Propunere de rezoluţie - B9-0198/2022Propunere de rezoluţie
B9-0198/2022

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Afganistan, în special situația drepturilor femeilor

5.4.2022 - (2022/2571(RSP))

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
depusă în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Mick Wallace, Clare Daly
în numele Grupului The Left

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0198/2022

Procedură : 2022/2571(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B9-0198/2022
Texte depuse :
B9-0198/2022
Dezbateri :
Texte adoptate :

B9‑0198/2022

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Afganistan, în special situația drepturilor femeilor

(2022/2571(RSP))

 

Parlamentul European,

 având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,

 având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

 având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

 având în vedere Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale,

 având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,

 având în vedere Convenția ONU împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante,

 având în vedere Declarația privind apărătorii drepturilor omului, adoptată în 1998 de Organizația Națiunilor Unite,

 având în vedere Raportul din 29 martie 2021 al Secretarului General al ONU privind violența sexuală în situații de conflict,

 având în vedere declarația Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, cu ocazia celei de a 31-a sesiuni speciale a Consiliului pentru Drepturile Omului,

 având în vedere Rezoluția 2593 (2021) a Consiliului de Securitate al ONU,

 având în vedere Rezoluția 2131 (xx) a Adunării Generale a ONU intitulată „Declarație privind inadmisibilitatea intervenției în afacerile interne ale statelor și protejarea independenței și a suveranității lor”,

 având în vedere Rezoluția 1514 (xv) a Adunării Generale a ONU intitulată „Declarație privind acordarea independenței țărilor și popoarelor coloniale”,

 având în vedere Ancheta din 2020 privind opiumul în Afganistan, publicată în aprilie 2021 în comun de către Autoritatea Națională de Statistică și Informații din Afganistan și de Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate,

 având în vedere reuniunea informală a miniștrilor de externe din UE (Gymnich) din 2-3 septembrie 2021,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât se raportează zilnic încălcări ale drepturilor omului săvârșite de talibani în Afganistan, printre care arestări, detenții, răpiri, tortură, amenințări, extorcare, ucideri și atacuri împotriva apărătorilor drepturilor omului și a membrilor familiilor lor; întrucât în continuare nimeni nu este tras la răspundere pentru încălcările împotriva apărătorilor drepturilor omului, inclusiv răpiri, detenții incommunicado, razii și asasinate; întrucât aceasta era o problemă și înainte de capturarea Kabulului de către talibani;

B. întrucât au loc percheziții din casă în casă și raziile la domiciliu pe scară largă în cadrul operațiunii autorităților de facto pentru capturarea a oponenților lor politici, a membrilor fostelor forțe de apărare și a activiștilor pentru drepturile omului[1];

C. întrucât există un sentiment de impunitate pentru autoritățile din Kabul în cazul atacurilor împotriva apărătorilor drepturilor omului, multe dintre acestea nefiind raportate public; întrucât apărători ai drepturilor omului, inclusiv femei militante pentru drepturile omului sau protestatare, precum și membrii familiilor lor au fost răpiți, fără a fi comunicată vreo informație cu privire la locul în care se află, în ciuda apelurilor repetate pentru eliberarea lor ale grupurilor naționale și internaționale de apărare a drepturilor; întrucât s-a descoperit ulterior că femeile arestate sau răpite sunt deținute de talibani și că unele dintre ele au fost obligate să publice sub constrângere materiale video și/sau „confesiuni” referitoare la activitatea lor în domeniul drepturilor omului și activismul lor; întrucât apărătorii drepturilor omului care sunt eliberați din detenție, dar și familiile lor, continuă să se teamă pentru viața și siguranța lor; întrucât talibanii trebuie să fie supuși presiunilor pentru a-și menține angajamentele privind încălcările și tragerea la răspundere pentru represalii și crime;

D. întrucât există o lipsă absolută de justiție și de orice formă de recurs judiciar pentru cei afectați de violențele comise de stat, iar sentimentul general de impunitate este dezastruos pentru societate;

