PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la drepturile fundamentale și statul de drept în Slovenia, în special numirea cu întârziere a procurorilor Parchetului European

10.12.2021 - (2021/2978(RSP))

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
depusă în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Cyrus Engerer, Simona Bonafè, Birgit Sippel, Katarina Barley, Elena Yoncheva, Juan Fernando López Aguilar
în numele Grupului S&D
Sophia in ’t Veld, Anna Júlia Donáth, Fabienne Keller, Michal Šimečka, Ramona Strugariu, Moritz Körner
în numele Grupului Renew
Tineke Strik
în numele Grupului Verts/ALE
Konstantinos Arvanitis
în numele Grupului The Left

Procedură : 2021/2978(RSP)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

B9-0588/2021

Texte depuse :

B9-0588/2021

Dezbateri :

Voturi :

PV 16/12/2021 - 9
PV 16/12/2021 - 15
CRE 16/12/2021 - 9

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0512

B9‑0588/2021

Rezoluția Parlamentului European referitoare la drepturile fundamentale și statul de drept în Slovenia, în special numirea cu întârziere a procurorilor Parchetului European

(2021/2978(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 2,

– având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), îndeosebi articolul 86,

– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”),

– având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE),

– având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) și jurisprudența aferentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO),

– având în vedere raportul Comisiei din 2020 privind statul de drept publicat la 30 septembrie 2020 (COM(2020)0580) și raportul privind statul de drept din 2021 publicat la 20 iulie 2021 (COM/2021/0700),

– având în vedere rezoluția sa din 24 iunie 2021 referitoare la Raportul Comisiei din 2020 privind statul de drept [1],

– având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO)[2],

– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii („Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept”)[3],

– având în vedere rezoluția sa din 7 octombrie 2020 referitoare la instituirea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale [4],

– având în vedere raportul de misiune din 17 noiembrie 2021 al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, realizat în urma vizitei unei delegații ad-hoc în Slovenia în perioada 13-15 octombrie 2021 cu scopul de a evalua respectarea valorilor UE și a statului de drept,

– având în vedere activitatea desfășurată de Grupul de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale (DFRMG) al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

– având în vedere dezbaterea din plenul Parlamentului European din 25 noiembrie 2020 privind ingerința Ungariei în mass-media din Slovenia și Macedonia de Nord,

– având în vedere scrisorile trimise de Comisie la 15 februarie, 29 aprilie și 23 iunie 2021 ministrului Justiției, în care își exprimă anumite preocupări cu privire la finalizarea procedurii naționale în curs de numire a celor doi procurori europeni delegați, exprimându-și îngrijorarea cu privire la faptul că procedura națională nu fusese urmată în mod corespunzător,

– având în vedere scrisoarea ministrului Afacerilor externe al Republicii Slovenia trimisă la 4 mai 2020 comisarului pentru justiție, ca reacție la pregătirea primului raport anual al Comisiei privind statul de drept,

– având în vedere scrisoarea prim-ministrului Republicii Slovenia trimisă președintei Comisiei la 23 februarie 2021, în vederea pregătirii Președinției slovene a Consiliului UE,

– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, în conformitate cu articolul 2 din TUE, UE se întemeiază pe respectarea demnității umane, a libertății, a democrației, a egalității, a statului de drept și a drepturilor omului, valori care sunt comune statelor membre și care trebuie respectate atât de către UE, cât și de fiecare stat membru, în toate acțiunile lor;

B. întrucât statul de drept este una dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană; întrucât Comisia, împreună cu Parlamentul și Consiliul, este responsabilă, în temeiul tratatelor, de garantarea respectării statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii și de garantarea respectării legislației, valorilor și principiilor Uniunii Europene și aderării la acestea;

C. întrucât un sistem judiciar eficace, independent și imparțial este esențial pentru a garanta statul de drept și protejarea drepturilor fundamentale și a libertăților civile ale cetățenilor în UE;

D. întrucât Regulamentul de instituire a Parchetului European pe baza unei cooperări consolidate între 22 de state membre, inclusiv Slovenia, a fost adoptat la 12 octombrie 2017 și a intrat în vigoare la 20 noiembrie 2017; întrucât Parchetul European, în calitate de organ de urmărire penală independent și descentralizat al Uniunii Europene, are competența de a ancheta, de a urmări penal și de a trimite în judecată autorii infracțiunilor care aduc atingere bugetului UE, cum ar fi fraudele, corupția sau fraudele transfrontaliere grave în materie de TVA;

