Propunere de rezoluţie - B9-0537/2021Propunere de rezoluţie
B9-0537/2021
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu („OACEM”)

19.10.2021 - (2021/2923(RSP))

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Malin Björk, José Gusmão
în numele Grupului The Left

Procedură : 2021/2923(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B9-0537/2021
Texte depuse :
B9-0537/2021
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B9‑0537/2021

Rezoluția Parlamentului European referitoare la orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu („OACEM”)

(2021/2923(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu[1],

– având în vedere articolul 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

– având în vedere Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat al Comisiei din 19 martie 2020,

– având în vedere proiectul de comunicare a Comisiei intitulată „Orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie pentru 2022”,

– având în vedere comunicarea Comisiei din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 - Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor” (COM(2020)0562),

– având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (COM(2019)0640),

– având în vedere Acordul de la Paris, cea de a 21-a Conferință a părților (COP 21) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și cea de a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto, organizată la Paris, Franța, între 30 noiembrie și 11 decembrie 2015,

– având în vedere comunicarea Comisiei din 14 iulie 2021 intitulată „Pregătiți pentru 55”: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică (COM(2021)0550),

– având în vedere evaluarea de către Comisie a normelor privind ajutoarele de stat,

– având în vedere consultarea publică referitoare la orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu (OACEM),

– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât conform articolului 107 din TFUE, Comisia poate considera compatibile cu piața comună ajutoarele destinate facilitării dezvoltării anumitor activități economice în interiorul Uniunii europene, doar în cazul în care aceste ajutoare nu denaturează condițiile schimburilor comerciale într-o măsură contrară interesului comun; întrucât această definiție restrânsă lasă foarte puține opțiuni pentru ca investițiile publice și ajutoarele de stat să joace un rol constructiv în tranziția necesară către o societate sustenabilă din punct de vedere ecologic și social;

B. întrucât, din cauza pandemiei de COVID-19, cadrul privind ajutoarele de stat a fost adaptat temporar, ceea ce a permis acordarea mai multor tipuri de ajutoare de stat pentru a îndeplini anumite obiective;

C. întrucât urgența climatică și de mediu afectează deja toate regiunile lumii și o va face din ce în ce mai mult, cu consecințe mult mai grave decât cele pe care pandemia de COVID-19 le-a avut până în prezent;

D. întrucât normele privind ajutoarele de stat pentru proiectele privind clima, energia și mediul ar trebui să fie adecvate pentru tranziția sustenabilă și ar trebui să fie în concordanță cu obiectivele și ambițiile UE în materie de climă, energie, poluare zero și biodiversitate;

E. întrucât orientările actuale 2014-2020 privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie (OAME) vor expira la 31 decembrie 2021;

F. întrucât este necesară o revizuire fundamentală a OAME pentru a alinia pe deplin orientările la Pactul verde european, la obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, la Acordul de la Paris și la obiectivele climatice ale UE pentru 2030 și 2050;

G. întrucât OAME stabilesc condițiile în care ajutoarele de stat pentru energie și protecția mediului pot fi considerate compatibile cu piața unică;

H. întrucât obiectivele UE în materie de energie și climă prezintă provocări fără precedent, care vor necesita niveluri foarte mari de investiții publice; întrucât lipsa de acțiune în acest domeniu ar fi mai costisitoare, deoarece nerealizarea sau întârzierea investițiilor în realizarea transformării ecologice ar putea costa UE până la 5,6 % din PIB-ul său în 2050;

I. întrucât comunicarea privind Pactul verde european stipulează în mod specific că normele privind ajutoarele de stat ar trebui să fie revizuite pentru a reflecta obiectivele Pactului verde european, pentru a sprijini o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor către neutralitatea climatică până în 2050 și pentru a facilita eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special a celor mai poluanți;

J. întrucât lista sectoarelor eligibile pentru ajutor de stat a fost redusă în mod semnificativ în proiectul Comisiei privind OACEM;

K. întrucât, la 7 iunie 2021, Comisia a inițiat o consultare publică specifică și a publicat un proiect de comunicare intitulată „Orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie pentru 2022”;

