PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Afganistan
14.9.2021 - (2021/2877(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Pedro Marques, Elena Yoncheva
în numele Grupului S&D
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0455/2021
B9‑0460/2021
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Afganistan
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Afganistan, în special cea din 10 iunie 2021[1],
– având în vedere declarația comună a Vicepreședintelui Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și a comisarului Lenarčič din 5 august 2021 referitoare la escaladarea violenței în Afganistan,
– având în vedere declarația comună a comunității internaționale din 16 august 2021 privind ultimele evoluții din Afganistan,
– având în vedere Declarația Înaltului Reprezentant din 17 august 2021, în numele Uniunii Europene, privind Afganistanul,
– având în vedere declarația comună a partenerilor internaționali din 29 august 2021 privind garanțiile referitoare la evacuarea din Afganistan,
– având în vedere declarația comună a președinților Comisiei sale pentru afaceri externe, Comisiei sale pentru dezvoltare și Delegației sale pentru relațiile cu Afganistan din 16 august 2021 privind plecarea în siguranță a partenerilor din UE, a partenerilor naționali și afgani din Afganistan,
– având în vedere declarația Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 31 august 2021 privind situația din Afganistan,
– având în vedere Rezoluția 2593 din 30 august 2021 a Consiliului de Securitate al ONU referitoare la situația din Afganistan,
– având în vedere declarația procurorului Curții Penale Internaționale din 17 august 2021 privind escaladarea violenței în Afganistan,
– având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei, ratificată de Afganistan în 2003,
– având în vedere Legea afgană privind protecția drepturilor copilului, ratificată la 5 martie 2019,
– având în vedere Acordul de cooperare din 18 februarie 2017 privind parteneriatul și dezvoltarea dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Islamică Afganistan, pe de altă parte[2],
– având în vedere Ancheta privind opiumul în Afganistan din 2020, publicată în aprilie 2021 în comun de Autoritatea Națională de Statistică și Informații din Afganistan și de Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate,
– având în vedere Orientările UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului, Orientările UE privind copiii și conflictele armate și Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,
– având în vedere Convenția privind statutul refugiaților, semnată la Geneva, la 28 iulie 1951, și Protocolul aferent din 1967,
– având în vedere Pactul mondial al ONU pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine și Pactul mondial al ONU privind refugiații, care au urmat Declarației de la New York pentru refugiați și migranți, adoptate în unanimitate de Adunarea Generală a ONU la 19 septembrie 2016,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât NATO și țările aliate au fost prezente în Afganistan de la căderea talibanilor în 2001; întrucât, în aprilie 2021, după trei ani de negocieri cu talibanii, Statele Unite au anunțat retragerea trupelor până la 11 septembrie 2021; întrucât retragerea trupelor NATO și a celor aliate s-a încheiat în august 2021;
B. întrucât, ulterior, talibanii au avansat cu rapiditate pe teritoriul controlat de guvern; întrucât armata și forțele de securitate afgane nu au fost în măsură să mobilizeze o apărare eficace, iar președintele Ashraf Ghani a fugit din țară; întrucât talibanii au preluat controlul deplin asupra țării și au restabilit Emiratul Islamic al Afganistanului; întrucât, la 8 septembrie 2021, a fost numit un nou guvern, compus exclusiv din bărbați, care include mai mulți membri ai regimului anterior al talibanilor, din perioada 1996-2001, dintre care unii sunt urmăriți pentru acuzații de terorism, și care discriminează puternic minoritățile etnice și religioase ale țării;
C. întrucât, în august 2021, a avut loc o evacuare haotică, condusă de SUA, a 110 000 de persoane din Afganistan, fără coordonare cu comunitatea internațională; întrucât comunitatea internațională, inclusiv Uniunea Europeană și statele sale membre, a evacuat pe calea aerului, cu o contribuție logistică impresionantă din partea SUA, întregul personal diplomatic din această țară; întrucât doar un număr limitat de țări și-au menținut ambasadele deschise la Kabul, inclusiv China și Rusia;
