreciază, de asemenea, cele 2 300 de proiecte de activități productive, individuale și colective, în valoare totală de peste 16 de milioane USD;

4. subliniază că 2 974 foști combatanți și familiile lor locuiesc în cele 24 foste zone teritoriale pentru formare și reintegrare (TATR); felicită guvernul pentru achiziționarea de terenuri în șapte din cele 24 de foste TATR, pentru a asigura permanența acestor facilități temporare planificate inițial până în 2019 și pentru a garanta accesul la terenuri și locuințe pentru foștii combatanți și solicită sprijin pentru această acțiune;

5. recunoaște eforturile guvernului de a combate criminalitatea și de a limita sursele de venituri ilicite ale grupărilor armate organizate și ale altor organizații criminale, care sunt principalele responsabile de actele de agresiune împotriva foștilor combatanți; scoate în evidență forțele de securitate mobilizate în fostele TATR și măsurile de protecție de care beneficiază peste 13 000 de foști combatanți; constată că în 2020 a scăzut (-12 %) numărul omuciderilor împotriva lor și că până acum în 2021 ele au scăzut și mai mult, cu 50 % față de asasinatele înregistrate în aceeași perioadă a anului 2020; apreciază întărirea Unității naționale de protecție și a Unității speciale de anchetă și progresele înregistrate în elucidarea a 78 % din asasinatele împotriva foștilor combatanți;

6. remarcă progresele realizate de reforma rurală integrată, încorporarea a 1 193 257 hectare în fondul funciar național și faptul că 499 481 de hectare au fost înregistrate oficial, adjudecate și incluse în cadastrul multifuncțional, inclusiv faptul că 30 de rezervații de populații indigene au început să o realizeze; evidențiază progresele obținute în îndepărtarea minelor antipersonale din 129 de localități și prelungirea termenului de eliminare a acestora până în 2025;

7. salută corecțiile făcute de guvern în Programul Național de Substituire a Culturii ilicite (PNIS), care au permis celor 99 097 de familii înregistrate (36,5 % conduse de femei și 6,7 % aparținând comunităților etnice) să se conformeze acestui program, cu o finanțare în valoare de 244 milioane USD;

8. salută toate acțiunile întreprinse de JEP pentru a crea un viitor bazat pe instaurarea păcii și pe eliminarea impunității și invită JEP să își continue eforturile apreciabile, în ciuda numeroaselor opreliști;

9. apreciază foarte mult gestul remarcabil și fără precedent al Columbiei de a acorda un statut protejat unui număr de aproximativ 1 800 000 de imigranți venezueleni care locuiesc în această țară, ceea ce va contribui la garantarea și apărarea drepturilor omului și alinarea suferinței acestor oameni, oferindu-le totodată o mai bună asistență, inclusiv la vaccinarea împotriva COVID-19, protecție și integrare socială; invită Comisia și Consiliul să majoreze substanțial sprijinul politic și financiar acordat Columbiei pentru a obține un răspuns mai hotărât și a mări presiunea în direcția restaurării democrației în Venezuela; speră că inițiativa UE de a pune umărul la eforturile regionale de soluționare a crizei migrației va deschide calea pentru un sprijin mai susținut, pe măsura solidarității remarcabile de care a dat dovadă Columbia, și invită și alți membri ai comunității internaționale să se alăture eforturilor de a sprijini Columbia în acest proces;

10. recunoaște eforturile de a combate crimele comise de grupările armate organizate și de alte organizații criminale, care sunt principalele responsabile de actele de agresiune împotriva foștilor combatanți; ia act de progresele obținute în implementarea Planului strategic pentru securitate și protecție și a politicii de desființare a grupărilor armate ilegale;

11. încurajează eforturile depuse de instituțiile columbiene pentru a asigura respectarea deplină și permanentă a drepturilor omului, în conformitate cu datoria lor de a garanta siguranța propriilor cetățeni; evidențiază reducerea drastică a ratei omorurilor, care a scăzut de la 25 la 23.7 per 100 000 de locuitori între 2019 și 2020, fapt atestat de raportul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului; recunoaște eforturile guvernului de a-i proteja pe liderii sociali, apărătorii drepturilor omului și foștii combatanți, precum și comunitățile izolate;

12. condamnă totuși asasinatele și violențele săvârșite de grupurile de criminalitate organizată împotriva apărătorilor drepturilor omului, a foștilor combatanți ai FARC și a liderilor sociali și indigeni; regretă faptul că violența se concentrează mai ales în zonele în care criminalitatea organizată este cel mai activă; cere să se ancheteze rapid și temeinic aceste infracțiuni și să fie trase la răspundere a persoanele vinovate;

