Propunere de rezoluţie - B9-0313/2021Propunere de rezoluţie
B9-0313/2021
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/621 al Comisiei din 15 aprilie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 37/2010 în vederea clasificării substanței imidacloprid în ceea ce privește limita sa maximă pentru reziduurile din alimentele de origine animală

2.6.2021 - (2021/2705(RSP))

depusă în conformitate cu articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
Deputată responsabilă: Grace O’Sullivan

Procedură : 2021/2705(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B9-0313/2021
Texte depuse :
B9-0313/2021
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B9-0313/2021

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/621 al Comisiei din 15 aprilie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 37/2010 în vederea clasificării substanței imidacloprid în ceea ce privește limita sa maximă pentru reziduurile din alimentele de origine animală

(2021/2705(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/621 al Comisiei din 15 aprilie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 37/2010 în vederea clasificării substanței imidacloprid în ceea ce privește limita sa maximă pentru reziduurile din alimentele de origine animală[1],

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 de stabilire a procedurilor comunitare în vederea stabilirii limitelor de reziduuri ale substanțelor farmacologic active din alimentele de origine animală, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului și de modificare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului[2], în special articolele 14 și 17,

– având în vedere avizul emis la 20 aprilie 2021 de Comitetul permanent pentru medicamentele de uz veterinar,

– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

– având în vedere articolele 13 și 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

– având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[3],

– având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A. întrucât în Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului[4] se prevede că niciun produs medicinal de uz veterinar nu trebuie introdus pe piața Uniunii dacă nu a fost autorizat pentru aceasta și dacă nu au fost demonstrate calitatea, siguranța și eficacitatea acestuia și întrucât recunoaște faptul că un acces mai bun la informații îi oferă publicului posibilitatea de a-și prezenta observațiile și le permite autorităților să țină seama în mod corespunzător de aceste observații;

B. întrucât Regulamentul (UE) 2019/1381 al Parlamentului European și al Consiliului[5] prevede că trebuie puse la dispoziție informații cu privire la modul în care au fost adoptate deciziile de gestionare a riscurilor și cu privire la factorii aferenți, cu excepția rezultatelor evaluării riscurilor, precum și la modul în care factorii respectivi au fost evaluați ca mai mult sau mai puțin importanți unul în raport cu altul și că acțiunile de comunicare cu privire la riscuri trebuie să contribuie la realizarea unui dialog participativ și deschis între toate părțile interesate, pentru a se garanta că, în cadrul procesului de analiză a riscurilor, se acordă prioritate interesului public, exactității, caracterului cuprinzător, transparenței, consecvenței și răspunderii;

C. întrucât în raportul de evaluare al Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) din 18 februarie 2011, intitulat „Imidacloprid, Product-type 18 (Insecticides, Acaricides and Products to control other Arthropods)” [Imidacloprid, produs de tipul 18 (insecticide, acaricide și produse pentru controlul altor artropode)][6], sunt incluse date care arată o toxicitate considerabilă pentru speciile acvatice și speciile care nu sunt vizate;

D. întrucât în Directiva (UE) 2013/39/UE a Parlamentului European și a Consiliului[7] se prevăd următoarele: „Contaminarea apei și a solului cu reziduuri farmaceutice constituie o nouă preocupare în domeniul mediului. La evaluarea și controlul riscului generat de medicamente asupra mediului acvatic sau prin intermediul mediului acvatic ar trebui să se acorde o atenție corespunzătoare obiectivelor de mediu ale Uniunii. În vederea abordării acestei preocupări, Comisia ar trebui să studieze riscurile legate de efectele medicamentelor asupra mediului și să ofere o analiză a relevanței și a eficacității cadrului legislativ în vigoare pentru protecția mediului acvatic și a sănătății umane prin intermediul mediului acvatic.”;

E. întrucât în Regulamentul (UE) nr. 283/2013 al Comisiei[8] se stabilesc cerințe minime, inclusiv informațiile privind posibilele efecte nocive ale substanței active, ale metaboliților acesteia și ale impurităților conexe asupra sănătății umane și animale sau asupra apelor subterane, asupra mediului și a speciilor (de floră și de faună) care nu sunt vizate;

F. întrucât în Regulamentul (UE) nr. 284/2013 al Comisiei[9] se prevăd următoarele: „Sunt incluse orice informații cu privire la efectele potențial inacceptabile ale produsului de protecție a plantelor asupra mediului, plantelor și produselor din plante, precum și efectele cumulative și sinergice cunoscute și preconizate.”;