L. întrucât Comisia a declarat că cei doi factori principali ai revizuirii OACEM sunt extinderea domeniului de aplicare al orientărilor la noi domenii și la toate tehnologiile prin care se poate realiza Pactul verde european și o mai mare flexibilitate a normelor de compatibilitate; întrucât alinierea și coerența cu legislația relevantă a UE în domeniul mediului și al energiei și cu acquis-ul existent al UE sunt esențiale;

M. întrucât, pentru a pune UE pe o direcție responsabilă către atingerea obiectivului neutralității climatice până cel târziu în 2050, Legea europeană a climei[2] stipulează că emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să fie reduse cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990; întrucât obiectivul pentru 2030 nu este suficient pentru a alinia politicile UE la Acordul de la Paris și sunt necesare mai multe eforturi;

N. întrucât Comisia a declarat că aceste obiective privind clima și energia vor necesita investiții anuale suplimentare de 350 de miliarde EUR;

O. întrucât normele privind ajutoarele de stat și, în special, cele privind protecția climei, a energiei și a mediului nu ar trebui să sprijine combustibilii fosili, să provoace sau să creeze efecte de blocare sau active depreciate ori să sprijine producția de energie nucleară; întrucât normele privind ajutoarele de stat nu trebuie să zădărnicească eforturile de a proteja și reface biodiversitatea în UE sau în țările din afara UE;

P. întrucât revizuirea OACEM ar trebui să ia în considerare aspectele sociale pentru a contracara consecințele și inegalitățile sociale disproporționate și nedorite, ținând seama de faptul că 30 de milioane de persoane sau 6,9 % din populația UE trăiesc în sărăcie energetică, existând diferențe semnificative între statele membre;

Q. întrucât potrivit jurisprudenței Curții de Justiție[3], dacă o măsură de ajutor de stat în temeiul articolului 107 din TFUE implică încălcarea dreptului UE privind mediul, măsura de ajutor de stat respectivă nu poate fi declarată compatibilă cu piața unică;

R. întrucât Comitetul pentru examinarea respectării dispozițiilor Convenției de la Aarhus, ale cărui concluzii[4] au fost prezentate la 17 martie 2021, a constatat că UE încalcă Convenția de la Aarhus[5] deoarece nu oferă acces la proceduri administrative sau judiciare membrilor publicului care doresc să conteste deciziile privind măsurile de ajutor de stat adoptate de Comisie;

S. întrucât Comisia ar trebui să definească orientări clare pentru a înlesni evaluarea compatibilității ajutoarelor de stat cu dispozițiile relevante din dreptul UE, inclusiv din dreptul UE legat de mediu,

1. ia act de proiectul de comunicare al Comisiei privind OACEM și de eforturile acesteia de a consolida OAME și de a viza un nivel mai ridicat de protecție a mediului, inclusiv decarbonizarea sectorului energetic; salută atenția sporită acordată combaterii schimbărilor climatice și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în proiectul privind OACEM și subliniază că aceste orientări ar trebui să meargă mână în mână cu protecția mediului și a sănătății;

2. reamintește obiectivul climatic al UE de a reduce emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030, după cum prevede Legea europeană a climei, precum și obiectivul de a atinge neutralitatea climatică până cel târziu în 2050 și consideră că acest lucru nu este suficient pentru a contribui într-un mod echitabil la atingerea obiectivului Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C; subliniază că tranziția către un model economic neutru din punct de vedere climatic necesită investiții publice semnificative și transformări rapide, ample și fără precedent a tuturor sectoarelor, după cum a remarcat Grupul interguvernamental privind schimbările climatice;

3. susține că ajutoarele de stat sustenabile din punctul de vedere al mediului sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă, biodiversitate și energie; consideră că Comisia ar trebui să transmită un semnal clar că orice sprijin ar trebui să fie compatibil cu Acordul de la Paris, cu tranziția ecologică și cu obiectivele sociale ale UE;

4. evidențiază că legislația și politicile UE în domeniul mediului și al energiei trebuie integrate în noul cadru privind ajutoarele de stat, garantând totodată că acesta este adus la zi și că respectă cadrul actualizat privind clima și energia, aflat în prezent în curs de revizuire;