E. întrucât apărătorii drepturilor omului au fost supuși supravegherii fizice și raziilor repetate în casele și birourile lor, și au fost obligați să predea talibanilor aparatură, inclusiv telefoane mobile și calculatoare; întrucât aceste razii și invadări ale vieții private și datelor lor au compromis grav securitatea apărătorilor din țară și posibilitatea lor de a lucra și a trăi în demnitate și siguranță; întrucât raziile talibanilor și perchezițiile din ușă în ușă s-au intensificat începând din jurul datei de 23 februarie 2022, terorizându-i și mai mult pe apărătorii vulnerabili ai drepturilor omului;

F. întrucât este indispensabil să existe o cale terestră sau aeriană care să permită tuturor apărătorilor drepturilor omului să părăsească Afganistanul, iar talibanii trebuie să-și onoreze angajamentul de a le permite persoanelor care doresc, inclusiv apărătorilor drepturilor omului, să plece din țară fără a suferi represalii; întrucât căile sigure de ieșire sunt esențiale pentru afgani, inclusiv pentru apărătorii drepturilor omului, iar vizele umanitare sunt un element vital pentru cei care încearcă să părăsească țara; întrucât, în prezent, condițiile și procedurile de obținere a acestor vize sunt neclare; întrucât, pentru cei care pot avea acces la viză, este dificil să obțină documente de călătorie, vize pentru țările terțe de tranzit și să găsească o cale sigură de ieșire din țară, iar pentru persoanele fără pașaport, obținerea în condiții de siguranță a unui document de călătorie în Afganistan necesită o intervenție diplomatică;

G. întrucât este foarte îngrijorător faptul că autoritățile de facto au anunțat că femeile care nu sunt însoțite de un bărbat pot călători acum doar până la 72 km distanță de casă; întrucât acest lucru va afecta și mai mult femeile apărătoare ale drepturilor omului și activiștii care caută un loc unde să fie în siguranță;

H. întrucât purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a anunțat că femeile care nu au însoțitori bărbați nu pot călători în străinătate fără a avea o scuză legală solidă; întrucât acest lucru ar limita extrem căile de trecere sigure pentru femeile activiste care încearcă să părăsească țara;

I. întrucât este imperios necesar să fie înregistrate și păstrate dovezile actelor de violență comise împotriva femeilor și fetelor afgane;

J. întrucât femeile și fetele afgane au urgent nevoie de asistență pentru nevoile lor de bază, cum ar fi hrana, adăpostul, accesul la educație și la servicii medicale;

K. întrucât talibanii și-au prezentat guvernul ca fiind un guvern interimar, dar nu au indicat până când; întrucât acest guvern este alcătuit doar din bărbați și nu reprezintă numeroasele etnii ale țării;

L. întrucât nu este clar cu cine și despre ce vorbește Uniunea Europeană în timpul discuțiilor diplomatice privind viitorul Afganistanului la Doha și în alte părți;

M. întrucât Parlamentul European nu a fost invitat să participe, pe 10 martie 2021, la Forumul liderelor afgane, care a lansat un dialog structurat privind rolul femeilor în discuțiile în curs privind Afganistanul;

N. întrucât grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele care aparțin comunității LGBT, nu li se acordă prioritate la evacuare și pe culoarele securizate; întrucât talibanii sunt notorii pentru lapidarea și uciderea homosexualilor și a persoanelor transgen;

O. întrucât apărătoarele drepturilor omului au fost cu precădere afectate și sunt în pericol ca urmare a unor politici care vizează și limitează femeile, precum și a amenințărilor cu represalii violente împotriva lor și a familiilor lor dacă se exprimă împotriva unor politici și încălcări retrograde; întrucât apărătoarele drepturilor omului și activistele sociale trebuie să aibă prioritate și să fie ascultate în toate reacțiile la criza drepturilor omului și la criza umanitară prin care trece Afganistanul;