G. întrucât în Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului[10] se observă următoarele: „Datele și documentele care trebuie să însoțească o cerere pentru o autorizație de introducere pe piață trebuie să demonstreze că eficacitatea terapeutică a produsului prevalează asupra riscurilor posibile. În caz contrar, cererea trebuie respinsă.”;

H. întrucât o cerere de stabilire a unei limite maxime de reziduuri (LMR) pentru imidacloprid în Salmonidae a fost transmisă Agenției Europene pentru Medicamente („agenția”);

I. întrucât, pe baza avizului Comitetului pentru medicamente de uz veterinar din 9 septembrie 2020[11], agenția a recomandat ca LMR pentru imidacloprid să fie stabilit la 0,6 mg/kg (600 µg/kg) pentru toate speciile de pește cu înotătoare, după caz;

J. întrucât în Codex Alimentarius[12] nu se stabilește o LMR pentru utilizarea acvatică; întrucât, în cadrul reuniunii comune din 2008 a Organizației pentru Alimentație și Agricultură și a Organizației Mondiale a Sănătății privind reziduurile de pesticide, s-a recomandat ca aportul zilnic maxim acceptabil din reziduurile prezente pe culturile agricole să fie stabilit la 0,06 mg/kg[13];

K. întrucât avizul Comitetului pentru medicamente de uz veterinar, care se află la baza recomandării agenției, a fost pus la dispoziție numai sub formă de rezumat, iar Comisia informează că acesta va fi pus la dispoziție în formă integrală numai după adoptarea LMR;

L. întrucât, potrivit legislației Uniunii, un aviz privind adoptarea unei LMR trebuie pus la dispoziția publicului și trebuie să fie ușor disponibil;

M. întrucât asigurarea transparenței în procesul de evaluare a riscurilor promovează înțelegerea publicului, contribuie la legitimitatea agenției în ochii consumatorilor și ai publicului larg și asigură o mai mare răspundere în fața cetățenilor Uniunii în cadrul unui sistem democratic[14];

N. întrucât imidaclopridul este o substanță biologic activă din familia neonicotinoidelor (NN) care a fost comercializată pentru o utilizare largă, și anume pentru tratarea culturilor agricole și a animalelor de fermă, deoarece este toxică pentru o gamă largă de dăunători; întrucât modul de acțiune al imidaclopridului este acela de a acționa ca substanță antagonistă pentru receptorii nicotinici de acetilcolină (nAChR) din sistemul nervos central, întrerupând astfel transmiterea semnalelor sinaptice, ceea ce duce la o hiperactivitate letală a nervilor și mușchilor animalelor, atât la vertebrate, cât și la nevertebrate, prin blocarea ireversibilă a nAChR, având ca rezultat paralizia și moartea[15];

O. întrucât Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/783 al Comisiei[16] interzice utilizarea imidaclopridului pe orice tip de cultură agricolă crescută în exterior, deoarece produce efecte adverse asupra insectelor polenizatoare;

P. întrucât substanțele chimice periculoase care sunt aplicate pe baza unei prescripții veterinare și sunt utilizate pentru tratarea infecțiilor cu păduche de mare sunt, în cele din urmă, eliminate în mediul acvatic; efectele acestor substanțe nu se reduc la eventuale daune aduse organismelor sensibile care nu sunt vizate de tratament, ci, de asemenea, prin eliminarea acestor compuși, sunt provocate daune ecologice majore[17] din cauza mobilității foarte ridicate a imidaclopridului în sol, ceea ce duce la contaminarea apelor subterane și de suprafață[18];

Q. întrucât există tot mai multe date care arată că utilizarea imidaclopridului duce la efecte devastatoare pentru biodiversitate, îndeosebi pentru cea din râuri și din cursurile de apă[19], fiind afectate nu numai crustaceele[20], moluștele[21] și specii (de insecte) care nu sunt vizate de tratament, ci și organismele din sol[22], provocând de asemenea o reducere a populațiilor de păsări[23]; întrucât sunt exprimate tot mai frecvent preocupări cu privire la prezența și acumularea în sol a reziduurilor de pesticide și a metaboliților acestora și cu privire la posibila acidificare a solurilor din cauza lor; observă cu îngrijorare că utilizarea imidaclopridului în Japonia a dus la reducerea dramatică a efectivelor de pește, care nu s-au mai refăcut[24];

R. întrucât clasificarea și etichetarea armonizate menționate în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului[25] au calificat imidaclopridul drept „nociv în caz de înghițire”, „periculos pentru mediu” și „foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung”[26];

S. întrucât un studiu privind expunerea la imidacloprid a crapului comun (Cyprinua carpio L.) a constatat degenerarea creierului, branhiilor și ochilor[27], pe lângă modificări histopatologice (leziuni), activarea biomarkerilor și alternarea nivelurilor de expresie genică; studiul respectiv a concluzionat că inflamația și stresul oxidativ sunt induse de expunerea la imidacloprid;

