PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația de la frontiera Ucrainei și din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia
13.12.2021 - (2021/3010(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Mick Wallace
în numele Grupului The Left
B9-0593/2021
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația de la frontiera Ucrainei și din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia
Parlamentul European,
– având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,
− având în vedere Rezoluția 2202 a Consiliului de Securitate al ONU, prin care toate părțile au fost invitate să implementeze integral „Pachetul de măsuri pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk”, adoptat la 12 februarie 2015 la Minsk, Belarus, ca modalitate de a găsi soluții pentru conflictul din regiunile estice ale Ucrainei,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât criza actuală generată de conflictul din estul Ucrainei și tensiunile dintre Rusia și Ucraina reprezintă o criză gravă de securitate pentru Europa; întrucât nu există soluție militară la această criză, negocierea și dialogul fiind singura modalitate de a preveni o nouă escaladare care riscă să conducă la un conflict militar, în care ar putea să se implice statele care dețin arme nucleare;
B. întrucât actuala criză de securitate este declanșată de conflictul ce se află în curs de desfășurare în estul Ucrainei, pe de o parte, și de o escaladare a retoricii între NATO, Rusia și Ucraina, pe de altă parte; întrucât recenta desfășurare a aproximativ 100 000 de soldați ruși pe teritoriul Rusiei de-a lungul frontierei dintre Rusia și Ucraina a generat îngrijorări cu privire la o invadare a Ucrainei de către Rusia;
C. întrucât Rusia, Ucraina și toate statele membre ale NATO, inclusiv statele membre ale UE și Statele Unite ale Americii, sunt membre ale OSCE, care se autodefinește ca forum de dialog politic pe o gamă largă de „chestiuni de securitate”;
D. întrucât în relațiile dintre Rusia și Ucraina rămân nesoluționate conflicte și probleme grave; întrucât, în pofida unei încetări a focului în 2015 care a suspendat războiul la scară largă din estul Ucrainei, atacurile de testare a reacției și represaliile desfășurate de ambele părți au dus la ciocniri violente repetate, cum a fost cazul în lunile martie și aprilie ale acestui an; întrucât ONU nu recunoaște Crimeea ca parte a Federației Ruse;
E. întrucât tensiunile și lipsa de încredere dintre NATO, unele dintre statele sale membre și Rusia au crescut în ultimii ani, fiind exacerbate de deteriorarea tot mai accentuată a relațiilor bilaterale SUA-Rusia și de imixtiunea NATO în problemele Rusiei; întrucât atât Rusia, cât și NATO și statele sale membre și-au înăsprit poziția reciprocă, reflectată prin schimbarea doctrinelor militare, politicile de sancțiuni și retorica reciprocă ostilă;
F. întrucât Rusia și NATO se definesc reciproc drept inamici; întrucât la summitul NATO din 2021 s-a reiterat faptul că Rusia reprezintă una dintre cele mai serioase amenințări la adresa securității euroatlantice; întrucât strategia de securitate națională a Rusiei, recent actualizată, definește consolidarea militară a infrastructurii militare a NATO în apropierea frontierelor rusești și exercițiile practice de utilizare de arme nucleare împotriva Rusiei drept o amenințare la adresa Rusiei;
G. întrucât escaladarea de-a lungul anilor a conflictului dintre Rusia și NATO/UE a dus la o acumulare de forțe militare de ambele părți ale frontierei dintre statele membre ale UE, țările asociate și Rusia; întrucât în aceste țări sunt în prezent desfășurate 4 500 de trupe NATO; întrucât administrația Biden are în vedere consolidarea prezenței militare a SUA în această zonă; întrucât NATO a desfășurat componente de apărare antirachetă sub comanda SUA în Europa de Est și are misiuni frecvente ale navelor NATO în apropierea apelor rusești din Marea Baltică și Marea Neagră;