P. întrucât strategia declarată a SUA și a aliaților săi de a „combate terorismul” și de a impune în Afganistan conceptul lor de „construcție națională” a eșuat; întrucât deceniile de conflict și de război au provocat numeroase pierderi de vieți omenești, strămutări masive, suferințe umane pe scară largă și prejudicii grave dezvoltării economice și sociale din Afganistan; întrucât, în cei 20 de ani de ocupație SUA/NATO, comerțul cu droguri a proliferat, grupările războinice și milițiile armate au devenit mai puternice și a avut loc o militarizare generală a societății; întrucât, potrivit Indicelui global al păcii pe 2020, Afganistanul este cea mai puțin sigură țară din lume; întrucât în 2019 Afganistanul a fost declarat țara cel mai intens bombardată cu drone din lume; întrucât ingerințele externe și intervenția militară străină au contribuit la revenirea talibanilor și au incitat o parte a poporului afgan să le acorde sprijin popular;

Q. întrucât, la 20 de ani de la intervenția ilegală a SUA/NATO și în ciuda așa-ziselor eforturi de construcție statală, Afganistanul rămâne una dintre cele mai sărace țări din lume, ajutorul pentru dezvoltare reprezentând aproximativ 40 % din produsul intern brut al țării; întrucât peste jumătate dintre afgani trăiesc în sărăcie și 39 % din populație trăiește în sărăcie extremă; întrucât producția și comerțul ilicit cu opium au reapărut și au proliferat în cei 20 de ani de ocupație SUA/NATO;

R. întrucât ocuparea Afganistanului a fost utilizată ca operațiune eficientă de spălare a banilor, facilitând transferul masiv de avere de la contribuabilii din țările participante către contractanți militari privați și producători de arme; întrucât proiectul Cost of War al Universității Brown a estimat că, în perioada 2002-2021, externalizarea militară a determinat cheltuieli la Departamentul de Apărare al Statelor Unite ale Americii de 14 mii de miliarde EUR, din care între o treime și o jumătate au ajuns la contractanți, iar 2,1 mii de miliarde USD au revenit primelor cinci societăți de apărare – Raytheon, Lockheed Martin, General Dynamics, Boeing și Northrop Grumman;

S. întrucât nu e existat deloc nici justiție de tranziție, nici alte măsuri pentru a remedia urmările încălcărilor drepturilor omului din ultimii douăzeci de ani;

T. întrucât, la 11 februarie 2022, administrația SUA a emis un decret executiv în care invoca puteri de urgență pentru a consolida și a îngheța toate cele 7 miliarde USD din totalul activelor deținute de banca centrală afgană la New York; întrucât jumătate din această sumă a fost transferată într-un fond destinat victimelor atacurilor din 11 septembrie; întrucât această decizie unilaterală a fost criticată pe scară largă de comunitatea politică și juridică;

U. întrucât anumite segmente ale populației afgane sunt în continuare expuse riscului unor noi represalii, pe măsură ce talibanii își consolidează poziția la conducere: întrucât, potrivit Misiunii ONU de asistență în Afganistan (UNAMA) și Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2021 s-au înregistrat 5 183 de victime civile (1 659 de persoane ucise și 3 524 rănite); întrucât numărul total de civili uciși și răniți a crescut cu 47 % față de prima jumătate a anului 2020; întrucât există informații potrivit cărora civilii din zonele capturate de talibani au fost victime ale unor execuții sumare, jafuri, incendieri de locuințe și dispariții forțate; întrucât sunt frecvente încălcările grave ale drepturilor omului împotriva femeilor și fetelor, inclusiv căsătoriile forțate și restricțiile aspre privind libertatea de circulație;

V. întrucât, chiar și înainte ca talibanii să preia controlul, se estimează că 87 % dintre femeile afgane sufereau de violență de gen; întrucât Afganistanul se află pe locul 153 din 189 de țări în clasamentul indicelui inegalității de gen al ONU din 2019; întrucât, potrivit datelor, 62 % dintre femeile afgane au suferit multiple forme de violență, cifră de aproape trei ori mai mare decât media mondială, care este considerată deja excepțional de ridicată; întrucât continuă să existe impunitate pentru autorii violenței de gen; întrucât Misiunea ONU de asistență în Afganistan (UNAMA) a raportat că nici măcar cazurile de omor și de viol nu ajung aproape niciodată în instanță;

