PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la opiniile Parlamentului cu privire la evaluarea în curs de către Comisie și Consiliu a planurilor naționale de redresare și reziliență
7.6.2021 - (2021/2738(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Dacian Cioloş, Luis Garicano, Valérie Hayer, Dragoş Pîslaru, Pascal Canfin, Martin Hojsík
în numele Grupului Renew
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0331/2021
B9-0337/2021
Rezoluția Parlamentului European referitoare la opiniile Parlamentului cu privire la evaluarea în curs de către Comisie și Consiliu a planurilor naționale de redresare și reziliență
Parlamentul European,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență[1] (Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență),
– având în vedere rezoluția sa din 20 mai 2021 referitoare la dreptul Parlamentului de a fi informat în legătură cu evaluarea în curs a planurilor naționale de redresare și reziliență[2],
– având în vedere articolele 174 și 175 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență a fost adoptat în conformitate cu procedura legislativă ordinară;
B. întrucât Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este un instrument fără precedent din punctul de vedere al volumului și mijloacelor de finanțare; întrucât Comisia se pregătește să emită creanțe, dat fiind că toate statele membre ale Uniunii au ratificat cu succes Decizia privind resursele proprii[3];
C. întrucât controlul democratic, răspunderea și controlul parlamentar asupra implementării Mecanismului de redresare și reziliență sunt posibile numai cu implicarea deplină a Parlamentului și cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor sale, în toate etapele; întrucât Parlamentul își exprimă opiniile cu privire la aspectele discutate în cadrul dialogului privind redresarea și reziliența, inclusiv prin rezoluții și schimburi cu Comisia; întrucât Comisia trebuie să țină seama de aceste opinii;
D. întrucât Regulamentul MMR stabilește ca obiectiv general promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii, îmbunătățind astfel reziliența, pregătirea pentru situații de criză, capacitatea de adaptare și potențialul de creștere al statelor membre, prin atenuarea impactului social și economic al crizei, în special asupra femeilor, copiilor și tinerilor, și contribuind la implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, prin susținerea tranziției ecologice și reducerea emisiilor cu cel puțin 57 %, inclusiv a absorbțiilor, în conformitate cu dispozițiile Legii europene a climei, și prin respectarea obiectivului de realizare a neutralității climatice a UE până în 2050, precum și a tranziției digitale, contribuind astfel la convergența economică și socială ascendentă, la reluarea și promovarea unei creșteri sustenabile și la integrarea economiilor Uniunii, stimulând crearea de locuri de muncă de înaltă calitate și contribuind la autonomia strategică a Uniunii, alături de o economie deschisă, și generând valoare adăugată europeană;
E. întrucât obiectivul specific al MRR este de a oferi sprijin financiar statelor membre pentru a-și îndeplini obiectivele, de etapă și generale, în materie de reforme și investiții prevăzute în planurile lor de redresare și reziliență;
F. întrucât, ca regulă generală, statele membre ar fi trebuit să transmită Comisiei planurile lor naționale de redresare și reziliență până la 30 aprilie 2021; întrucât, până în prezent, 23 de state membre au transmis Comisiei planurile lor de redresare și reziliență;
G. întrucât Parlamentul European a invitat în mod repetat Comisia să ofere informații, inclusiv în scris, în legătură cu situația actuală a evaluării planurilor naționale de redresare și reziliență în scopul dialogului privind redresarea și reziliența,