H. întrucât, începând din 2014, Statele Unite au furnizat anual 600 milioane USD sub formă de ajutor pentru dezvoltare și ajutor militar; întrucât, în 2022, administrația Biden a majorat asistența militară acordată Ucrainei la 400 milioane USD, inclusiv 80 de tone de muniție și personal militar de instrucție;
I. întrucât NATO pune în aplicare pachetul de asistență globală pentru Ucraina, adoptat la summitul de la Varșovia din 2016, care în 2018 avea deja un buget de peste 2 618 000 EUR; întrucât aliații NATO desfășoară anual exerciții militare comune cu Ucraina; întrucât în 2020 Ucraina a devenit unul dintre cei doar șase „parteneri cu oportunități sporite” în relația cu NATO, un statut special pentru aliații apropiați ai NATO;
J. întrucât Statele Unite, Uniunea Europeană și alte țări au impus măsuri coercitive unilaterale asupra a sute de cetățeni ruși, printre care se numără oficiali guvernamentali și parlamentari, precum și asupra unor părți ale economiei ruse, inclusiv asupra sectorului apărării, energiei și sectorului financiar; întrucât sunt în curs de pregătire noi sancțiuni împotriva Rusiei;
K. întrucât Declarația comună din iulie 2021 a Statelor Unite și a Germaniei privind sprijinirea Ucrainei a inclus amenințarea că „în cazul în care Rusia va încerca să utilizeze energia ca armă sau să comită noi acte agresive împotriva Ucrainei, Germania va lua măsuri la nivel național și va face presiuni pentru a se lua măsuri eficace la nivel european, inclusiv sancțiuni, pentru a limita capacitățile de export ale Rusiei către Europa în sectorul energetic, inclusiv în sectorul gazelor, și/sau în alte sectoare importante din punct de vedere economic”;
L. întrucât Turcia și Ucraina ca partener al NATO au dezvoltat o cooperare militară, punând în aplicare peste 30 de acorduri, inclusiv pentru livrarea de drone, pentru consultanță militară specializată și instruire militară;
M. întrucât situația politică internă din Ucraina este instabilă și multe partide nu acționează neapărat în acord cu dorințele și cu agenda guvernului central; întrucât unitățile naționaliste de voluntari au contestat în mod deschis autoritatea și ordinele guvernului central, subminând în același timp capacitatea președintelui Zelenski de a purta negocieri pentru pace;
N. întrucât, în ciuda eforturilor Ucrainei de aderare la NATO și la UE, sondajele recente ale Institutului Internațional de Sociologie din Kiev indică faptul că opinia publică rămâne împărțită referitor la aceste chestiuni; întrucât jumătate dintre cei intervievați de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev sprijină aderarea la UE și 40 % sunt în favoarea aderării la NATO;
O. întrucât Rusia insistă să i se dea garanții obligatorii din punct de vedere juridic că NATO nu se va extinde și mai mult către est, inclusiv în Ucraina, și că nu vor fi desfășurate sisteme de armament care reprezintă o amenințare pentru Rusia în imediata apropiere a frontierelor rusești; întrucât Rusia este preocupată de posibila desfășurare pe teritoriul Ucrainei a unor sisteme de atac cu un timp de zbor de 7-10 de minute până la Moscova sau de 5 minute în cazul unor sisteme hipersonice; întrucât, ca răspuns la aceste cereri, oficialii SUA și NATO nu exclud posibilitatea ca Ucraina și alte țări din Europa de Est să adere în viitor la Alianța Nord-Atlantică,
1. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la confruntarea militară de la frontiera dintre Rusia și statele membre ale UE și NATO și țările asociate; este profund îngrijorat de lipsa evidentă de voință politică de a opri spirala escaladării conflictului;
2. își exprimă solidaritatea cu poporul ucrainean, care din 2014 încoace suferă de pe urma unor ani de război mocnit, însoțit de o criză economică gravă și care trăiește acum cu amenințarea unui război pe scară largă, care amenință viețile tuturor cetățenilor săi;