D. întrucât aeroportul din Kabul rămâne în cea mai mare parte închis, iar frontierele terestre ale Afganistanului sunt păzite îndeaproape cu puncte de control al talibanilor; întrucât milioane de afgani rămân în țară, neputând să plece;
E. întrucât țara rămâne extrem de nesigură; întrucât gruparea IS-Khorasan a Statului Islamic a revendicat un atac cu bombă la aeroport, la 26 august 2021, soldat cu moartea a aproximativ 170 de persoane;
F. întrucât talibanii se confruntă cu disensiuni interne și cu opoziție din partea altor grupări extremiste și inflexibile din Afganistan; întrucât regimul are acum acces și la echipamente militare abandonate de forțele afgane, inclusiv elicoptere și avioane de atac, Humvees și puști; întrucât aceste arme ar putea ajunge cu ușurință în mâinile altor grupări teroriste recunoscute la nivel internațional, cum ar fi Statul Islamic, Al-Qaida și afiliații acestora;
G. întrucât, înainte de cucerirea capitalei Kabul, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului primise deja informări credibile privind încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și încălcări ale drepturilor omului care au loc în multe zone aflate efectiv sub controlul talibanilor, inclusiv execuții sumare ale unor persoane civile, restricții privind drepturile femeilor, în special ale dreptului acestora de a circula liber și ale dreptului fetelor de a merge la școală, recrutarea de copii-soldați și reprimarea protestelor și a manifestărilor dizidente;
H. întrucât situația drepturilor omului se deteriorează cu rapiditate; întrucât lista persoanelor vulnerabile și expuse riscului cuprinde cea mai mare parte a populației, inclusiv femeile, fetele, comunitatea LGBTI, minoritățile etnice și religioase, în special șiiții Hazara, membri ai societății civile, cadre universitare, ziariști, avocați, judecători, artiști, politicieni și funcționari publici din guvernul afgan anterior; întrucât, în timpul conflictelor armate, femeile au suferit dintotdeauna de pe urma violenței de gen și a violenței sexuale utilizate ca arme de război;
I. întrucât, potrivit relatărilor, talibanii vizează persoane pentru a le hărțui, pentru a comite acte de violență împotriva lor și pentru a le omorî; întrucât majoritatea femeilor au fost împiedicate să se întoarcă la locul de muncă, în universități și școli; întrucât în țară au izbucnit proteste, în special împotriva guvernului compus exclusiv din bărbați și a planurilor sale de a limita drepturile femeilor și a exclude femeile din viața publică, inclusiv din activitățile sportive; întrucât talibanii au reprimat în mod violent demonstrațiile și rezistența locală, în special în valea Panjshir;
J. întrucât, între 1996-2001, regimul talibanilor a fost caracterizat de unele din cele mai persistente, fundamentale și violente acte de oprimare a femeilor din orice țară din lume; întrucât îmbunătățirea drepturilor femeilor și fetelor, inclusiv accesul la educație, la locuri de muncă, la asistență medicală și la viața civică, a fost, fără îndoială, cea mai mare realizare din Afganistan din ultimii 20 de ani; întrucât talibanii au anunțat în august 2021 că femeilor li se va permite să își continue instruirea „în cadrul dreptului islamic și al tradițiilor afgane”, ceea ce va duce la o educație diferențiată în funcție de sex și, prin urmare, la o interdicție de facto în timp; întrucât drepturile femeilor au fost reduse în mod brusc și puternic; întrucât protecția femeilor și a fetelor împotriva violenței nu este garantată, deoarece adăposturile pentru femei, căminele securizate și alte structuri de sprijin au fost închise; întrucât mai mulți membri ai noului guvern au ocupat funcții, de asemenea, în regimul anterior al talibanilor, iar neîncrederea în rândul populației afgane este extrem de ridicată;
K. întrucât țara se confruntă cu o catastrofă umanitară în curs de desfășurare; întrucât țara se confruntă cu deficite grave de alimente, apă și medicamente; \întrucât 18,4 milioane de afgani au nevoie de sprijin umanitar, inclusiv 14 milioane de persoane care se aflau deja într-o situație de nesiguranță alimentară; întrucât Comisia a anunțat o creștere a ajutorului umanitar la peste 200 milioane EUR pentru cei din interiorul țării și pentru cei care fug din țară;
L. întrucât furnizarea de ajutor umanitar este grav obstrucționată de controalele efectuate de talibani; întrucât situația logistică și de securitate este afectată și mai mult de pandemia de COVID-19;
