PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Nicaragua
6.7.2021 - (2021/2777(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Javier Nart, Petras Auštrevičius, Malik Azmani, José Ramón Bauzá Díaz, Izaskun Bilbao Barandica, Dita Charanzová, Nicola Danti, Vlad Gheorghe, Bernard Guetta, Karin Karlsbro, Ilhan Kyuchyuk, Karen Melchior, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Nicolae Ștefănuță, Hilde Vautmans
în numele Grupului Renew
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0400/2021
B9‑0405/2021
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Nicaragua
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare și, în special, cele din 19 decembrie 2019 referitoare la situația drepturilor omului și a democrației în Nicaragua[1] și cea din 8 octombrie 2020 referitoare la legea din Nicaragua privind „agenții străini”[2],
– având în vedere declarația Înaltului Reprezentant în numele Uniunii Europene, din 10 iunie 2021, privind deteriorarea situației politice din Nicaragua, declarația purtătorului său de cuvânt, din 6 mai 2021, privind noua lege electorală și declarațiile comune privind Nicaragua a 59 de țări, din 22 iunie 2021, din cadrul celei de a 47-a sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite (ONU),
– având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, din 28 mai 2021, referitoare la Nicaragua și actualizarea orală a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, la cea de a 47-a sesiune a Consiliului pentru Drepturile Omului, din 22 iunie 2021, privind situația drepturilor omului în Nicaragua,
– având în vedere declarația Secretariatului General al Organizației Statelor Americane (OAS), din 6 mai 2021, privind alegerea magistraților în Consiliul Electoral Suprem și reforma electorală din Nicaragua, precum și rezoluția OAS din 15 iunie 2021 referitoare la situația din Nicaragua,
– având în vedere declarațiile Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului, buletinele informative publicate de Mecanismul special de monitorizare pentru Nicaragua (MESENI) și observațiile referitoare la situația din Nicaragua ale comisarei Antonia Urrejola, președinta Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului, prezentate în cadrul sesiunii extraordinare a Consiliului permanent al OAS din 23 iunie 2021,
– având în vedere capitolul privind Nicaragua din Raportul anual al UE pe 2020 privind drepturile omului și democrația în lume, adoptat de Consiliul European la 21 iunie 2021,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966,
– având în vedere Constituția Republicii Nicaragua,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât situația drepturilor omului și a democrației din Nicaragua s-a deteriorat și mai mult de la reprimarea violentă a protestelor civice din aprilie 2018; întrucât, de atunci, cel puțin 130 de persoane au fost private de libertate din motive politice, în timp ce oponenții guvernului și familiile acestora se confruntă cu amenințarea constantă a hărțuirilor, atât în persoană, cât și în mediul online, din partea forțelor de poliție și a susținătorilor guvernului; întrucât detenția arbitrară a fost utilizată din ce în ce mai mult ca instrument de pedepsire a activiștilor și disidenților de la protestele din 2018; întrucât activiștii sunt expuși unui risc deosebit de violență, inclusiv violență sexuală și de gen; întrucât deținuții sunt supuși unor rele tratamente în închisori, li se refuză asistența medicală și accesul la avocați, sunt atacați și agresați sexual, iar cei care protestează împotriva guvernului sunt plasați în celule de maximă securitate, unde se practică o supraveghere sporită, percheziții și plasarea în izolare; întrucât situația femeilor și a adulților în vârstă lipsiți de libertate reprezintă un motiv special de îngrijorare;