T. întrucât bioacumularea metabolitului NN poate apărea la oameni prin consumul repetat de alimente contaminate, având în vedere că bioacumularea de imidacloprid prin expunerea la doze mici a fost observată într-un studiu pe animale[28];

U. întrucât diverse studii științifice au concluzionat, în testele pe animale, că imidaclopridul este o substanță toxică pentru reproducere și un perturbator endocrin care poate afecta în mod negativ inima, rinichii, glanda tiroidă și creierul și poate cauza simptome neurologice, inclusiv insuficiență respiratorie și decese[29];

V. întrucât dovezile experimentale demonstrează că toxicitatea imidaclopridului crește odată cu timpul de expunere, precum și cu dozajul, fiind descrisă ca „toxicitate cumulativă în timp”, toxicitatea imidaclopridului ar trebui, prin urmare, privită nu numai din punctul de vedere al letalității acute, ci și dintr-o perspectivă cronică[30];

W. întrucât Regulamentul (UE) nr. 283/2013 impune realizarea unor studii privind toxicitatea pe termen lung;

X. întrucât Regulamentul (CE) nr. 396/2005 prevede luarea în considerare a „efectelor [...] cumulate și sinergice cunoscute, în cazul în care există metode de evaluare ale efectelor în cauză”;

Y. întrucât Regulamentul (UE) nr. 284/2013 prevede în prezent studii toxicologice privind expunerea operatorilor, a persoanelor prezente, a rezidenților și a lucrătorilor, mai multe studii de toxicitate cronică și pe termen lung pentru animale, precum și studii privind evoluția și comportamentul în sol, apă și aer;

Z. întrucât nu există cunoștințe cu privire la efectele de poluare a mediului ale multor substanțe chimice individuale și amestecuri de substanțe chimice; nu au fost evaluate toate substanțele chimice, iar evaluările ecotoxicității se concentrează pe foarte puține specii și ecosisteme;

AA. întrucât Regulamentul (UE) 2019/6 recunoaște că o decizie privind gestionarea riscurilor ar trebui să țină seama de: „alți factori relevanți, inclusiv factori societali, economici, etici, ecologici și de bunăstare, precum și fezabilitatea controalelor”;

AB. întrucât, spre deosebire de cazul studiilor prezentate Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), studiile prezentate Agenției nu trebuie să fie publicate; regretă lipsa accesului la studii științifice complete, avize științifice și date brute, precum și lipsa de informații cu privire la fezabilitatea controalelor și la gestionarea riscurilor legate de deversarea apelor reziduale în mediul acvatic;

AC. întrucât Regulamentul (CE) nr. 470/2009 prevede că limitele maxime de reziduuri trebuie stabilite în conformitate cu principiile general acceptate de evaluare a siguranței, luând în considerare orice altă evaluare științifică a siguranței substanței în cauză, efectuată eventual de organizații internaționale, în special Codex Alimentarius sau, când aceste substanțe sunt utilizate în alte scopuri, de comitete științifice stabilite în Comunitate;

AD. întrucât Codex Alimentarius nu recomandă imidaclopridul pentru utilizarea în mediul acvatic, iar ECHA sugerează de ce: „În conformitate cu clasificarea și etichetarea armonizate (ATP01) aprobate de Uniunea Europeană, această substanță este foarte toxică pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung și este nocivă în caz de înghițire”[31];

AE. întrucât articolul 37 din Regulamentul (UE) 2019/6 prevede că autorizația de comercializare trebuie respinsă dacă riscurile pentru sănătatea publică sau a animalelor sau pentru mediu nu sunt abordate suficient; consideră că aceasta este o justificare pentru nestabilirea limitei maxime de reziduuri;

AF. întrucât primele patru țări producătoare de somon: Norvegia, Chile, Regatul Unit și Canada nu sunt state membre și, prin urmare, Comisia nu ar putea să efectueze audituri adecvate în privința autorităților competente din țările respective sau să evalueze caracterul adecvat al controalelor,

1. consideră că Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/621 al Comisiei depășește competențele de executare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 470/2009;

2. consideră că Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/621 nu este conform cu dreptul Uniunii, deoarece încalcă libertatea de informare și principiile fundamentale ale transparenței, controlului democratic și responsabilității, în măsura în care avizul de bază prezentat de Comitetul pentru medicamente de uz veterinar a fost pus la dispoziție numai sub formă de rezumat;