1. consideră că MRR constituie un instrument istoric al UE care promovează coeziunea economică, socială și teritorială, încurajează convergența, ajută statele membre să atenueze impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și să își plaseze economiile pe traiectorii de creștere solide și durabile și pregătește UE pentru a face față provocărilor pe termen lung, cum ar fi tranziția ecologică justă și transformarea digitală, și a genera valoare adăugată europeană;
2. invită Comisia să aplice cu meticulozitate litera și spiritul Regulamentului MRR în procesul de evaluare a planurilor naționale de redresare și reziliență și să furnizeze evaluări aprofundate și cuprinzătoare înainte de adoptarea propunerilor pertinente de decizii de punere în aplicare ale Consiliului; salută eforturile Comisiei de a asigura adoptarea lor rapidă înainte de vară, dar speră să nu se facă nicio concesie politică la evaluarea planurilor; subliniază că planurile ambițioase și buna execuție sunt esențiale pentru a nu rata această oportunitate istorică; se așteaptă ca Comisia și statele membre să fie în măsură să valorifice pe deplin MRR și să prezinte planuri de înaltă calitate care să contribuie în mod semnificativ la obiectivele noastre europene comune;
3. este convins că fondurile trebuie distribuite în mod echitabil între societăți și generațiile viitoare pentru a garanta un impact maxim asupra convergenței economice și sociale ascendente și a convergenței teritoriale, asupra bunăstării și stabilității economice; solicită transparență și responsabilitate deplină în alocarea și utilizarea fondurilor;
4. reiterează solicitarea Parlamentului de a i se respecta dreptul la informare cu privire la evaluarea în curs a planurilor naționale de redresare și reziliență, pentru a permite exercitarea unui control democratic impecabil al Parlamentului în evaluarea și implementarea de către Comisie a MRR;
5. invită Comisia să verifice cu atenție dacă și în ce măsură fiecare plan național de redresare și reziliență contribuie efectiv la toți cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul MMR într-o manieră cuprinzătoare și echilibrată; reamintește că fiecare măsură ar trebui să contribuie la unul sau mai multe dintre domeniile de politică de interes european structurate în cadrul celor șase piloni;
6. salută faptul că, potrivit informațiilor furnizate de Comisie, toate planurile prezentate în mod oficial îndeplinesc obiectivele în materie de climă și investiții digitale; invită Comisia să evalueze și partea calitativă a măsurilor propuse, pentru a verifica dacă îndeplinesc atât obiectivele cantitative, cât și obiectivele calitative pe parcursul întregii faze de implementare;
7. reamintește că, potrivit regulamentului, MRR nu trebuie să finanțeze cheltuieli naționale recurente, în afara cazurilor justificate în mod corespunzător;
8. constată că proiectele transfrontaliere care implică mai multe state membre generează o valoare adăugată europeană ridicată și efecte asociate de propagare și regretă faptul că puține planuri naționale conțin proiecte transfrontaliere; invită Comisia să încurajeze ferm statele membre să prezinte proiecte transfrontaliere care să fie finanțate prin MRR;
9. constată că puține state membre au ales să solicite împrumuturi în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență transmise; invită statele membre să vadă care este utilizarea optimă a împrumuturilor disponibile, pentru a nu rata oportunități;
10. invită Comisia să țină seama de eventuala necesitate de a modifica planurilor naționale în viitor pentru a asigura conformitatea cu cerințele Regulamentului MRR pentru pregătirea proiectului de act de punere în aplicare a Consiliului;
Tranziția ecologică
11. salută faptul că investițiile ecologice în cadrul MRR vor fi finanțate parțial prin emiterea de obligațiuni verzi;
