PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la cea de a cincea aniversare a Acordului de pace din Columbia
26.4.2021 - (2021/2643(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Javi López, Marek Belka
în numele Grupului S&D
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0227/2021
B9‑0231/2021
Rezoluția Parlamentului European referitoare la cea de a cincea aniversare a Acordului de pace din Columbia
Parlamentul European,
– având în vedere „Acordul final de încetare a conflictului armat și de construire a unei păci stabile și durabile” semnat la 24 noiembrie 2016 între Forțele Armate Revoluționare din Columbia – Armata Populară (FARC-EP) și Guvernul Național al Columbiei (Acordul de pace),
– având în vedere rezoluțiile sale referitoare la procesul de pace și situația drepturilor omului din Columbia, în special ultima sa rezoluție din 20 ianuarie 2016 referitoare la sprijinirea procesului de pace din Columbia[1],
– având în vedere legăturile unice dintre UE și Columbia, îndeosebi Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012[2], precum și Acordul dintre Uniunea Europeană și Republica Columbia privind exonerarea de obligația de a deține viză pentru șederi de durată scurtă, semnat la 2 decembrie 2015[3],
– având în vedere crearea Tribunalului Special pentru Pace (Jurisdicción Especial para la Paz – JEP), care face dreptate victimelor violenței, atrocităților în masă și încălcărilor drepturilor omului și reprezintă un element fundamental al procesului de pace,
– având în vedere declarația comună din 9 februarie 2021 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, și a comisarului Janez Lenarčič privind decizia Columbiei de a acorda protecție temporară migranților din Venezuela,
– având în vedere raportul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (UNHCHR) din 10 februarie 2021 privind situația drepturilor omului în Columbia,
– având în vedere comunicarea sistemului ONU din Columbia din 26 aprilie 2021 de respingere și condamnare a actelor recente de violență împotriva comunităților, apărătorilor, liderilor și foștilor combatanți,
– având în vedere declarația purtătorului de cuvânt din 26 februarie 2021 privind violențele împotriva apărătorilor drepturilor omului;
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât acordul dintre Guvernul Columbiei și FARC-EP reprezintă un pas important în sensul creării unei păci stabile și durabile în țară;
B. întrucât FARC-EP respectă acordul privind depunerea armelor și s-a transformat într-un partid politic numit Comunes, care intenționează să participe pe deplin la procesul democratic;
C. întrucât Columbia a suferit un conflict violent desfășurat de mai multe grupuri paramilitare și de gherilă timp de 53 ani, care s-a soldat cu 9 milioane de victime, dintre care peste 240 000 au fost ucise, 100 000 au dispărut și 7,7 milioane au fost strămutate; întrucât Columbia mai suferă încă de acte de violență frecvente, dispariții forțate, răpiri și asasinări ale activiștilor și ale apărătorilor drepturilor omului;
D. întrucât, în septembrie 2020, misiunea de verificare a ONU în Columbia a atestat faptul că toate armele și depozitele de explozibili au fost predate, iar ONU a dezactivat armele și guvernul columbian a distrus explozibilii; întrucât foștii combatanți de gherilă avansează, de asemenea, în procesul lor de reintegrare în viața civilă și întrucât sistemul juridic și constituțional din Columbia adoptă reforme specifice pentru a asigura punerea în aplicare a angajamentelor asumate în cadrul acordului și construirea viitorului țării pe baza acestora;
E. întrucât ONU susține că trebuie intensificate eforturile de punere în aplicare a Acordului de pace, deoarece violența în unele zone rurale este încă intensă, fiind uciși apărători ai drepturilor omului și lideri sociali, indigeni și afro-columbieni, fiind reintegrați în grupurile rebele foști combatanți și fiind observată o deteriorare semnificativă a drepturilor omului;
F. întrucât, în 2017, guvernul columbian a inițiat negocieri oficiale de pace cu Armata de Eliberare Națională (ELN), ultima organizație de gherilă în activitate care acționează în Columbia după semnarea Acordului de pace din 2016, dar întrucât, în ianuarie 2019, la scurt timp după ce ELN a declanșat o bombă ascunsă într-o mașină la o academie de poliție din Bogotá, care a ucis 22 de persoane, guvernul președintelui Iván Duque a pus capăt negocierilor de pace;
G. întrucât guvernul columbian a declarat că nu va participa la negocieri de pace înainte ca ELN să înceteze răpirile, să elibereze ostaticii și să înceteze atacurile asupra infrastructurii; întrucât guvernul a solicitat ca grupul să declare încetarea unilaterală a focului, inclusiv suspendarea răpirilor și a atacurilor împotriva industriei petrolului și gazelor, iar combatanții săi să supună împreună unui regim de observație internațională ca o condiție necesară pentru desfășurarea negocierilor de pace;
H. întrucât ELN și-a exprimat disponibilitatea de a înceta ostilitățile în baza unui moratoriu asupra luptelor, care să fie susținut de ONU, astfel încât organizațiile umanitare și autoritățile din domeniul sănătății publice să poată trata mai eficient noua pandemie de coronavirus;