3. invită Comisia să abroge Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/621 și să prezinte Comitetului un nou proiect care să includă imidaclopridul în lista prevăzută în anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 a substanțelor farmacologic active pentru care nu pot fi stabilite niveluri maxime pentru utilizarea acvatică;

4. consideră că toate medicamentele de uz veterinar, pesticidele și reziduurile farmacologice și chimice ar trebui să treacă prin teste standard și evaluări inter pares, din cauza riscului de a provoca daune suplimentare și permanente;

5. consideră că Agenția ar trebui să pună la dispoziția publicului avizul complet al Comitetului pentru medicamente de uz veterinar, care constă în evaluarea științifică a riscurilor și în recomandările de gestionare a riscurilor, precum și în dovezile științifice care stau la baza lor; consideră că evaluarea riscului prezentat de imidacloprid nu ia suficient în considerare efectele acute și că nu ține seama de efectele întârziate, cumulative și cronice; reamintește că cercetarea în domeniul nevertebratelor acvatice a evidențiat un efect întârziat asupra mortalității, în special în rândul speciilor de insecte acvatice, care nu a putut fi detectat în testele standard de toxicitate acută, ceea ce demonstrează că evaluările riscurilor neonicotinoidelor au fost inadecvate în ceea ce privește protecția mediului[32];

6. consideră că este esențial să se evalueze substanțele farmacologic active și clasificarea lor în funcție de limitele maxime de reziduuri din produsele alimentare de origine animală, în coroborare cu normele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului[33], în Regulamentul (CE) nr. 396/2005, în Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului[34] și în Regulamentele (UE) 2019/6 și (UE) 2019/1381;

7. consideră că Directiva 2001/82/CE trebuie revizuită urgent în ceea ce privește protejarea biodiversității, a mediului acvatic și terestru și ținând seama de bunăstarea animalelor și de organismele și microorganismele nevizate;

8. consideră că Regulamentul (CE) nr. 470/2009 nu acordă atenția cuvenită necesității de a implica Parlamentul European și cetățenii, astfel încât aceștia să își poată exercita pe deplin dreptul democratic de control;

9. reiterează necesitatea de a consolida cooperarea științifică, coordonarea și coerența între agențiile Uniunii competente în acest domeniu, și anume Agenția, EFSA și ECHA, împreună cu agențiile naționale și internaționale, elaborând un cadru comun de evaluare a riscurilor pentru produsele biocide și fitofarmaceutice utilizate în lanțurile alimentare, astfel încât să se evite inconsecvențele și să se limiteze potențialul pentru aducerea de daune mediului și ecocid;

10. invită Comisia, în calitatea sa de gestionar al riscurilor, să aplice în mod corespunzător principiul precauției atunci când urmează o evaluare a informațiilor disponibile, astfel încât riscul efectelor dăunătoare asupra mediului, a biodiversității, a bunăstării animalelor și a sănătății umane să fie cuantificat;

11. îndeamnă Comisia să comunice sistematic cum au fost luate în considerare principiul precauției și principiul consimțământului în cunoștință de cauză și cum au fost formulate concluziile avizului Comitetului pentru medicamente de uz veterinar;

12. invită Comisia să respecte principiul democratic al consimțământului în cunoștință de cauză și să efectueze o verificare a adecvării procesului de evaluare a riscurilor pentru a stabili limitele maxime de reziduuri pentru medicamentele de uz veterinar în alimentele de origine animală; consideră că este esențial ca aceasta să fie pe deplin coerentă cu obiectivele menționate în comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european”, în comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „O Strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic” și în Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030;

13. invită Comisia să se asigure că în evaluarea riscurilor sunt incluse teste ecotoxicologice cumulative în timp, actualizate, evaluate inter pares, pentru speciile nevizate din sol și mediul acvatic, precum și reziduurile de mediu din aer, sol și apă, inclusiv efectele toxice cumulate pe termen lung, și să specifice studiile științifice și avizele științifice independente, evaluate inter pares, care au fost luate în considerare; subliniază că aceste informații ar trebui să fie accesibile publicului;

14. invită Comisia să prezinte și statele membre să sprijine o propunere legislativă pentru a se asigura că există consecvență și coerență în ceea ce privește Regulamentele (UE) 2019/6 și (UE) 2019/1381 și întreaga legislație referitoare la produsele alimentare, în cazul în care alte agenții decât EFSA efectuează evaluarea riscurilor în vederea stabilirii limitelor maxime de reziduuri; invită Comisia să se asigure, totodată, că o astfel de evaluare este transparentă și servește la o mai bună protecție a biodiversității și a ecosistemelor acvatice, a insectelor, a râmelor și a microorganismelor din sol;

15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

Ultima actualizare: 8 iunie 2021
Aviz juridic - Politica de confidențialitate