W. întrucât, din cauza intensificării conflictelor și a nesiguranței, copiii, care sunt cel mai puțin responsabili pentru criza din Afganistan, sunt cei care plătesc cel mai mare preț: întrucât mulți dintre ei au fost forțați să își părăsească locuințele și să abandoneze școala, au fost separați de prieteni și lipsiți de serviciile de bază asociate unei guvernanțe funcționale și unor cerințe minime de calitate a vieții;

X. întrucât femeile și fetele din Afganistan sunt afectate în mod disproporționat de moștenirea conflictului, pe lângă secetă și prăbușirea economiei, care a făcut ca milioane de persoane în Afganistan să fie îngropate în datorii sau să aibă nevoie de ajutor umanitar;

Y. întrucât participarea și reprezentarea deplină și egală a femeilor și fetelor afgane în toate domeniile vieții publice sunt esențiale pentru viitorul Afganistanului;

Z. întrucât, pe lângă criza politică și de securitate, Afganistanul se confruntă cu o secetă severă, cu COVID-19, cu perspectiva unei alte recolte nefavorabile în acest an, cu o criză bancară și financiară atât de gravă încât a lăsat peste 80 % din populație depășită de datorii, pe lângă creșterea prețurilor la alimente și combustibili;

AA. întrucât, potrivit Organizației Națiunilor Unite, 3 milioane de persoane fuseseră strămutate intern în Afganistan din cauza conflictului până la 31 decembrie; întrucât, în Afganistan, 24 milioane de persoane care au nevoie de ajutor umanitar vital; întrucât 5,7 milioane de afgani sunt găzduiți în cinci țări învecinate, care au nevoie de sprijin; întrucât, potrivit Oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare, între 1 ianuarie și 31 iulie 2021, peste 546 000 de afgani au devenit persoane strămutate, dintre care 80 % erau femei și copii; întrucât multe dintre aceste persoane suferă din cauza insecurității alimentare, a adăposturilor inadecvate, a accesului insuficient la instalații sanitare și la infrastructura de sănătate și din cauza lipsei de protecție; întrucât multe dintre aceste persoane sunt copii, clasificați ca fiind deosebit de expuși riscului de exploatare prin muncă a copiilor, abuzurilor sexuale sau posibilei recrutări în grupuri criminale și teroriste; întrucât, de la preluarea Kabulului de către talibani, mii de civili afgani au încercat să fugă din țară pe fondul temerilor legate de consecințele revenirii la putere a regimului taliban;

AB. întrucât afganii compun cea mai mare populație de refugiați pe termen lung din Asia și a doua cea mai mare populație de refugiați din lume; întrucât țările învecinate, în special Iranul și Pakistanul, găzduiesc majoritatea refugiaților afgani și au nevoie de asistență pentru a face față acestei provocări; întrucât sancțiunile unilaterale impuse Iranului afectează capacitatea acestei țări de a oferi găzduire adecvată refugiaților afgani; întrucât Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, a declarat în octombrie 2021, la Forumul la nivel înalt al UE privind acordarea de protecție afganilor aflați în pericol, că 85 000 de afgani din țări terțe vor avea nevoie de protecție în următorii cinci ani și că UE ar trebui să preia jumătate din acest număr;

AC. întrucât mulți solicitanți de azil afgani din UE se află într-o situație de incertitudine juridică care nu a fost încă soluționată de statele membre, în pofida situației critice din Afganistan; întrucât nerespectarea sistematică de către Grecia a Directivei privind procedurile de azil în ceea ce privește conceptul de țară terță sigură a făcut ca resortisanților afgani să le fie respinse solicitările ca inadmisibile și să fie obligați să se întoarcă în Turcia, fără nicio perspectivă de readmisie; întrucât acest lucru înseamnă că resortisanților afgani nu li se acordă niciodată acces la o examinare a cererilor lor pe fond, contrar scopului Convenției de la Geneva și al Directivei privind procedurile de azil, ceea ce a condus la excluderea multor resortisanți afgani de la condițiile de primire și la imposibilitatea de a avea acces la un nivel de trai demn și la satisfacerea nevoilor lor de bază de subzistență, inclusiv la asistență medicală și hrană;