I. întrucât, în 2020, dintre toți apărătorii drepturilor omului uciși la nivel mondial 53 % se aflau în Columbia; întrucât UNHCHR a înregistrat asasinarea a 133 de apărători ai drepturilor omului și 795 de amenințări și atacuri împotriva apărătorilor drepturilor omului; întrucât misiunea de verificare a ONU în Columbia a documentat asasinarea a 73 de foști membri ai FARC-EP, aducând la 248 numărul de foști combatanți uciși de la semnarea Acordului de pace în noiembrie 2016;
J. întrucât, în 2020, Columbia a fost țara în care au fost uciși cel mai mare număr de apărători ai mediului, fiind înregistrate 64 de omoruri;
K. întrucât nivelul actual de implementare a Acordului de pace accentuează diviziunile politice și sociale existente în țară; întrucât aproximativ 30 % din dispozițiile Acordului de pace au fost puse în aplicare integral, iar pentru aproximativ 20 % nici nu s-a început încă punerea în aplicare; întrucât, totodată, există în continuare dificultăți enorme în ceea ce privește protecția drepturilor omului;
L. întrucât UE și Columbia întrețin un cadru de strânsă colaborare politică, economică și comercială, stabilit prin memorandumul de înțelegere din noiembrie 2009 și prin Acordul comercial dintre Columbia și Peru, pe de o parte, și UE și statele sale membre, pe de altă parte, ale căror obiective finale sunt nu doar promovarea relațiilor economice dintre părți, ci și consolidarea păcii, a democrației și a respectării drepturilor omului, dezvoltarea durabilă și prosperitatea cetățenilor;
M. întrucât, la câțiva ani de la intrarea sa în vigoare, JEP din Columbia a început să ia măsuri pentru a preveni impunitatea pentru încălcările grave ale drepturilor omului și abuzurile comise în timpul conflictului armat și pentru a le garanta victimelor despăgubiri pentru aceste încălcări; întrucât, totodată, au loc progrese în direcția stabilirii unui dialog permanent și fluid cu autoritățile indigene; întrucât aceste procese sunt cu atât mai importante cu cât JEP funcționează într-o atmosferă extrem de polarizată,
1. recunoaște efortul politic, realismul și perseverența demonstrate atât de guvernul Columbiei, condus de fostul președinte Juan Manuel Santos, cât și de FARC-EP în procesul de apropiere a pozițiilor lor antagonice, creând treptat un spațiu de compromis care a permis să se avanseze în căutarea unei păci stabile și durabile și să se promoveze astfel un acord unic în istorie, care acordă o atenție primordială victimelor și care stabilește ca priorități adevărul, justiția, despăgubirile și nerepetarea; recunoaște, în plus, rolul important ce le revine asociațiilor victimelor, organizațiilor neguvernamentale și societății civile în realizarea acestor acorduri;
2. subliniază că Acordul de pace din Columbia este adesea citat ca model în întreaga lume, datorită hotărârii cu care abordează problemele ce stau la baza conflictului și a atenției acordate drepturilor și demnității victimelor; reamintește că toate elementele unui astfel de acord complex și inovator trebuie să fie puse în aplicare, deoarece sunt interdependente în ceea ce privește soluționarea cauzelor fundamentale ale conflictului;
3. subliniază că Columbia este un aliat apropiat al Uniunii Europene în America Latină și este necesar să se consolideze parteneriatul bilateral și să se promoveze o cooperare multilaterală mai puternică în domeniile de interes reciproc;
4. ia act de progresele realizate în domenii precum programele de dezvoltare rurală și reintegrarea foștilor combatanți;
5. salută decizia Columbiei de a acorda protecție temporară migranților din Venezuela; evidențiază faptul că acest gest remarcabil va contribui la reducerea suferinței migranților venezueleni din Columbia, creând totodată oportunități pentru o mai bună asistență, inclusiv în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19, protecția și integrarea socială;
6. salută toate acțiunile întreprinse deja de JEP pentru a crea un viitor axat pe consolidarea păcii și invită JEP să își continue eforturile consistente, în ciuda numeroaselor provocări;
7. este preocupat de întârzierile înregistrate în punerea în aplicare a legislației și în adoptarea modificărilor în domeniul sistemului judiciar care au fost deja convenite, inclusiv în ceea ce privește Acordul de pace și Tribunalul Special pentru Pace;
8. respinge și condamnă cu fermitate violența exercitată împotriva comunităților, a apărătorilor drepturilor omului, a liderilor sociali și ai comunităților, precum și împotriva foștilor combatanți ai FARC-EP, situație ce s-a înrăutățit în ultimele săptămâni;
9. solicită ELN să pună capăt conflictelor și abuzurilor și să se angajeze ferm, decisiv și fără întârziere în favoarea păcii în Columbia; îndeamnă ELN să înceapă negocieri concomitente cu guvernul columbian, care să fie organizate după modelul FARC-EP;
10. salută recomandarea ONU de a promova schimbări structurale care să contribuie la îmbunătățirea punerii în aplicare a Acordului de pace și a situației drepturilor omului;
11. salută recomandările prin care se solicită o prezență integrată mai puternică a statului în aceste teritorii, adoptarea de către Comisia Națională pentru Garanții de Securitate a unei politici publice de desființare a organizațiilor criminale și protecția activităților Sistemului cuprinzător pentru adevăr, justiție, despăgubiri și nerepetare (SIVJRNR);