5. salută obiectivele generale de extindere a domeniului de aplicare al OACEM pentru a acoperi noi domenii, cum ar fi mobilitatea curată, creșterea flexibilității și raționalizarea normelor actuale; constată, cu toate acestea, că se pot face mai multe în materie de ajutoare de stat pentru proiecte în domeniul climei, al protecției mediului și al energiei;

6. subliniază că OACEM ar trebui să sprijine în mod adecvat transformarea ecologică a companiilor din UE în tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, și simultan să protejeze și să refacă biodiversitatea și să apere redresarea după criza cauzată de pandemia de COVID-19 și crearea de locuri de muncă;

7. reamintește că transformarea ecologică a economiilor UE depinde în mare măsură de investițiile publice și de subvențiile publice; subliniază că actualul cadru privind ajutoarele de stat trebuie revizuit pentru a ține seama de această realitate și pentru a oferi un spațiu mai mare investițiilor publice și ajutoarelor de stat destinate construirii unei societăți sustenabile din punct de vedere ecologic și social;

8. regretă că proiectul privind OACEM ar permite în continuare acordarea de ajutoare de stat pentru combustibilii fosili; reliefează necesitatea de a elimina treptat toți combustibilii fosili cât mai curând posibil; invită Comisia să revizuiască diferitele categorii de ajutoare pentru a exclude posibilitatea ca statele membre să ofere sprijin direct sau indirect combustibililor fosili;

9. regretă că proiectul privind OACEM nu specifică un interval de timp în care ar putea fi acordat ajutor pentru închiderea uzinelor de cărbune, ceea ce înseamnă că operatorii pot solicita compensații chiar și când închiderea se produce foarte târziu, dacă data eliminării treptate a cărbunelui permite acest lucru; este, de asemenea, consternat de faptul că proiectul de orientări tratează gazele fosile într-un mod mai favorabil decât alți combustibili fosili poluanți, cum ar fi cărbunele, turba și șisturile bituminoase;

10. regretă lipsa unor cerințe stricte de eligibilitate care să acorde în mod clar prioritate tipurilor de hidrogen din surse regenerabile față de cele neregenerabile; insistă asupra unor criterii clare de eligibilitate pentru hidrogen care exclud tipurile de hidrogen care nu provin din surse regenerabile;

11. subliniază că toate activitățile care vizează realizarea tranziției necesare către o societate sustenabilă din punctul de vedere al mediului și al climei ar trebui, ca regulă generală, să fie scutite de restricțiile privind ajutoarele de stat; subliniază că beneficiarii ajutoarelor de stat trebuie să respecte criterii specifice, în special protejarea locurilor de muncă și a standardelor înalte de muncă;

12. subliniază că ajutoarele de stat pot fi un instrument eficace de combatere a sărăciei energetice și de înghețare a facturilor la energie la nivelurile de dinainte de criză; consideră că politicile privind eficiența energetică, în special în clădiri, pot contribui la eradicarea sărăciei energetice și că, prin urmare, ele ar trebui să constituie o prioritate pentru cele mai vulnerabile segmente ale societății; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că criteriile de îmbunătățire a performanței energetice din actualul proiect privind OACEM nu sunt suficient de ambițioase;

13. evidențiază că OACEM au rolul să clarifice modul în care statele membre pot stimula închiderea timpurie a activităților de extracție a cărbunelui, a turbei și a șisturilor bituminoase; consideră, cu toate acestea, că această categorie de ajutoare trebuie îmbunătățită substanțial prin:

  1. introducerea imediată a unor garanții clare în eliminarea treptată a subvențiilor directe și indirecte pentru combustibilii fosili și stabilirea unor date obligatorii de închidere până cel târziu în 2025;
  2. solicitarea prezentării unei evaluări globale a impactului, care să estimeze costul inacțiunii și efectele asupra generațiilor viitoare și care să facă comparații cu alternative regenerabile mai eficiente din punct de vedere energetic și mai sustenabile, pentru a arăta că ajutorul de stat este acordat celei mai eficiente energetic și sustenabile soluții pe termen lung, în acord cu datele științifice și cu obiectivele Pactului verde european;