B. întrucât la 4 mai 2021, Adunarea Națională din Nicaragua a adoptat o reformă electorală, care ignoră cererile opoziției, ale societății civile și ale comunității internaționale; întrucât reforma menționată anterior, departe de a extinde participarea democratică, include norme care restricționează competiția electorală și exercitarea drepturilor politice și limitează libertățile publice, contrar standardelor internaționale și, în special, dreptul de a lua parte la gestionarea afacerilor publice, libertatea de asociere, libertatea de exprimare, dreptul la proteste sociale și dreptul de a apăra drepturile, printre altele;
C. întrucât alegerea noului Consiliu Electoral Suprem și reforma aprobată de legiuitor erodează, în loc să se întărească, procesul politic pluralist care permite populației să își exercite efectiv drepturile civile și politice; întrucât aceste decizii nu sunt rezultatul dialogului dintre guvern și grupurile de opoziție, cerut în repetate rânduri de UE și de comunitatea internațională, ci au fost impuse de majoritatea aflată la putere;
D. întrucât, în ultimele săptămâni, autoritățile nicaraguane au dizolvat două partide politice fără respectarea garanțiilor procedurale, utilizând argumente care contravin normelor internaționale; întrucât dizolvarea partidelor politice și inițierea de anchete penale care ar putea duce la descalificarea candidaților opoziției, fără respectarea garanțiilor procedurale, nu numai că subminează dreptul candidaților aspiranți de a candida în alegeri, ci și dreptul alegătorilor de a alege candidații preferați; întrucât aceste măsuri, împreună cu utilizarea politică a sistemului judiciar, contravin principiilor democratice fundamentale și constituie o încălcare gravă a drepturilor poporului nicaraguan în temeiul Constituției nicaraguane și al dreptului internațional;
E. întrucât, de la începutul lunii iunie 2021, cel puțin 20 de membri ai opoziției, inclusiv cinci candidați la președinție, doi lideri sindicali și trei lideri politici, au fost arestați în mod arbitrar în temeiul unor noțiuni infracționale ambigue, fără dovezi suficiente, cu încălcarea gravă a garanțiilor procedurale; întrucât zeci de opozanți importanți au relatat că sunt supuși unor acțiuni constante de intimidare, având aproape în permanență polițiști staționați în fața casei sau care îi urmăresc pe stradă, ceea ce le împiedică libera circulație;
F. întrucât Guvernul nicaraguan a adoptat legi tot mai restrictive în ultimii ani, ca de pildă Legea pentru reglementarea agenților străini, Legea specială împotriva criminalității informatice, Legea împotriva infracțiunilor motivate de ură, Legea privind dreptul poporului la independență, suveranitate și autodeterminare pentru pace și Legea de modificare a Codului de Procedură Penală, care a majorat la 90 de zile perioada în care se pot desfășura anchetele, în locul termenului de 48 de ore prevăzut în Constituție;
G. întrucât hărțuirea continuă și incriminarea mass-mediei independente limitează dreptul la libertatea de exprimare și subminează dreptul publicului de a fi informat; întrucât libertatea de exprimare, atât online, cât și offline, este esențială pentru orice democrație în orice moment, dar este de o importanță capitală pe parcursul unei perioade electorale; întrucât declarațiile publice ale autorităților guvernamentale și ale mass-mediei pro-guvernamentale au urmărit stigmatizarea celor percepuți drept disidenți;
H. întrucât aceste evoluții îngrijorătoare, survenite sub supravegherea Guvernului nicaraguan, arată că regimul se îndreaptă și mai mult înspre autoritarism, nelăsând loc pentru democrație, înțelegere la nivel național și mediere internațională în vederea găsirii unei soluționări pașnice a conflictului și împiedicând în mod evident organizarea de alegeri libere și corecte la 7 noiembrie 2021;
I. întrucât aproape toate recomandările adresate Republicii Nicaragua de către Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului nu au fost puse în aplicare, ceea ce a dus la continuarea impunității și la alte încălcări;
J. întrucât pandemia de COVID-19 și uraganele Eta și Iota au avut consecințe grave pentru populația din Nicaragua; întrucât comunitățile indigene din regiunea autonomă a coastei de nord a Caraibilor se află într-o situație deosebit de vulnerabilă, deoarece autoritățile nu împiedică atacurile armate împotriva lor;