AD. întrucât Afganistanul are o economie slabă și nediversificată, care depinde de importuri, chiar și pentru bunurile de bază, și de fonduri străine; întrucât preluarea puterii de către talibani la 15 august a întrerupt relația Afganistanului cu unii dintre donatorii săi internaționali, ceea ce a adăugat presiune la economia sa fragilă și a pus în pericol numeroasele servicii publice finanțate prin ajutorul pentru dezvoltare;

AE. întrucât Afganistanul se află în pragul unui colaps economic major; întrucât prețurile la alimente și la alte produse de primă necesitate au crescut, chiar și în condițiile în care majoritatea băncilor rămân închise; întrucât, potrivit UNAMA, 95 % dintre afgani nu au suficientă hrană, numărul acestora crescând la aproape 100 % în gospodăriile conduse de femei; întrucât insecuritatea alimentară și malnutriția au atins maximul din istorie; întrucât, în decembrie 2020, Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, UNICEF, a declarat că, dintre cei aproape 7 milioane de copii cu vârsta sub cinci ani din Afganistan, aproximativ 3,1 milioane erau grav malnutriți; întrucât se estimează că, până la sfârșitul anului 2021, 3,2 milioane de copii cu vârsta sub cinci ani vor suferi de malnutriție acută; întrucât UNICEF estimează că 1 din 2 copii cu vârsta sub cinci ani va fi grav subnutrit în 2022 din cauza crizei alimentare și a accesului redus la apă, salubritate și servicii de igienă;

AF. întrucât, din ianuarie 2022, aproximativ 13 000 de nou-născuți au murit din cauza malnutriției și a bolilor legate de foamete, 95 % din populație nu are suficientă mâncare, iar 3,5 milioane de copii au nevoie de ajutor alimentar; întrucât Organizația Națiunilor Unite a numit situația „o criză a insecurității alimentare și a malnutriției în proporții neegalate”;

AG. întrucât, cu puțin timp înainte și după preluarea controlului de către talibani, donatorii au sistat cea mai mare parte a ajutorului internațional acordat agențiilor și instituțiilor guvernamentale afgane ; întrucât Banca Centrală a Afganistanului, aflată în prezent sub controlul talibanilor, a fost eliminată din sistemul bancar internațional și i s-a sistat accesul la rezervele valutare ale țării; întrucât Fondul Monetar Internațional, la cererea SUA, se pare, a împiedicat Afganistanul să acceadă la credite și active, inclusiv la drepturi speciale de tragere în valoare de aproximativ 440 de milioane USD pe care banca le-a alocat ca răspuns la pandemia de COVID-19; întrucât rezoluțiile anterioare ale Consiliului de Securitate al ONU care impun sancțiuni și alte restricții talibanilor pentru acțiuni legate de terorism împiedică Banca Centrală a Afganistanului să primească noi bancnote de monedă afgană, care sunt tipărite în Europa;

AH. întrucât infrastructura de sănătate precară din Afganistan a fost copleșită atunci când virusul COVID-19 a făcut ravagii în țară; întrucât în majoritatea provinciilor afgane nu exista posibilitatea de a face test pentru COVID-19, iar probele erau transportate în capitală;

AI. întrucât au fost raportate numeroase cazuri de distrugere a patrimoniului cultural;

AJ. întrucât, în ciuda largii mediatizări a abuzului sexual asupra copiilor și a incriminării practicii abuzive numite „bacha bazi” (copii de sex masculin supuși abuzului sexual de către bărbați mai în vârstă) în 2018, autoritățile au făcut puține eforturi pentru a pune capăt impunității și pentru a-i trage la răspundere pe făptuitori;

AK. întrucât copiii au continuat să fie recrutați pentru luptă, în special de către grupările armate și forțele de securitate afgane - milițiile proguvernamentale și poliția locală - și s-au confruntat cu abuzuri multiple, inclusiv cu abuzuri sexuale;