14. subliniază că, pentru a atinge neutralitatea climatică până cel târziu în 2050, este necesar să se adopte imediat și pe scară amplă măsuri de eficiență energetică și tehnologii energetice sustenabile din surse regenerabile; subliniază că investițiile publice în eficiența energetică și energia din surse regenerabile vor avea drept efect nu numai reducerea pe termen lung a emisiilor, ci și scăderea și stabilizarea prețurilor la energie, disponibilizând astfel mai multe venituri și întărind, în cele din urmă, prosperitatea și securitatea energetică a UE; ia act cu îngrijorare de faptul că proiectul privind OACEM elimină categoria de ajutor dedicată sprijinirii energiilor regenerabile, astfel încât acestea ajung să concureze cu alte soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon și, prin urmare, bazate pe combustibili fosili pentru a obține ajutorul de stat; solicită, prin urmare, ca OACEM finale să includă un capitol privind sprijinirea energiei din surse regenerabile și să indice clar că schemele de sprijin specifice tehnologiei ar trebui să fie regula, și nu excepția, și să includă dispoziții speciale pentru a sprijini comunitățile și actorii mai mici din domeniul energiei regenerabile, de exemplu prin exceptarea lor de la licitarea obligatorie și/sau garantând că dispozițiile sunt în primul rând conforme cu Directiva privind energia din surse regenerabile[6];

15. reamintește importanța principiului „eficiența energetică pe primul loc”; insistă ca OACEM să integreze principiile utilizării în cascadă a energiei, care pun eficiența energetică pe primul loc, urmate de electrificarea directă din surse regenerabile și utilizarea sporită a căldurii din surse regenerabile provenite din tehnologii care nu folosesc combustia și, în cele din urmă, de utilizarea combustibililor sau a gazelor sustenabile din surse regenerabile numai pentru aplicații care nu au o alternativă în tranziția lor; cere Comisiei să revizuiască totodată ajutorul sub formă de reduceri ale taxelor la energia electrică pentru utilizatorii mari consumatori de energie, în lumina acestor principii, asigurându-se că un astfel de sprijin este legat de investiții reale în eficiența energetică și în energiile din surse regenerabile;

16. subliniază că nu toate statele membre vor fi în măsură să ofere același nivel de ajutoare de stat companiilor, creând riscul creșterii disparităților socioeconomice dintre țări și regiuni; solicită, prin urmare, o revizuire fundamentală a Pactului de stabilitate și de creștere pentru a permite investițiile publice necesare de urgență;

17. subliniază că investițiile în tehnologii eficiente din punct de vedere energetic și utilizând surse regenerabile necesită previzibilitate economică pentru a reduce la minimum riscurile de investiții; invită Comisia să autorizeze scheme de ajutor pentru o perioadă suficient de lungă, care să țină seama de termenele de planificare și dezvoltare ale proiectelor relevante;

18. invită Comisia să garanteze securitatea juridică; invită Comisia să includă un mecanism de revizuire în noile OACEM;

19. invită Comisia să stabilească la sfârșitul anului 2023 termenul-lipită după care nu se vor mai putea acorda ajutoare pentru închiderea centralelor pe bază de cărbune;

20. consideră că tranziția ecologică trebuie să aibă drept fundament protecția drepturilor lucrătorilor și o tranziție echitabilă pentru toți; subliniază importanța crucială a menținerii și creării de locuri de muncă sustenabile și de calitate în contextul tranziției sustenabile;

21. reiterează apelul adresat Comisiei de a adopta orientări pentru a facilita evaluarea compatibilității ajutoarelor de stat cu dispozițiile relevante din legislația UE referitoare la mediu, inclusiv în ceea ce privește informațiile pe care statele membre trebuie să le transmită când notifică Comisiei ajutoarele de stat, pentru a respecta cerințele prevăzute în Convenția de la Aarhus;

22. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului. 

 

Ultima actualizare: 20 octombrie 2021
Aviz juridic - Politica de confidențialitate