K. întrucât circulă acuzații potrivit cărora Nicaragua „spală” veniturile provenite din exploatarea aurului de la Compañía General de Minería de Venezuela, care a fost inclusă pe lista persoanelor juridice supuse unor sancțiuni de către Oficiul de control al activelor străine (OFAC) al SUA pentru operațiuni ilegale; întrucât reformele la Legea privind consumatorii (Legea 842) adoptate de Adunarea Națională din Nicaragua obligă băncile să deschidă conturi pentru rudele persoanelor sancționate de Guvernul SUA și de alte state, fiind acuzate de corupție, spălare de bani și încălcări ale drepturilor omului,
1. își exprimă solidaritatea cu poporul nicaraguan și condamnă toate acțiunile represive ale autorităților din Nicaragua împotriva partidelor de opoziție, a jurnaliștilor și a altor lucrători din mass-media, a studenților, a populațiilor indigene, a apărătorilor drepturilor omului și a societății civile, precum și a membrilor familiilor acestora și, în special, decesele cauzate; solicită încetarea imediată a impunerii de măsuri restrictive, a represiunii și a încălcărilor drepturilor omului și solicită tragerea la răspundere pentru încălcările grave comise de guvernul nicaraguan începând din 2018;
2. solicită eliberarea imediată și necondiționată a tuturor prizonierilor politici deținuți în mod arbitrar, printre care se află potențialii candidați la președinție, Cristiana Chamorro, Arturo Cruz, Félix Maradiaga, Juan Sebastián Chamorro și Miguel Mora, liderii politici José Pallais, José Adán Aguerri, Dora María Téllez, Hugo Torres, Víctor Hugo Tinoco, Violeta Granera, Ana Margarita Vijil, Suyen Barahona și Pedro Joaquín Chamorro și alți activiști ai opoziției, apărători ai drepturilor omului și jurnaliști; solicită, de asemenea, să se asigure respectarea garanțiilor juridice fundamentale, a drepturilor omului și a drepturilor civile și politice ale acestora; reamintește că trebuie oferite asigurări complete celor aflați în exil pentru a le permite să se întoarcă în țara lor;
3. solicită guvernului din Nicaragua să ridice starea de asediu de facto, să respecte rolul poliției naționale ca forță apolitică, imparțială și nedeliberativă, să dezarmeze forțele paramilitare, să respecte acordurile semnate cu Alianța Civică și să restabilească drepturile cetățenilor; își reia apelul adresat guvernului de a permite organizațiilor societății civile să își desfășoare activitatea într-un mediu sigur și propice, fără teamă de represalii;
4. reiterează apelul pentru restabilirea unui dialog și a unei democrații incluzive, acestea reprezentând singura cale de ieșire pașnică din criza politică, economică și socială din Nicaragua. subliniază că este nevoie să se adopte reforme în mod transparent și incluziv;
5. îndeamnă autoritățile nicaraguane să modifice legea electorală în conformitate cu parametrii internaționali solicitați de OAS în rezoluția sa din 21 octombrie 2020, să numească persoane imparțiale în diferitele structuri electorale, să restabilească statutul juridic al partidelor care au fost private de acesta, să respecte dreptul cetățenilor nicaraguani de a alege și de a fi aleși și să garanteze prezența nerestricționată a organismelor naționale și internaționale de observare a alegerilor, angajându-se totodată să respecte coabitarea politică după alegeri; subliniază că, pentru ca alegerile și guvernul rezultat să fie recunoscute, trebuie puse în aplicare modificările solicitate de OAS și de organizațiile internaționale, în special restabilirea drepturilor și a libertăților care fac posibil un proces electoral liber, credibil și corect;
6. condamnă adoptarea și punerea în aplicare a legilor restrictive și solicită abrogarea imediată a acestora; evidențiază că aceste legi contravin drepturilor și libertăților cetățenilor nicaraguani, astfel cum sunt consacrate în Constituția Republicii Nicaragua, în Carta democratică interamericană și în alte tratate internaționale la care Nicaragua este parte semnatară; respinge modul necorespunzător în care guvernul autoritar din Nicaragua se folosește de instituții și legi cu intenția de a incrimina organizațiile societății civile și opozanții politici;