E. întrucât Parchetul European este organizat atât la nivel central, cât și la nivel național; întrucât nivelul descentralizat este format din procurori europeni delegați din țările participante ale UE, care se ocupă de cazuri și desfășoară anchete și urmăriri penale în statele lor membre de origine; întrucât procurorii europeni delegați fac parte integrantă din Parchetul European și, ca atare, sunt independenți din punct de vedere funcțional și juridic în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor care intră în sfera de competență a acestui organism;

F. întrucât Parchetul European și-a asumat atribuțiile de investigare și urmărire penală care i-au fost conferite prin Regulamentul (UE) 2017/1939 la 1 iunie 2021; întrucât cel puțin doi procurori europeni delegați ar fi trebuit să fie numiți pentru fiecare stat membru înainte de 1 iunie 2021; întrucât Slovenia, ca ultimă țară participantă și cu o întârziere semnificativă, a numit doi procurori delegați la 22 noiembrie 2021; întrucât, în opinia guvernului sloven, aceste nominalizări au fost doar temporare, în așteptarea încheierii procedurii naționale de selecție; întrucât Colegiul Parchetului European a numit doi procurori europeni delegați din Slovenia la 24 noiembrie 2021 pentru o perioadă de cinci ani; întrucât statele membre nu pot să elibereze din funcție un procuror european delegat sau să ia măsuri disciplinare împotriva acestuia din motive legate de activitățile desfășurate de acesta în temeiul regulamentului EPPO fără consimțământul procurorului-șef european;

G. întrucât, în urma numirii celor doi procurori delegați la Parchetul European, ministrul Justiției a anunțat o modificare legislativă, redactată de cabinetul prim-ministrului și adoptată în cadrul unei proceduri accelerate, fără consultarea obișnuită a experților, care prevede puteri discreționare pentru ministerul Justiției de a propune candidați în cazul în care un număr insuficient de candidați s-au prezentat în cadrul apelului public, transferând astfel puterea de la Consiliul procurorilor statului către guvern;

H. întrucât același amendament legislativ prevede dispoziții tranzitorii care ar permite înlocuirea procurorilor delegați la Parchetul European în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii;

I. întrucât procurorii fac parte integrantă din sistemul judiciar și joacă un rol esențial în protejarea statului de drept; întrucât este esențial ca procurorii să fie independenți și capabili să își îndeplinească sarcinile și responsabilitățile fără imixtiuni sau presiuni nejustificate; întrucât, în Slovenia, doar 206 din cele 258 de posturi disponibile de procurori sunt ocupate în prezent; întrucât cel puțin 15 procurori aleși așteaptă să fie numiți de guvern; întrucât, în capitolul referitor la Slovenia din Raportul privind statul de drept din 2021, Comisia a declarat că numirea procurorilor a fost întârziată în mod nejustificat;

J. întrucât libertatea mass-mediei este unul dintre pilonii și garanțiile unei democrații funcționale și a statului de drept; întrucât libertatea mass-mediei, pluralismul, independența și siguranța ziariștilor sunt elemente esențiale ale dreptului la libertatea de exprimare și de informare și sunt vitale pentru funcționarea democratică a UE și a statelor sale membre;

K. întrucât Slovenia se situează pe locul 36 la nivel mondial în clasamentul mondial al libertății presei pe 2021 întocmit de organizația Reporteri fără Frontiere (pe locul 18 în UE), iar anul trecut a scăzut cu patru locuri de pe locul 32 [5]; întrucât, potrivit Raportului Comisiei din 2021 privind statul de drept, acest lucru înseamnă că țara se confruntă cu o deteriorare a libertății mass-mediei și a protecției ziariștilor; întrucât comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei constată, în memorandumul său din 4 iunie 2021, că Slovenia are „un peisaj mediatic și o societate civilă dinamice. Drepturile civile și politice, inclusiv dreptul la libertatea de exprimare și libertatea de întrunire pașnică, sunt, în general, protejate prin lege și în realitate”; întrucât comisarul pentru drepturile omului constată, de asemenea, „deteriorarea condițiilor care stau la baza libertății mass-mediei în Slovenia în ultimul an” și că „în ultimele 13 luni, pe Platforma Consiliului Europei au fost publicate 13 alerte referitoare la Slovenia”; întrucât aceasta reprezintă o creștere semnificativă în ultimii ani [6];