M. întrucât ONU estimează că până la sfârșitul anului aproape jumătate de milion de persoane ar putea părăsi Afganistanul; întrucât impactul asupra migrației neregulamentare în UE este redus; întrucât, din cauza rutelor extrem de limitate ce duc afară din țară, cea mai mare parte a migrației rămâne internă, adăugându-se la cele 3,5 milioane de persoane deja strămutate în interiorul țării; întrucât, înainte de preluarea controlului de către talibani, cel puțin 2,2 milioane de afgani erau în țările învecinate, inclusiv în Pakistan, Iran și Tadjikistan, precum și în Qatar, stat din Golf;
N. întrucât peste 300 de copii neînsoțiți și separați au fost evacuați din Afganistan în condiții haotice; întrucât se preconizează că numărul copiilor separați va crește în mod semnificativ; întrucât, potrivit UNICEF, aceștia se numără „printre cei mai vulnerabili copii din lume”;
1. deplânge cucerirea violentă a Afganistanului de către talibani și refuză să recunoască actualul guvern al acestora; subliniază că orice dialog viitor cu conducerea afgană ar trebui să se bazeze pe dorința sa de a susține realizările din ultimele decenii și a acționa în conformitate cu normele și standardele dreptului internațional;
2. își exprimă solidaritatea profundă și sinceră cu afganii care au fugit din țară și cu cei care rămân; reiterează faptul că aceasta este, în primul rând, o criză umanitară și a drepturilor omului, în care siguranța, securitatea și drepturile afganilor trebuie să fie prioritare în orice moment;
3. consideră că viitorul sigur, pașnic și democratic al Afganistanului necesită un acord politic negociat favorabil includerii; își reiterează angajamentul continuu pentru un proces de pace condus și asumat de Afganistan și pentru reconstrucția post-conflict ca singura cale credibilă către pace, securitate și dezvoltare pe termen lung, care favorizează includerea; invită talibanii să înceteze imediat utilizarea forței și să asigure libertatea de întrunire pașnică și de exprimare, inclusiv ca mijloc pentru ca oamenii să își exprime preocupările și să își exercite dreptul de a participa la proteste publice;
4. subliniază dreptul fundamental al afganilor de a căuta siguranță; îndeamnă să se ia toate măsurile pentru reluarea evacuărilor coordonate din țară sub auspiciile Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR), în special prin crearea unor coridoare sigure și prin redeschiderea permanentă a aeroportului din Kabul și a frontierelor terestre ale Afganistanului; solicită sprijin specific pentru femeile și fetele care doresc să părăsească țara, pentru a asigura rute sigure;
5. solicită intensificarea și coordonarea asistenței umanitare cu agențiile ONU și cu organizațiile neguvernamentale (ONG), inclusiv crearea unor coridoare umanitare pentru furnizarea de ajutor alimentar, apă, salubrizare și medicamente;
6. recunoaște că este necesară comunicarea cu toate părțile pentru a stabili condiții minime pentru extinderea în condiții de siguranță a ajutorului umanitar și reluarea ajutorului pentru dezvoltare; subliniază necesitatea de a crea servicii medicale și educaționale mobile pentru persoanele care rămân în țară;
7. subliniază că printre condițiile minime trebuie să se numere redeschiderea frontierelor, accesul sigur al lucrătorilor din domeniul ajutorului umanitar și al apărătorilor drepturilor omului, precum și protecția drepturilor fundamentale ale omului; constată, în special, că siguranța și securitatea femeilor care lucrează pentru ONG-uri pe teren necesită protecție și sprijin suplimentar; reamintește că trebuie să existe coerență între acordarea și condițiile legate de ajutorul bilateral acordat de UE și de statele membre;
8. regretă profund faptul că progresele realizate timp de 20 de ani în privința drepturilor femeilor și fetelor și a egalității dintre femei și bărbați sunt în prezent grav amenințate; își reiterează poziția potrivit căreia aceste progrese trebuie să fie protejate și monitorizate cu atenție; subliniază că dreptul la educație și la ocuparea unui loc de muncă, dreptul de a nu fi supus violenței bazate pe gen, protecția drepturilor fundamentale, accesul la asistență medicală și participarea deplină la procesul decizional în viața politică, publică și civică locală și națională trebuie să fie cerințe esențiale ale comunității internaționale în dialogul cu talibanii; subliniază importanța participării depline a femeilor la procesul decizional în cadrul răspunsului la nivel mondial; reamintește că Afganistanul are în continuare obligații în temeiul Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei;