3. reamintește Rusiei, Ucrainei, NATO și statelor membre ale UE că Carta ONU obligă toate statele membre ale ONU să soluționeze conflictele internaționale prin mijloace pașnice, astfel încât pacea și securitatea internațională și justiția să nu fie puse în pericol; reamintește că Carta ONU prevede, de asemenea, că, în relațiile lor internaționale, statele se abțin de la a amenința sau utiliza forța împotriva integrității teritoriale sau independenței politice a oricărui stat sau în orice alt mod incompatibil cu scopurile Organizației Națiunilor Unite;
4. reamintește Rusiei, Ucrainei, Statelor Unite, NATO și tuturor statelor sale membre că la diferențe și conflicte nu este posibilă o soluție militară; subliniază că singura modalitate de a ieși din criza actuală este un proces de negociere care prin care să se găsească soluții la aceste probleme, respectându-se preocupările tuturor actorilor; consideră că forumul cel mai adecvat pentru un astfel de dialog este OSCE, întrucât aici participă atât Rusia, Ucraina, cât și toate statele membre ale NATO;
5. invită Rusia și alte părți implicate să înceteze alimentarea conflictului din estul Ucrainei prin furnizarea de arme sau de asistență militară;
6. invită președinții Rusiei și Ucrainei să reînceapă dialogul și negocierile bilaterale orientate spre rezultate pentru soluționarea diferitelor probleme și conflicte grave care afectează relațiile dintre țările lor; subliniază că se pot găsi soluții numai dacă se respectă suveranitatea și integritatea teritorială a statelor și preocupările diferiților parteneri implicați; invită Rusia, SUA, UE și statele membre ale NATO să respecte dreptul poporului ucrainean de a se ocupa de propriile afaceri;
7. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că dialogul recent dintre Președintele Putin și Președintele Biden nu a avut ca rezultat reducerea tensiunilor; subliniază că este necesar să se continue dialogul bazat pe respect reciproc; invită Rusia să își limiteze activitățile militare de pe teritoriul său din apropierea frontierei cu Ucraina, pentru a nu escalada tensiunile din regiune; solicită consolidarea cooperării și a transparenței dintre Rusia și puterile regionale în sfera militară, ori de câte ori este posibil; invită NATO să dea curs propunerii administrației Biden și să înceapă discuții la nivel înalt pentru a dezbate îngrijorarea Rusiei cu privire la NATO; respinge orice extindere a NATO; salută instituirea unui dialog strategic de stabilitate periodic între SUA și Rusia, care este un proces pe termen lung; subliniază, cu toate acestea, că este nevoie de negocieri urgente pentru a preveni escaladarea conflictului într-un război;
8. subliniază că există o formulă de pace între Rusia, Occident și Ucraina, sub forma acordului Minsk II din 2015; subliniază că îndeplinirea acestui acord negociat între Franța, Germania, Ucraina și Rusia și aprobat de SUA și ONU ar trebui să fie obiectivul tuturor părților implicate și că politica lor ar trebui să reflecte acest obiectiv; reamintește că această foaie de parcurs a fost stabilită prin Rezoluția 2022 a Consiliului de Securitate al ONU, cu cele trei elemente-cheie – demilitarizarea, restabilirea suveranității Ucrainei, inclusiv controlul asupra frontierei cu Rusia, și asigurarea autonomiei asupra regiunii Donbas demilitarizate în Ucraina, dar garantată de un tratat internațional; recunoaște că presiunea asupra Rusiei și a separatiștilor ruși de a-și retrage forțele din regiunea Donbas trebuie să fie însoțită de presiuni simultane asupra părților ucrainene pentru a pune capăt ofensivelor și incursiunilor în zonele gri; ia act de disponibilitatea Rusiei exprimată de ministrul de externe Lavrov de a stabili un nou format de negociere cu scopul de a realiza progrese;
9. consideră că accelerarea tranziției energetice către producția de energie din surse regenerabile în Uniune și în statele sale membre ar reduce geopolitizarea energiei;
10. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernului și parlamentului Federației Ruse, guvernului și parlamentului Ucrainei, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, ONU și NATO.