L. întrucât Agenția slovenă de presă (STA), în calitate de furnizor național și public de informații, are un rol important în garantarea libertății și pluralismului mass-mediei în țară; întrucât independența agenției, fără interferențe politice și beneficiind de o finanțare stabilă, este esențială pentru serviciul public pe care îl furnizează; întrucât articolul 3 din Actul privind STA stabilește în mod clar datoria statului de a asigura autonomia instituțională, independența editorială și finanțarea adecvată a STA pentru îndeplinirea funcției sale de serviciu public;

M. întrucât, potrivit comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, legislația pertinentă din Slovenia nu abordează conflictul de interese dintre proprietarii mass-mediei și partidele politice; întrucât lipsa transparenței și a obligațiilor specifice ale organismelor de stat de a informa cu privire la sumele cheltuite de stat sau de întreprinderile de stat pentru publicitatea din mass-media ridică problema instrumentalizării politice potențiale a publicității de stat; întrucât o revizuire a legislației privind mass-media și serviciile audiovizuale este încă în curs; întrucât, potrivit raportului Comisiei din 2021 privind statul de drept, dacă ar fi adoptate proiectele de amendamente la Legea privind mass-media, care au fost publicate de guvern în iulie 2020, ele ar îmbunătăți transparența proprietății asupra mass-mediei;

N. întrucât, în pofida obligației sale legale de a plăti o subvenție de stat, guvernul sloven a suspendat timp de 312 zile în 2021 finanțarea STA pentru furnizarea serviciului său public; întrucât STA a depus o cerere în instanță pentru executarea plății pentru prestarea serviciului său public; întrucât, la 8 noiembrie 2021, STA și Biroul de comunicare al Guvernului (UKOM) au semnat un contract de servicii publice pentru furnizarea de servicii publice pentru noiembrie și decembrie 2021; întrucât, la 17 noiembrie 2021, UKOM a plătit 676 000 EUR pentru serviciul public al STA pentru perioada ianuarie-aprilie; întrucât, în plus, au fost plătiți 140 000 EUR pentru serviciul public al STA pentru luna august; întrucât rămân neplătite cereri de finanțare a serviciului public în valoare de cel puțin 507 000 EUR;

O. întrucât, în 2021, Asociația ziariștilor sloveni, împreună cu STA, a colectat 385 132 EUR în cadrul celor două campanii de finanțare participativă intitulate „#zaobSTAnek”[7] pentru a evita falimentul, deoarece supraviețuirea agenției profesionale și autonome și locurile de muncă a aproximativ 100 de angajați erau grav amenințate;

P. întrucât contractul de servicii publice pentru 2022 este în curs de negociere între STA și UKOM; întrucât, la 12 noiembrie 2021, într-o declarație comună [8], „Răspunsul rapid privind libertatea mass-mediei” semnat de Centrul European pentru Libertatea Presei și Mass-mediei (ECPMF), Federația Europeană a Jurnaliștilor (EFJ), Free Press Unlimited (FPU), Institutul internațional de presă (IPI) și OBC Transeuropa (OBCT) au emis un avertisment cu privire la viabilitatea financiară pe termen lung a STA și și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că noul control al activităților financiare ale STA exercitat de UKOM ar putea încălca independența editorială, adăugând totodată faptul că condițiile comerciale impuse de acordul semnat slăbesc sustenabilitatea modelului de afaceri al STA în condițiile contractului actual, având în vedere că o finanțare adecvată și echitabilă, care să garanteze totodată autonomia editorială a acestui organism, astfel cum este prevăzut de lege, este vitală;

Q întrucât hărțuirea online, amenințările și acțiunile în justiție împotriva ziariștilor, îndreptate în special împotriva ziaristelor, de către politicieni și personalități publice proeminente, inclusiv membri ai guvernului, sunt în continuă creștere în Slovenia; întrucât au fost relatate cazuri de ingerință politică în mass-media din Slovenia; întrucât jurnaliștii se confruntă în continuare cu obstacole în obținerea accesului la informații și documente publice;