9. își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea alarmantă a violenței, inclusiv a terorismului și a asasinatelor cu țintă precisă; invită toate părțile, în special pe talibani, să înceteze imediat atacurile împotriva populației civile, mai ales în vecinătatea aeroporturilor și a trecerilor de frontieră, și să respecte pe deplin dreptul internațional umanitar; le reamintește talibanilor responsabilitatea pe care o au de a împiedica Afganistanul să devină un refugiu sigur pentru grupările teroriste recunoscute la nivel internațional, cum ar fi Statul Islamic, Al-Qaida și afiliații acestora; reiterează importanța combaterii terorismului în Afganistan pentru a se asigura că teritoriul Afganistanului nu este folosit pentru a amenința sau ataca vreo țară și că niciun grup sau persoană afgană nu ar trebui să sprijine teroriștii care își desfășoară activitatea pe teritoriul vreunei țări; avertizează că eșecul reprimării acestor grupuri va duce la sancțiuni internaționale și la izolarea regimului talibanilor;
10. critică cu fermitate concluziile recente ale Consiliului adoptate de miniștrii Afacerilor interne, găsindu-le inacceptabile atât în ceea ce privește tonul, cât și conținutul; invită de urgență Comisia și statele membre să urmărească o politică umană în materie de azil, în care UE să își asume responsabilitatea morală în ceea ce privește primirea și integrarea, în deplină conformitate cu Convenția de la Geneva din 1951; îndeamnă statele membre să își asume imediat noi angajamente de relocare specifice pentru persoanele care fug din Afganistan;
11. invită Comisia și statele membre să asigure un efort european coordonat, inclusiv înființarea de centre de primire și luarea în considerare a nevoilor specifice ale persoanelor care sosesc, inclusiv ale femeilor și minorităților religioase, în centre și pe durata etapelor de prelucrare; salută, în acest sens, eforturile guvernului spaniol de a înființa un centru de primire al UE pentru sosirile din Afganistan; invită, de asemenea, Consiliul să utilizeze instrumentele disponibile, cum ar fi Directiva privind protecția temporară[3] și mecanismul de protecție civilă, pentru a maximiza eforturile din întreaga UE vizând să asigure accesul imediat la protecție; îndeamnă statele membre să se pregătească să prelucreze persoanele sosite din Afganistan prin intermediul unui mecanism obligatoriu de transfer echitabil și proporțional;
12. își reiterează apelul adresat Comisiei de a publica o propunere legislativă privind vizele umanitare; reamintește, în același timp, că dispozițiile existente privind vizele umanitare ar trebui să fie utilizate de statele membre pentru a-i sprijini pe cei care fug din Afganistan asigurându-le căi sigure și legale; invită statele membre să elimine obstacolele din calea reîntregirii familiei pentru resortisanții afgani; îndeamnă statele membre să reevalueze cererile de azil actuale și recente, inclusiv cererile respinse, în lumina evoluțiilor recente; subliniază că în niciun caz nu trebuie să aibă loc returnări forțate către Afganistan;
13. invită UE și pe statele sale membre să țină seama de situația drepturilor omului din țările vecine Afganistanului, care găzduiesc deja majoritatea refugiaților afgani, și să intensifice activitățile ce garantează protecția drepturilor omului pentru refugiații afgani în țările învecinate, pentru a se asigura că aceștia sunt găzduiți în condiții de siguranță și demnitate;
14. observă că UE ar trebui să își folosească poziția de președinte al Grupului de bază pentru strategia privind soluțiile pentru refugiații afgani pentru a coordona o abordare internațională și multilaterală; îndeamnă statele membre să-și intensifice eforturile și să mobilizeze resursele naționale pentru a facilita integrarea refugiaților afgani;
15. reamintește că sprijinul financiar, logistic și de întărire a capacităților pentru primirea refugiaților afgani și a migranților afgani în țările învecinate nu este o alternativă la o politică europeană de sine stătătoare în materie de azil și migrație; subliniază cu fermitate că UE nu trebuie să externalizeze politica în domeniul migrației; reiterează faptul că ajutorul acordat țărilor învecinate nu trebuie să fie condiționat de cooperarea în materie de migrație;
16. subliniază că orice acțiune a UE în ceea ce privește Afganistanul trebuie să ofere o abordare integrată, holistică și care să ia în considerare dimensiunea de gen, ținând seama de situația specifică a femeilor și a fetelor, inclusiv în politicile de evacuare și de relocare, deoarece adesea femeile și fetele nu sunt în măsură să părăsească țara; subliniază necesitatea unor cote pentru femeile refugiate, acordând prioritate femeilor a căror viață este amenințată în mod specific din cauza activităților lor în calitate de avocate, artiste, ziariste sau activiste; subliniază importanța unei abordări care să ia în considerare dimensiunea de gen în ceea ce privește furnizarea de ajutor umanitar;
