PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu („OACEM”)
19.10.2021 - (2021/2923(RSP))
depusă în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Bogdan Rzońca, Roberts Zīle, Raffaele Fitto, Johan Van Overtveldt, Adam Bielan, Joachim Stanisław Brudziński, Ryszard Czarnecki, Anna Fotyga, Patryk Jaki, Izabela‑Helena Kloc, Elżbieta Kruk, Zbigniew Kuźmiuk, Beata Mazurek, Andżelika Anna Możdżanowska, Tomasz Piotr Poręba, Elżbieta Rafalska, Jacek Saryusz‑Wolski, Beata Szydło, Dominik Tarczyński, Grzegorz Tobiszowski, Witold Jan Waszczykowski, Jadwiga Wiśniewska, Anna Zalewska
în numele Grupului ECR
B9‑0534/2021
Rezoluția Parlamentului European referitoare la orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu („OACEM”)
Parlamentul European,
– având în vedere proiectul de comunicare a Comisiei intitulată „Orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie pentru 2022”,
– având în vedere comunicarea Comisiei din 21 septembrie 2020 intitulată „Orientări privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2021”[1],
– având în vedere evaluarea de către Comisie a normelor privind ajutoarele de stat,
– având în vedere consultarea publică referitoare la orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu (OACEM),
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât proiectul de orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu stabilesc condițiile în care ajutoarele de stat pentru energie și protecția mediului pot fi considerate compatibile cu piața unică;
B. întrucât obiectivele Uniunii în materie de climă prezintă provocări fără precedent cu un calendar foarte ambițios, care vor necesita niveluri enorme de investiții publice și private;
C. întrucât lista sectoarelor eligibile pentru ajutoarele de stat a fost redusă în mod semnificativ în orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu;
D. întrucât acțiunile solicitate de întreprinderile europene în procesul de decarbonizare vor implica mari provocări, cum ar fi gestionarea creșterii costurilor la energie, a costurilor ridicate de asigurare a conformității și a adaptării pentru numeroase procese industriale;
E. întrucât riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon este semnificativ dacă întreprinderile nu își pot menține competitivitatea în timpul tranziției către decarbonizare;
F. întrucât un cadru solid privind ajutoarele de stat ar putea aduce o contribuție semnificativă la prioritățile politice esențiale, cum ar fi o piață unică mai aprofundată și mai echitabilă, competitivitatea UE la nivel mondial și tranziția către o economie cu emisii mai reduse de dioxid de carbon;
G. întrucât cadrul UE privind ajutoarele de stat ar trebui să fie consecvent și coerent cu acquis-ul actual al UE;
H. întrucât creșterea numărului de locuri de muncă în UE și redresarea economică în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 riscă să fie puse în pericol dacă sectorul industrial european nu își poate menține competitivitatea;
I. întrucât obiectivul declarat al revizuirii orientărilor privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu este de a permite extinderea domeniului de aplicare al orientărilor la noi domenii și tehnologii și de a asigura alinierea la legislația relevantă a UE în domeniul mediului și al energiei și coerența cu aceasta;
J. întrucât Comisia se bazează în mare măsură pe intensitatea schimburilor comerciale și pe intensitatea energetică pentru a stabili care sunt sectoarele eligibile pentru ajutoarele de stat;
K. întrucât investițiile în tehnologii eficiente din punct de vedere energetic și regenerabile necesită previzibilitate economică pentru a reduce la minimum riscurile investiției,
1. consideră că tranziția către un model economic cu emisii mai reduse de dioxid de carbon necesită investiții semnificative atât din partea sectorului privat, cât și din partea sectorului public;
2. invită Comisia să acorde atenția cuvenită sectoarelor care depind de multe alte industrii, precum și de lanțul valoric social și economic al UE, în special sectoarelor care se confruntă cu costuri ridicate ale energiei și cu o concurență internațională puternică; consideră că astfel de sectoare necesită un anumit grad de sprijin public pentru a trece prin transformarea climatică fără relocarea emisiilor de dioxid de carbon;
3. consideră că excluderea prea multor sectoare de la accesul la ajutoare de stat, inclusiv prin intermediul orientărilor revizuite privind ajutoarele de stat în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, ar putea pune în pericol competitivitatea internațională a UE;
4. constată că, având în vedere schimbările tehnologice impuse de tranziția către un model cu emisii mai reduse de dioxid de carbon, normele privind ajutoarele de stat trebuie să includă un anumit grad de flexibilitate;
5. salută obiectivele generale de extindere a domeniului de aplicare al orientărilor privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu pentru a acoperi noi domenii, cum ar fi mobilitatea curată, creșterea flexibilității și raționalizarea normelor actuale; regretă, cu toate acestea, că unele elemente din proiectul de orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu sunt cu mult sub obiectivul declarat; invită Comisia să gestioneze într-un mod mai adecvat cerințele semnificative impuse întreprinderilor europene în tranziția lor către o economie cu emisii mai reduse de dioxid de carbon;
6. subliniază că, având în vedere ambițiile UE în materie de climă, mai degrabă mai multe sectoare, decât mai puține ar putea necesita sprijin public prin ajutoarele de stat; invită, prin urmare, Comisia să includă în noile orientări mai multe sectoare care să fie eligibile pentru ajutoare de stat, evitând, totodată, nivelurile excesive ale sarcinii probei, birocrației și incertitudinii;
7. invită Comisia să ia în considerare standardele de mediu obiective atunci când evaluează efectele pozitive ale ajutoarelor de stat în raport cu efectele negative asupra concurenței;
8. subliniază că, din cauză că se bazează foarte mult de indicatorul intensității schimburilor comerciale pentru a stabili eligibilitatea pentru ajutoarele de stat, Comisia ar putea să nu ia suficient în considerare efectele de substituție, complexitatea lanțurilor de aprovizionare și amenințarea concurenței externe care nu s-a materializat încă, dar care încă sunt luate în considerare în luarea deciziilor economice ale întreprinderilor europene; își exprimă îndoielile serioase cu privire la creșterea generală a cerinței privind intensitatea schimburilor comerciale ca o condiție prealabilă pentru eligibilitatea pentru ajutoarele de stat;
9. subliniază că o eliminare treptată a proiectelor pe bază de combustibili fosili extrem de poluanți ar trebui să fie însoțită de posibilități de sprijin pentru noi tehnologii cu emisii mai reduse de dioxid de carbon; invită Comisia să dea dovadă de mai multă flexibilitate în evaluarea ajutoarelor de stat pentru utilizarea energiei nucleare, a hidrogenului, a biocombustibililor avansați și a gazelor naturale, în cazul în care acestea înlocuiesc tehnologii cu emisii mai ridicate de dioxid de carbon;
10. invită Comisia să asigure securitatea juridică pentru schemele de sprijin care au fost deja aprobate în cadrul vechiului regim de ajutoare de stat; invită Comisia să autorizeze schemele de ajutoare de stat pentru o perioadă suficient de lungă pentru a ține seama de calendarul de planificare și dezvoltare a proiectelor relevante;
11. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului.
- [1] JO C 317, 25.9.2020, p. 5.