R. întrucât nu există un ansamblu clar și transparent de principii pentru distribuirea publicității către mijloacele de informare în masă de către guvernele naționale, regionale și locale; întrucât transparența lipsește în mare parte din situația mass-mediei locale; întrucât situația economică a mass-mediei din Slovenia s-a înrăutățit în timpul pandemiei de COVID-19 și nu au fost adoptate măsuri specifice pentru a atenua impactul acesteia asupra mijloacelor de informare în masă;

S. întrucât raportul din 2021 al Institutului Universitar European de monitorizare a pluralismului mass-mediei și diverse părți interesate au relatat îngrijorări cu privire la situația financiară a radiodifuzorului național RTV Slovenia și la presiunea politică asupra acestei organizații; întrucât EFJ și Răspunsul rapid privind libertatea mass-mediei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la modificările propuse ale programelor de știri de la postul public de televiziune sloven RTV Slovenia, care ar putea reduce capacitatea organismului de radiodifuziune de a informa publicul și a exercita controlul asupra celor aflați în poziții de putere [9];

T. întrucât Slovenia, împreună cu alte state membre, nu a pus încă în aplicare în întregime Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (Directiva (UE) 2018/1808) și Codul european al comunicațiilor electronice (Directiva (UE) 2018/1972), în special părțile referitoare la independența autorității naționale de reglementare a pieței mass-media, precum și normele consolidate pentru combaterea incitării la violență sau la ură sau pentru promovarea unui peisaj audiovizual mai sigur, mai echitabil și mai divers;

U. întrucât s-a relatat despre îngrijorări continue cu privire la presiunea exercitată asupra instituțiilor publice independente și asupra mass-mediei, inclusiv campanii de denigrare, calomnie, anchete penale, precum și procese strategice împotriva participării publice (SLAPP) inițiate de personalități publice și politicieni proeminenți, inclusiv de membri ai guvernului; întrucât Slovenia nu a dezincriminat complet defăimarea, ceea ce poate avea un efect de descurajare asupra libertății de exprimare și asupra informării privind abuzurile celor aflați în funcții publice și poate duce la autocenzură;

V. întrucât măsurile restrictive de combatere a răspândirii pandemiei de COVID-19 au fost adoptate în cea mai mare parte sub formă de ordonanțe și decrete, dar mai rar sub formă de legi și acte; întrucât mai multe decrete ale guvernului sloven și dispoziții juridice legate de măsuri restrictive au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională, fie pentru că încalcă principiul proporționalității, fie pentru că nu au un temei juridic;

W. întrucât, în capitolul referitor la Slovenia din raportul său privind statul de drept din 2020 și 2021, Comisia a constatat că furnizarea de resurse adecvate pentru Consiliul Judiciar și Consiliul procurorilor statului este o condiție importantă pentru funcționarea independentă și eficace a acestor organisme de autoguvernare;

X. întrucât Curtea Constituțională a fost sesizată cu un număr record de cauze; întrucât o serie de hotărâri ale Curții Constituționale nu au fost puse în aplicare în termenul prevăzut;

Y. întrucât au existat relatări privind acuzații de imixtiune politică în autoritățile de cercetare și urmărire penală, în special în cadrul Biroului Național de Investigații (NBI); întrucât, în octombrie 2020, Tribunalul Administrativ s-a pronunțat cu privire la ilegalitatea revocării fostului director al NBI și întrucât un recurs împotriva acestei hotărâri este pendinte; întrucât, în conformitate cu capitolul referitor la Slovenia din raportul Comisiei din 2021 privind statul de drept, lipsesc rezultatele concrete ale investigațiilor efectuate de Birou în cazurile de corupție la nivel înalt;

Z. întrucât guvernul a adoptat o nouă lege modificată privind organizarea și activitatea în cadrul poliției, în vigoare de la 13 noiembrie 2021, care include dispoziții tranzitorii ce prevăd că ofițerii de poliție de rang înalt își încetează imediat funcțiile, punând capăt astfel angajării a aproximativ 130 de șefi de poliție, inclusiv a directorilor poliției în uniformă și a poliției judiciare, a directorilor tuturor celor opt administrații de poliție și a 110 comandanți de secții de poliție; întrucât modificările aduse legii poliției modifică procedurile care reglementează momentul în care procurorul preia o cauză, ceea ce ar putea avea un efect asupra independenței parchetului; întrucât trei directori ai NBI au fost concediați în 2021 și au existat mai multe schimbări importante la nivelul ierarhiei superioare a poliției, inclusiv demiterea ilegală a directorului Unității Naționale de Poliție; întrucât ministrul de Interne și directorul general al poliției nu au pus în aplicare până în prezent hotărârea nr. 82/2020-33 privind această concediere ilegală [10];