17. subliniază importanța crucială a monitorizării, documentării și protejării drepturilor omului în Afganistan, inclusiv prin sprijinirea și protejarea apărătorilor drepturilor omului și a organizațiilor societății civile; solicită crearea unui mecanism permanent de monitorizare a drepturilor omului, cu un accent deosebit pe drepturile femeilor;
18. subliniază că cooperarea cu partenerii regionali, îndeosebi Pakistan, Rusia, China, Iran, India, Tadjikistan, Uzbekistan, Kazahstan, Kârgâzstan, Turkmenistan și Qatar, este necesară pentru a stabili o strategie regională privind Afganistanul; îndeamnă Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să își asume un rol de lider în coordonarea dialogului, inclusiv prin evidențierea importanței drepturilor femeilor; observă că o astfel de cooperare regională va permite UE să aibă o influență mai mare asupra talibanilor și să facă față unor eventuale amenințări teroriste internaționale emergente;
19. reamintește că provocările teroriste din Afganistan sunt comise de mai mulți actori; își exprimă îngrijorarea cu privire la riscurile crescute pe care le prezintă organizațiile teroriste din Afganistan, precum și cu privire la proliferarea grupărilor extremiste și a atacurilor violente; opinează că numai un efort coordonat al comunității internaționale, inclusiv cu partenerii regionali, poate face față acestei amenințări; atrage atenția asupra posibilelor riscuri la adresa securității interne și externe reprezentate de capturarea de către talibani a echipamentelor letale abandonate de forțele armate afgane;
20. reamintește că producția și comerțul cu opiu reprezintă o sursă importantă de venituri pentru talibani, al căror impact depășește cu mult frontierele afgane; își exprimă îngrijorarea cu privire la riscul iminent ca instabilitatea din țară să intensifice comerțul ilicit cu droguri, precum și fluxul de arme, spălarea banilor și finanțarea terorismului; îndeamnă Comisia și SEAE să continue cooperarea strânsă cu Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate; observă că este important ca Parlamentul European, în deplină cooperare cu SEAE, să aibă acces la surse independente de informații, inclusiv la o misiune de informare în zonele de cultivare din Afganistan, pentru a înțelege măsura în care insurgenții și instabilitatea sunt alimentate de sectorul opiaceelor din această țară;
21. remarcă că reluarea unei prezențe diplomatice a UE pe teren, în deplină cooperare cu Parlamentul European și atunci când condițiile politice și de securitate vor permite acest lucru, va fi esențială pentru o cooperare fermă cu această țară, pentru a asigura acțiuni informate și coordonate, inclusiv plata ajutorului, monitorizarea și sprijinirea drepturilor omului, precum și pentru a furniza informații și evaluări bazate pe dovezi pentru a stimula un răspuns politic mai efectiv din partea UE;
22. solicită întărirea legăturilor culturale și educaționale dintre Europa, diaspora afgană și persoanele rămase în țară pentru a menține sprijinul și a acorda vizibilitate femeilor, fetelor, artiștilor și activiștilor culturali pentru a proteja progresele realizate în țară în ultimii 20 de ani;
23. se angajează să creeze în cadrul Parlamentului European un mecanism formal de evaluare cuprinzătoare a politicii UE față de Afganistan începând din 2002; subliniază că o astfel de anchetă ar putea trage concluzii valoroase, îndeosebi în ceea ce privește întărirea capacităților și furnizarea de echipamente forțelor armate ale țărilor terțe, care ar putea fi utile pentru misiunile și operațiunile prezente și viitoare ale UE, în special în Sahel;
24. ia act de faptul că situația din Afganistan necesită considerații mai ample cu privire la autonomia strategică a UE în politica externă și de apărare; salută recentele reflecții ale Înaltului Reprezentant în această privință și își reiterează sprijinul pentru un dialog fundamental și cuprinzător între instituțiile UE, statele membre ale UE, parlamentele naționale, partenerii europeni și societatea civilă europeană cu privire la calea de urmat;
25. îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și trimisului special al UE în Afganistan.
- [1] Texte adoptate, P9_TA(2021)0294.
- [2] JO L 67, 14.3.2017, p. 3.
- [3] Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12).