12. subliniază că, în conformitate cu metodologia stabilită în anexa VI la Regulamentul MRR, toate planurile ar trebui să prevadă cel puțin 37 % din alocarea totală (granturi și împrumuturi) pentru climă; invită Comisia să evalueze cu atenție obiectivul de 37 % pentru cheltuielilor legate de climă, pentru a nu aplica măsurilor o dublă etichetare sau o etichetare greșită și pentru a preveni dezinformarea ecologică; este preocupat de faptul că unele investiții sunt etichetate drept investiții verzi, deși nu corespund metodei de monitorizare prevăzute în anexa VI; propune aplicarea unui control suplimentar al oricărei extinderi a metodologiei de etichetare ecologică prevăzute în anexa VI; invită Comisia să încurajeze statele membre să realizeze reforme care să faciliteze implementarea cu succes a domeniilor emblematice identificate în orientările sale;
13. reamintește că principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” oferă o modalitate crucială de susținere a tranziției ecologice, alături de cerința ca cel puțin 37 % din cheltuielile (granturi și împrumuturi) pentru investiții și reforme cuprinse în fiecare plan național de redresare și reziliență să sprijine obiectivele climatice și să evite finanțarea măsurilor care contravin obiectivelor climatice ale Uniunii; reamintește că toate măsurile trebuie să respecte principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” în sensul articolului 17 din Regulamentul privind taxonomia[4]; este preocupat de faptul că planurile nu respectă acest principiu și invită Comisia să asigure respectarea deplină a acestuia, inclusiv în faza de punere în aplicare, și să publice toate evaluările aferente; insistă asupra faptului că implementarea MRR nu poate să ducă la o scădere a standardelor de mediu sau să contravină legilor și reglementărilor în materie de mediu;
14. reamintește că, reflectând importanța combaterii declinului dramatic al biodiversității, MRR ar trebui să contribuie la integrarea acțiunilor în domeniul biodiversității în politicile Uniunii; invită Comisia să publice o prezentare generală a măsurilor legate de biodiversitate enumerate în planurile de redresare și reziliență; este preocupat de faptul că majoritatea planurilor de redresare și reziliență conțin măsuri foarte limitate sau nu conțin deloc măsuri în favoarea biodiversității; se așteaptă ca Comisia să aplice cu strictețe principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” în această privință și, în special, să impună corectarea reformelor sau a investițiilor propuse care ar putea dăuna biodiversității sau care nu sunt însoțite de măsuri de sprijin adecvate;
15. subliniază că investițiile trebuie să aibă un „impact de durată” pentru ca UE să își îndeplinească obiectivele de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon; se declară în favoarea investițiilor verzi care duc la transformarea economică a Europei și care contribuie la eliminarea deficitului de investiții favorabile climei și mediului, prin faptul că nu subvenționează excesiv achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată; este preocupat de faptul că multe planuri naționale de redresare și reziliență se concentrează asupra investițiilor pe termen scurt și solicită mai multe investiții și reforme pentru următoarea generație care pot avea și un impact imediat;
Transformarea digitală
16. subliniază că, conform Regulamentului MRR, toate planurile ar trebui să conțină măsuri care să contribuie efectiv la tranziția digitală sau să răspundă la provocările generate de aceasta, și care să corespundă unui cuantum reprezentând cel puțin 20 % din alocarea totală a planului de redresare și reziliență, pe baza metodologiei de marcare digitală prevăzută în anexa VII; reamintește că metodologia respectivă se utilizează corespunzător pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenție inclus în anexa VII; reamintește că coeficienții pentru sprijinul acordat obiectivelor digitale pot fi majorați pentru investiții individuale, cu scopul de a ține seama de măsurile de reformă conexe care le cresc impactul asupra obiectivelor digitale.