AA. întrucât spațiul pentru societatea civilă s-a „restrâns” în conformitate cu capitolul de țară referitor la Slovenia din raportul Comisiei din 2021 privind statul de drept; întrucât au existat relatări despre campanii de denigrare a organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri), în special prin utilizarea rețelelor de socializare; întrucât organizațiile societății civile care se ocupă de migranți, de educația în domeniul mass-mediei sau de traficul de ființe umane au fost deosebit de afectate de aceste campanii; întrucât, potrivit datelor obținute de rețeaua națională slovenă de coordonare a ONG-urilor, CNVOS, numai ONG-urile cărora li s-a acordat statutul de funcționare în interes public obțin cu succes fonduri publice; întrucât finanțarea pentru ONG-uri a crescut de la 372 milioane EUR în 2019 la 416 milioane EUR în 2020 și întrucât guvernul a pus în aplicare mai multe modificări legislative pentru a sprijini ONG-urile în timpul pandemiei [11];

AB. întrucât Curtea Supremă a Sloveniei a statuat că comportamentul poliției slovene în cazul unui solicitant de azil care a fost victima unei returnări în lanț este ilegal și încalcă interdicția expulzărilor colective, interzicerea torturii și dreptul solicitantului de a avea acces la procedurile de azil [12];

AC. întrucât o delegație a DRFMG a vizitat Slovenia în perioada 13-15 octombrie 2021 și a concluzionat că, în general, instituțiile publice funcționează bine, în special Curtea Constituțională, comisarul pentru protecția datelor și procurorul suprem al statului; întrucât, în același timp, și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la alte aspecte abordate în prezenta rezoluție,

1. consideră că este crucial să se garanteze respectarea în totalitate a valorilor europene comune enunțate la articolul 2 din TUE;

2. este profund îngrijorat de nivelul dezbaterii publice, de climatul de ostilitate, de neîncredere și de polarizarea profundă din Slovenia, care a erodat încrederea în organismele publice și între acestea; subliniază faptul că personalități publice importante și politicieni, inclusiv membri ai guvernului, trebuie să conducă prin puterea exemplului și trebuie să asigure o dezbatere publică respectuoasă și civilizată, fără intimidări, atacuri, insulte și hărțuire;

3. salută numirea, după o întârziere de șase luni, a celor doi procurori delegați din Slovenia în Colegiul Parchetului European la 24 noiembrie 2021, ceea ce înseamnă că componența acestuia este în prezent completă și că toate statele membre participante au numit procurori delegați; consideră că un Parchet European pe deplin funcțional este esențial pentru protejarea integrității bugetului UE și pentru asigurarea urmăririi penale a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE; își exprimă îngrijorarea cu privire la modificările propuse de ministerul Justiției la legislația privind procurorii, care ar permite modificări retroactive ale criteriilor de numire a procurorilor și ar duce la riscul demiterii celor doi procurori delegați ai Parchetului European nou numiți de Slovenia [13]; invită guvernul Sloveniei să asigure funcționarea structurală eficientă a Parchetului European în Slovenia, în concordanță cu normele prevăzute în Regulamentul EPPO;

4. invită guvernul să finalizeze cât mai curând posibil procesul de numire a procurorilor naționali care sun în așteptarea confirmării; ia act de creșterea resurselor Consiliului Judiciar și ale Consiliului procurorilor statului și subliniază importanța autonomiei financiare a acestor organisme autonome și a furnizării de resurse adecvate pentru acestea;

5. ia act de reluarea plăților statului către STA; subliniază importanța viabilității financiare pe termen lung a agenției pentru ca aceasta să își poată îndeplini funcția în mod independent;

6. invită guvernul să reia finanțarea de stat a STA, pe care are obligația legală de a o furniza, și să efectueze aceste plăți în mod regulat și în deplină conformitate cu legislația națională; invită guvernul să garanteze independența editorială a agenției;