7. își reiterează apelul adresat autorităților nicaraguane de a permite accesul neîngrădit Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR,) Comisiei interamericane a drepturilor omului (IACHR), Grupului interdisciplinar de experți independenți (GIEI), Mecanismului special de monitorizare pentru Nicaragua (MESENI) și organizațiilor internaționale ale societății civile pentru a asigura respectarea drepturilor omului în Nicaragua;
8. invită Sistemul de Integrare Central-Americană (SICA) și statele sale membre să joace un rol activ în susținerea, protejarea și promovarea democrației și a apărării drepturilor omului în Nicaragua, astfel cum a fost stabilit în Protocolul de la Tegucigalpa din 1991 și în Tratatul-cadru privind securitatea democratică în America Centrală din 1995, al cărui articolul 1 prevede că democrația se bazează pe existența unor guverne alese prin vot universal, liber și secret și pe respectarea necondiționată a tuturor drepturilor omului în statele care alcătuiesc regiunea Americii Centrale;
9. invită Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) să stabilească coordonarea necesară cu OFAC pentru a asigura securitatea financiară internațională față de operațiunile ilicite care aparțin regimului Ortega-Murillo și colaboratorilor acestuia, precum și față de relațiile comerciale și activele acestora în țările europene; subliniază faptul că Nicaragua a fost inclusă pe lista neagră de către GAFI din octombrie 2020;
10. solicită Consiliului să extindă rapid lista persoanelor și entităților care urmează să fie sancționate, inclusiv președintele și vicepreședintele Nicaraguei, având grijă să nu aducă prejudicii poporului nicaraguan; reamintește că, având în vedere Acordul de asociere dintre UE și țările din America Centrală, Nicaragua trebuie să respecte și să consolideze principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului; își reiterează solicitarea ca, având în vedere circumstanțele actuale, să fie activată clauza democratică din Acordul de asociere și, în acest sens, invită Comisia să prezinte de urgență o propunere în acest sens;
11. recunoaște eforturile și activitatea pozitivă realizată într-un mediu foarte complicat de delegația UE în Nicaragua; invită Delegația UE în Nicaragua să își intensifice angajamentul diplomatic față de procesul electoral și să se adreseze în continuare autorităților pentru a căuta o soluție politică la criza din Nicaragua, promovând, de asemenea, dialogul între diferitele părți interesate, inclusiv organizațiile societății civile;
12. invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să continue să-i sprijine pe apărătorii drepturilor omului și să își mențină angajamentul de a ameliora situația populației din Nicaragua prin intermediul programelor lor de asistență pentru dezvoltare și ajutor umanitar; subliniază că UE trebuie să își intensifice eforturile pentru a contribui la prevenirea transformării actualei crize politice, economice și a drepturilor omului din Nicaragua într-o criză umanitară;
13. reiterează apelul adresat în rezoluția sa din 14 martie 2019, ca Alessio Casimiri, care locuiește în continuare în Managua, sub protecția guvernului din Nicaragua, să fie extrădat imediat în Italia, unde trebuie să execute șase pedepse definitive cu închisoarea pe viață pentru implicarea sa dovedită în răpirea și uciderea fostului prim-ministru și lider al Partidului Creștin Democrat, Aldo Moro, și în uciderea gărzilor de corp ale acestuia în Roma, la 16 martie 1978;
14. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Statelor Americane, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, Parlamentului Central American, Grupului de la Lima, precum și Guvernului și Parlamentului Republicii Nicaragua.
- [1] JO C 255, 29.6.2021, p. 65.
- [2] Texte adoptate, P9_TA(2020)0259.