13. se arată îngrijorat că, deși au obligația de a furniza informații despre rutele de trafic de droguri și sursele de finanțare care sprijină grupurile criminale care atacă îi pe apărători, lideri și foștii combatanți, foștii luptători de gherilă nu au furnizat încă astfel de informații;

14. regretă că, până la termenul stabilit pentru predarea bunurilor fostei FARC-EP pentru a le putea oferi despăgubiri victimelor, care a expirat la 31 decembrie 2020, se predase doar 4 % din ceea ce fusese convenit;

15. recunoaște, la fel ca și comunitatea internațională, că aceste acte sunt comise de grupări criminale și grupări armate ilegale legate de traficul de droguri și mineritul ilegal; subliniază că multe dintre aceste grupuri acționează în strânsă legătură cu regimul venezuelean și sub protecția acestuia;

16. încurajează guvernul să adopte toate măsurile necesare în contextul economic actual pentru a promova schimbări structurale prin care să se amelioreze situația generală și să se valorifice la maximum potențialul acordurilor de pace de a schimba în bine situația drepturilor omului din Columbia; roagă aceste organizații ale societății civile să colaboreze la reinstaurarea unei conviețuiri pașnice în Columbia;

17. consideră îmbucurător că politica de pace cu legalitate este un stâlp al planului de redresare post-COVID-19 de atenuare a efectelor pandemiei asupra populației rurale și victimelor, care va susține procesul de instaurare a păcii; invită Comisia să sprijine principalele acțiuni ale planului, inclusiv proiectele de integrare menite să stimuleze competitivitatea teritoriilor PDET; cadastrul multifuncțional, care tratează fenomenul extrem de complex al neactualizării situației cadastrale și asigură o mai bună gestionare a terenurilor și a finanțelor administrațiilor locale; și programul de agricultură cu contract care îi pun pe micii producători în contact cu procese de comercializare fiabile;

18. declară din nou că violența nu este o metodă legitimă de luptă politică și le cere celor care au nutrit această convingere să adopte democrația cu toate consecințele și cerințele sale, prima etapă în acest sens fiind renunțarea definitivă la arme și apărarea propriilor idei și aspirații cu respectarea normelor democratice și a statului de drept; invită, în acest sens, Armata de Eliberare Națională (ELN) și grupurile disidente ale FARC-EP să pună capăt răpirilor, crimelor și atacurilor teroriste împotriva populației din Columbia și să se angajeze ferm și decisiv, fără alte amânări, în favoarea păcii în Columbia;

19. subliniază contribuția Uniunii Europene, în special prin Fondul european pentru pace în Columbia, care își canalizează resursele către reforma rurală integrată și reintegrare, cu accent pe programele de dezvoltare cu o abordare teritorială și pe oficializarea proprietății funciare; roagă Comisia și statele membre să își continue sprijinul în cadrul noilor instrumente de cooperare pe parcursul noii perioade bugetare;

20. evidențiază participarea sectorului privat la sprijinirea victimelor, la reintegrare, la înlocuirea culturilor ilicite și la cele 170 municipalități PDET; invită Comisia să găsească mai multe sinergii între acordul comercial și noile instrumente de cooperare menite să garanteze accesul la piața, schimburile și investițiile europene pentru a asigura sustenabilitatea proiectelor productive, veniturile populației beneficiare și pentru a reduce vulnerabilitatea acestora în fața criminalității și economiei ilicite;

21. consideră că implementarea cu succes a Acordului de pace din 2016, o contribuție la pacea și stabilitatea mondială, va continua să fie o prioritate-cheie a relațiilor bilaterale cimentate prin Memorandumul de înțelegere aprobat de Consiliu în luna ianuarie a anului trecut; în aceeași ordine de idei, încurajează continuarea cooperării dintre UE și Columbia, astfel încât să se îmbunătățească nivelul de trai atât al cetățenilor columbieni, cât și al cetățenilor UE, prin întărirea sinergiilor dintre parteneriatul comercial UE-Columbia și Acordul de pace;

22. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Președinției în exercițiu a Consiliului, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, precum și Guvernului și Congresului Republicii Columbia.

 

 

[1] JO C 11, 12.1.2018, p. 79.

[2] JO L 354, 21.12.2012, p. 3.

Ultima actualizare: 28 aprilie 2021Aviz juridic - Politica de confidențialitate