17. reamintește că pentru investițiile în capacitățile digitale și în conectivitate, statele membre ar trebui să furnizeze în planurile lor o autoevaluare a securității bazată pe criterii obiective comune, care să identifice orice problemă de securitate și să detalieze modul în care vor fi abordate aceste aspecte pentru a respecta dreptul relevant al Uniunii și cel intern; invită Comisia să se asigure că toate planurile naționale care conțin astfel de investiții prezintă o astfel de evaluare și că măsurile respective nu contravin intereselor strategice ale Uniunii;
18. este preocupat că există planuri naționale care nu asigură un echilibru adecvat în ceea ce privește investițiile în transformarea digitală, în special în infrastructura digitală;
Stimularea creșterii economice și a coeziunii sociale și teritoriale
19. invită Comisia să se asigure că planurile naționale de redresare și reziliență acordă atenția cuvenită măsurilor în favoarea copiilor și tinerilor, în special în țările în care au fost identificate probleme structurale în domenii precum părăsirea timpurie a școlii, șomajul în rândul tinerilor, sărăcia în rândul copiilor și educația timpurie; insistă asupra faptului că reformele și investițiile în tineret, în special cele legate de perfecționare, recalificare, educație, formarea profesională, învățământul dual și învățarea pe tot parcursul vieții, ar trebui să fie aliniate la Garanția pentru tineret și să se concentreze pe dezvoltarea competențelor, pe lângă achiziționarea de echipamente; subliniază că reformele și investițiile destinate copiilor ar trebui aliniate la principiile Garanției pentru copii și să se concentreze pe dreptul de acces la asistență medicală gratuită, educație gratuită, servicii gratuite de îngrijire a copilului, locuințe decente și o alimentație adecvată pentru fiecare copil care trăiește în sărăcie;
20. salută măsurile incluse în planurile de redresare și reziliență în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale și cu inițiativele Uniunii în domeniul ocupării forței de muncă, al educației, al sănătății și în domeniul asistenței sociale pentru a consolida coeziunea socială, sistemele de protecție socială și a reduce vulnerabilitățile; reamintește Comisiei că planurile de redresare și reziliență trebuie să respecte în mod satisfăcător criteriile de evaluare; consideră că investițiile verzi și cele digitale au un potențial ridicat de creare de locuri de muncă de calitate, reducând inegalitățile și diminuând decalajul digital; invită Comisia să se asigure că comunitățile și regiunile cele mai vulnerabile, precum și cele mai afectate de schimbările climatice, beneficiază de investiții; invită Comisia să descurajeze practica reciclării proiectelor fără valoare adăugată reală pentru regiunile rămase în urmă, mai ales atunci când acest lucru riscă să adâncească decalajul de convergență socială, economică și teritorială în Uniune;
21. cere Comisiei să insiste ca statele membre să ia măsuri de reformă și de investiții care să crească reziliența administrativă și instituțională și pregătirea în caz de criză;
22. invită Comisia și Consiliul să se asigure că egalitatea de gen și egalitatea de șanse pentru toți, precum și integrarea acestor obiective, sunt luate în considerare și promovate pe parcursul pregătirii și implementării planurilor de redresare și reziliență; se așteaptă ca Comisia să colecteze și să analizeze sistematic datele defalcate pe sexe existente pentru implementarea MRR, precum și să informeze periodic cu privire la ele, în conformitate cu Raportul special nr. 10/2021 al Curții de Conturi Europene;
23. reamintește că planurile de redresare și reziliență ar trebui să conțină măsuri de realizare a reformelor și a proiectelor de investiții publice prin intermediul unui pachet coerent; consideră că multe planuri naționale depind în mare măsură de investiții, însă ar trebui să depună eforturi mai mari în domeniul reformelor structurale; reamintește Comisiei că planurile naționale de redresare și reziliență trebuie să se ocupe de blocajele critice din economiile statelor membre și că, în acest scop, toate planurile ar trebui să contribuie în mod real la soluționarea tuturor sau a majorității problemelor identificate în recomandările pertinente specifice fiecărei țări, inclusiv a aspectelor lor bugetare; consideră că, indiferent de dimensiunea și calendarul electoral al statelor membre, Comisia ar trebui să vegheze în mod deosebit ca reformele propuse să fie autentice și să nu anuleze reformele anterioare mai ambițioase;