12. își repetă disponibilitatea de a acorda asistență pentru a sprijini punerea în aplicare a Acordului de pace, care trebuie combinată cu eforturi de combatere a inegalităților și a sărăciei; consideră că grupurilor care au suferit în mod disproporționat de pe urma conflictului, cum ar fi comunitățile afro-columbiene și indigene, trebuie să li se acorde un sprijin special;
13. este preocupat de impactul pandemiei de COVID-19, care a avut efecte negative directe asupra drepturilor omului, asupra bugetului alocat pentru punerea în aplicare a Acordului de pace și asupra executării agendelor și calendarelor;
14. constată că conflictul s-a intensificat în zonele rurale ale țării în care s-au acutizat violențele, iar grupările armate criminale și nestatale au preluat controlul teritorial și social, ceea ce produce efecte devastatoare asupra agriculturii la scară mică, precum și asupra comunităților indigene și de origine africană; constată că au fost consemnate mai multe cazuri de strămutare forțată, recrutare forțată, violență sexuală împotriva copiilor și femeilor, masacre, tortură și alte atrocități;
15. consideră deosebit de îngrijorătoare problemele din departamentul Cauca, unde deteriorarea situației drepturilor omului și a securității este evidentă, având loc strămutări forțate și atacuri împotriva comunităților și autorităților etnice, precum și impactul asupra autorităților publice;
16. ia act de faptul că aceste evenimente violente, care au un impact puternic asupra vieților persoanelor și comunităților, au loc în teritorii în care sunt prezente grupări armate ilegale și organizații criminale, unde există o economie ilicită, unde minorii sunt recrutați de grupuri rebele și unde prezența statului este limitată;
17. reamintește că este extrem de important să se asigure prezența deplină a instituțiilor de stat în aceste teritorii, inclusiv a entităților juridice care sunt responsabile de promovarea și protecția drepturilor omului;
18. își reafirmă solidaritatea cu toate victimele și intenția sa de a continua să sprijine comunitățile, autoritățile etnice și entitățile de stat în soluționarea acestor preocupări comune, depășirea conflictului și promovarea consolidării păcii;
19. recunoaște importanța dreptului la demonstrații pașnice și proteste sociale ca modalitate de a garanta construirea unei societăți democratice și favorabile incluziunii; solicită punerea în aplicare a protocoalelor privind protestele sociale și alte mecanisme, în conformitate cu standardele internaționale, pentru a proteja acest drept;
20. își exprimă sprijinul fără rezerve față de SIVJRNR;
21. solicită UE și statelor sale membre să asigure observarea internațională a punerii în aplicare a Acordului de pace și solicită reînnoirea mandatului trimisului special pentru pace în Columbia;
22. este preocupat de reprimarea drepturilor fundamentale și a apărătorilor drepturilor omului, avocaților, protestatarilor, jurnaliștilor, bloggerilor, sindicaliștilor, studenților, copiilor, activiștilor pentru drepturile femeilor, persoanelor LGBTI, organizațiilor societății civile, oponenților politici și minorităților; invită guvernul columbian să demonstreze că s-au înregistrat progrese în anchetele privind atacurile împotriva apărătorilor drepturilor omului, a liderilor sociali și a foștilor combatanți;
23. solicită guvernului columbian să facă progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a tuturor aspectelor Acordului de pace, inclusiv a politicilor pentru o reformă rurală cuprinzătoare și pentru înlocuirea culturilor agricole ilicite, să realizeze progrese în ceea ce privește desființarea grupurilor neo-paramilitare și să-și asigure propria viabilitate financiară, demonstrând astfel un angajament politic față de instaurarea păcii și evitând discursurile negative; îndeamnă, de asemenea, guvernul columbian să sprijine eforturile depuse de SIVJRNR, asigurând faptul că victimele rămân în centrul atenției;
24. îndeamnă guvernul columbian să ia măsuri pentru a evita noi masacre, inclusiv prin punerea în aplicare a programelor de dezvoltare ale Acordului de pace, cum ar fi planurile de dezvoltare teritorială (PDET) și Programul național de înlocuire a culturilor agricole utilizate ilegal (PNIS), care ar trebui să acorde prioritate prezenței instituțiilor civile de stat, în loc să intensifice militarizarea în regiuni;
25. îndeamnă statul columbian să garanteze protecția și siguranța tuturor liderilor sociali și politici, a activiștilor sociali și a apărătorilor mediului și ai comunităților rurale;
26. reiterează apelul Secretarului General al ONU, António Guterres, privind încetarea imediată a ostilităților pentru a permite avansarea eforturilor de redresare în urma pandemiei de COVID-19 în această țară; îndeamnă autoritățile columbiene să consolideze măsurile de protecție eficientă a vieților și drepturilor tuturor persoanelor din teritoriile afectate de conflict și de violențe;
27. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Președinției în exercițiu a Consiliului, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, precum și Guvernului și Congresului Republicii Columbia.