7. își exprimă îngrijorarea cu privire la toate atacurile, campaniile de denigrare, calomniile, anchetele penale sau SLAPP-urile comise de personalități publice importante și de politicieni, inclusiv membri ai guvernului, în special atunci când acestea provin de la autorități și funcționari publici, și îi invită pe toți actorii să înceteze astfel de acțiuni; invită guvernul sloven să asigure o finanțare suficientă pentru televiziunea publică RTV Slovenia, să înceteze orice ingerință și presiune politică asupra politicii sale editoriale și să protejeze independența acestui organism de radiodifuziune; invită autoritățile să îmbunătățească transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei, să stabilească norme clare privind sumele cheltuite pentru publicitate de către stat sau de către întreprinderile de stat și să se asigure că publicul și ziariștii pot avea un acces adecvat la informațiile publice;

8. ia act de modificările propuse de guvern în iulie 2020, care urmau să fie adoptate până la sfârșitul anului 2021 și, dacă ar fi adoptate, ar spori transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei; invită guvernul sloven, Adunarea Națională și Consiliul Național să accelereze deliberările cu privire la Legea privind mass-media în curs de adoptare; subliniază, de asemenea, necesitatea unor norme clare privind alocarea publicității de stat pentru a asigura accesul efectiv al publicului și al ziariștilor la informațiile publice;

9. își exprimă îngrijorarea cu privire la practica continuă a guvernării prin decret și, prin urmare, fără control parlamentar, și este deosebit de preocupat de necesitatea și proporționalitatea actualelor măsuri extraordinare în contextul pandemiei de COVID-19; constată că multe decrete guvernamentale nu au un temei juridic clar și adesea nu sunt publicate în Jurnalul Oficial;

10. ia act de faptul că cadrul juridic și instituțional pentru prevenirea și combaterea corupției a continuat să se îmbunătățească, ceea ce se reflectă în special în modificările legislative care au îmbunătățit independența, organizarea și funcționarea Comisiei pentru prevenirea corupției, deși resursele umane ale acestui organism rămân limitate și care au consolidat cadrul juridic privind activitățile de lobby, protecția avertizorilor de integritate și declarația de avere; ia act de faptul că strategia anterioară a fost în mare parte pusă în aplicare, dar este în continuare preocupat de lipsa unei aplicări eficace a normelor anticorupție și de faptul că unele acțiuni sunt încă pendinte și că nu a fost adoptat niciun nou plan, precum și de capacitatea de a efectua anchete eficace și de numărul redus de condamnări pentru cazurile de corupție, în special pentru cazurile la nivel înalt;

11. invită guvernul sloven să se asigure că modificările aduse legii poliției nu vor conduce în niciun caz la ingerințe politice nejustificate și nu vor afecta capacitatea forțelor de poliție și/sau rolul și independența Parchetului; invită guvernul sloven să asigure o finanțare suficientă pentru a permite autorităților să își îndeplinească sarcinile în totalitate și fără obstacole nejustificate;

12. recomandă autorităților să își intensifice eforturile pentru a aborda problemele majore legate de drepturile omului care afectează solicitanții de azil și migranții, romii, persoanele „anulate” și persoanele care trăiesc în sărăcie [14];

13. salută faptul că Avocatului Poporului pentru drepturile omului i s-a conferit recent statutul de instituție națională de prim rang pentru drepturile omului, în conformitate cu principiile de la Paris, ca încoronare a eforturilor de a obține acest statut ce datează din 2015;

14. invită guvernul să respecte pe deplin Constituția Sloveniei, precum și dreptul și obligațiile UE și internaționale;

15. consideră că toate statele membre trebuie să respecte pe deplin dreptul UE în practicile lor legislative și administrative și să respecte pe deplin statul de drept și principiul separării puterilor;

16. invită Slovenia să transpună fără întârziere în legislația națională Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (Directiva (UE) 2018/1808) și Codul european al comunicațiilor electronice (Directiva (UE) 2018/1972); invită, de asemenea, Slovenia să transpună în legislația națională Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care relatează despre încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva UE privind avertizorii de integritate);

17. invită guvernul sloven să pună în aplicare rapid și integral hotărârile Curții Constituționale; invită guvernul sloven să asigure o finanțare suficientă pentru Consiliul Judiciar și Consiliul procurorilor statului, pentru Curtea Constituțională și Curtea Supremă și să respecte autonomia financiară a acestora, astfel încât aceste organisme de autoguvernanță și instituții independente să poată funcționa în mod independent și eficace;

18. îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului, președintelui, guvernului și parlamentului Sloveniei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

Ultima actualizare: 15 decembrie 2021

Aviz juridic - Politica de confidențialitate