24. subliniază că crearea de locuri de muncă de calitate este unul dintre obiectivele incluse în Regulamentul MRR și că acest lucru ar trebui realizat printr-un pachet cuprinzător de reforme și investiții;
25. regretă că planurile naționale de redresare și reziliență nu sunt coordonate îndeajuns cu acordurile de parteneriat și cu programe ale UE, cum ar fi InvestEU; solicită crearea de sinergii și complementarități între MRR, acordurile de parteneriat și alte acțiuni ale UE, inclusiv prin facilitarea utilizării compartimentelor naționale ale InvestEU;
26. reamintește Comisiei că implicarea semnificativă a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate, inclusiv în procesele de achiziții publice, este un obiectiv explicit al Regulamentului MRR; este preocupat de faptul că fondurile MRR vor aduce beneficii mai cu seamă companiilor mari și riscă să împiedice concurența loială; invită Comisia să garanteze, cu cea mai mare atenție, că IMM-urile și întreprinderile nou-înființate beneficiază de finanțare prin MRR, inclusiv prin definirea unor obiective de etapă și a unor orientări continue pentru implementarea programelor în statele membre; propune stabilirea unei cote specifice de finanțare prin MRR, ai cărei beneficiari finali să fie IMM-urile, și includerea unor indicatori comuni în mecanismele de monitorizare ale MRR;
Implicarea părților interesate
27. reamintește că, potrivit articolului 18 alineatul (4) litera (q) din Regulamentul MRR, planurile naționale de redresare și reziliență ar trebui să conțină „un rezumat al procesului de consultare, desfășurat în conformitate cu cadrul juridic național, a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor de tineret și a altor părți interesate relevante, precum și al modului în care contribuțiile părților interesate se reflectă în planul de redresare și reziliență”; invită Comisia să încurajeze statele membre să consulte toate părțile interesate de la nivel național și să asigure implicarea lor, inclusiv a societății civile și a autorităților locale și regionale, în implementarea planurilor și mai ales în monitorizarea lor, pentru a se asigura că au loc consultări pentru modificările viitoare sau planurile noi, dacă este cazul;
28. reamintește că articolul 152 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că Uniunea recunoaște și promovează rolul partenerilor sociali la nivelul său și trebuie să le respecte autonomia; subliniază că implicarea adecvată a părților interesate de la nivel național, cum ar fi parlamentele naționale, autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, ONG-urile și societatea civilă, va fi decisivă pentru succesul planurilor naționale și al MRR în ansamblu; împărtășește preocupările exprimate de Comitetul Regiunilor și regretă faptul că multe state membre nu au implicat autoritățile regionale și locale în elaborarea planurilor sau le-au implicat în mod necorespunzător, deși s-au bazat pe acestea pentru a canaliza o mare parte din fondurile MRR; regretă, de asemenea, că, în unele cazuri, nici măcar parlamentele naționale nu au fost implicate sau informate în mod adecvat;
Statul de drept și limitarea corupției în implementarea MRR
29. subliniază că succesul MRR și al planurilor naționale de redresare și reziliență necesită o solidă transparență și responsabilitate din partea Comisiei, a statelor membre și a tuturor partenerilor de implementare;
30. reamintește că MRR și fiecare plan național de redresare și reziliență ar trebui să respecte pe deplin Regulamentul privind condiționalitatea bazată pe statul de drept[5]; consideră că Comisia trebuie să respingă orice măsură sau proiect care contravine valorilor Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE;
31. reamintește că implementarea MRR ar trebui să se desfășoare în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare; invită Comisia să evalueze în detaliu măsurile propuse de statele membre pentru a preveni, detecta și corecta conflictele de interese, corupția și frauda, precum și pentru a evita dubla finanțare din MRR și din alte programe ale Uniunii; invită Comisia să propună un proiect de buget rectificativ pentru a majora finanțarea pentru Oficiul European de Luptă Antifraudă și Parchetul European și să le doteze cu resursele financiare și umane necesare pentru a controla acest cuantum fără precedent al cheltuielilor Uniunii; îndeamnă Comisia să supravegheze cu mare atenție riscurile la adresa intereselor financiare ale Uniunii în timpul implementării Mecanismului de redresare și reziliență, acordând o atenție deosebită achizițiilor publice;
32. invită statele membre să colecteze și să înregistreze date privind destinatarii și beneficiarii finali, precum și obiectivele, valoarea și localizarea proiectelor finanțate prin MRR într-un format electronic standardizat și interoperabil, precum și să utilizeze instrumentul unic de extragere a datelor care urmează să fie pus la dispoziție de Comisie; invită Comisia, în acest sens, să finalizeze cât mai curând instrumentul unic de extragere a datelor; reamintește că articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență prevede că statele membre sunt obligate să colecteze date în categorii standardizate și să asigure accesul la ele; insistă ca Comisia să asigure aceste obligații în scopul auditului și al controlului și să furnizeze informații comparabile privind utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile de realizare a reformelor și a proiectelor de investiții în cadrul planurilor de redresare și reziliență; reamintește, de asemenea, Comisiei necesitatea de a garanta transparența beneficiarilor finali și de a se asigura că există mecanisme adecvate pentru a evita dubla finanțare;
Evaluarea actelor delegate de către Parlament
33. consideră că aplicarea reușită a MRR va constitui un argument puternic pentru o arhitectură fiscală europeană comună și ar putea servi de model; reamintește că, în conformitate cu Regulamentul MRR, Comisia stabilește indicatorii comuni care trebuie să fie utilizați pentru raportarea privind progresele înregistrate și în scopul monitorizării și evaluării MRR;
34. reamintește Comisiei că Parlamentul dispune de drepturi de veto în ceea ce privește definirea unei metodologii de raportare a cheltuielilor sociale, inclusiv în ceea ce privește copiii și tinerii; invită Comisia să garanteze transparența deplină în legătură cu calendarul de aprobare a acestora; subliniază că este important să se convină asupra unei metodologii de urmărire socială, precum și asupra unui tablou de bord pentru a raporta cu privire la progresele înregistrate și la implementarea MRR; consideră că proiectele de propuneri prezentate Parlamentului nu corespund așteptărilor sale;
Concluzii
35. invită Comisia să evalueze planurile prezentate corespunzător și în conformitate cu Regulamentul MRR; exprimă îndoieli serioase cu privire la conformitatea mai multor măsuri din planurile naționale de redresare și reziliență cu cerințele Regulamentului MRR de bază și solicită Comisiei să se asigure că toate elementele din toate planurile sunt în deplină conformitate cu acest regulament;
36. reamintește solicitarea sa adresată Comisiei de a își îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul Regulamentului MRR de a transmite Parlamentului toate informațiile pertinente în legătură cu stadiul punerii în aplicare a Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență și de a lua în considerare orice elemente care decurg din opiniile exprimate în cadrul dialogului privind redresarea și reziliența, inclusiv opiniile transmise de comisiile competente și formulate în rezoluțiile adoptate în plen; felicită Comisia pentru că s-a străduit mai mult să ofere informații adecvate în timpul reuniunilor periodice cu Parlamentul;
37. reamintește Consiliului că, în special în etapa de adoptare a deciziilor de punere în aplicare, „rezultatele relevante ale discuțiilor purtate în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului sunt comunicate comisiei competente a Parlamentului European”;
38. invită Comisia să continue să urmeze o abordare deschisă, transparentă și constructivă în dialogul privind redresarea și reziliența;
39. reamintește poziția Parlamentului din 2020 în favoarea unui plan de redresare mai puternic și invită Comisia și Consiliul să evalueze dacă sunt necesare fonduri suplimentare pentru a face față crizei, astfel încât UE să poată concura cu economiile mari;
°
° °
40. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Consiliului European și Comisiei.
- [1] JO L 57, 18.2.2021, p. 17.
- [2] Texte adoptate, P9_TA(2021)0257.
- [3] Decizia Consiliului (UE, Euratom) 2020/2053 din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene, JO L 424, 15.12.2020, p. 1.
- [4] Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile, JO L 198, 22.6.2020, p. 13.
- [5] JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1.