AL. întrucât, potrivit UNAMA, Afganistanul continuă să fie „una dintre cele mai mortale țări din lume pentru copii”, forțele proguvernamentale și antiguvernamentale fiind fiecare responsabile pentru peste 700 de victime din rândul copiilor;

AM. întrucât, potrivit UNICEF, peste două de milioane de fete au rămas în afara sistemului de învățământ și, potrivit cifrelor oficiale, aproximativ 7 000 de școli din această țară nu dispun de clădiri; întrucât munca copiilor este un lucru obișnuit;

AN. întrucât condițiile de lucru sunt mai dificile pentru jurnaliști, lucrătorii din mass-media și activiști din cauza insecurității tot mai mari și a asasinatelor îndreptate împotriva activiștilor și jurnaliștilor; întrucât guvernul a introdus un proiect de lege privind mass-media, care ar fi impus restricții și mai mari asupra libertății de exprimare,

1. deploră profund preluarea extinsă a țării de către talibani, cu tot ceea ce aceasta implică pentru situația drepturilor omului, în special pentru femei;

2. condamnă regresul grav în materie de drepturi ale femeilor în Afganistan; își exprimă admirația și solidaritatea față de femeile care au avut curajul de a cere în mod public acces la educație, dreptul de a reveni la muncă și un rol în conducerea țării;

3. condamnă moștenirea dezastruoasă a deceniilor de intervenție internațională și ocupații ilegale, inclusiv din partea NATO, care au condus Afganistanul la situația sa actuală;

4. condamnă cu fermitate decizia autorităților de facto de a prelungi interdicția ca fetele să meargă la școală mai mult de clasa a 6-a; subliniază că încetarea acestei interdicții a fost o promisiune făcută poporului afgan și, cel mai important, fetelor afgane;

5. ia act de faptul că Statele Unite și-au încheiat discuțiile diplomatice cu talibanii din cauza acestei decizii de prelungire a interdicției privind educația femeilor;

6. consideră că UE trebuie să facă tot posibilul pentru a pune capăt imensei crize umanitare, inclusiv prin inițiative diplomatice, implicând toate părțile interesate și autoritățile;

7. subliniază că accesul la educație pentru toți este singura modalitate de a obține independența socială și economică;

8. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la lipsa drepturilor politice ale femeilor afgane în contextul actual; subliniază că aceste drepturi trebuie să se afle în centrul oricărei discuții cu autoritățile de facto și solicită insistent UE să includă femeile cu poziții de lider în aceste conversații;

9. condamnă luptele continue dintre talibani și forțele de miliție din țară; solicită insistent tuturor părților să depună armele și să se angajeze în negocieri de pace, pentru a evita noi vărsări de sânge și pentru a deschide calea către reconciliere și pace în țară;

10. subliniază că guvernul prezentat de talibani este nedemocratic și nereprezentativ; subliniază că acesta nu reprezintă diversitatea etnică, socială și de gen a societății afgane și nu aduce perspectivele unei păci durabile în Afganistan;

11. subliniază că afganii doresc pace; subliniază că o nouă ordine constituțională care include democrația, libertățile personale, libertatea mass-mediei și drepturile femeilor nu poate fi decât rezultatul unei dezbateri incluzive la nivel național, fără intervenții străine;

12. sprijină toți apărătorii drepturilor omului din Afganistan care își desfășoară în continuare activitatea legitimă și pașnică în domeniul drepturilor omului, în pofida faptului că activează într-unul dintre cele mai periculoase medii din lume;

13. subliniază că încetarea durabilă a conflictelor din Afganistan poate fi realizată numai printr-un proces de pace și reconciliere incluziv, just, durabil, realizat și asumat de afgani, cu participarea deplină și semnificativă a tuturor afganilor, în special a femeilor, a persoanelor care aparțin comunităților etnice și religioase, a întregii societăți civile și a tuturor părților implicate în conflict; recunoaște rolul și eforturile ONU și ale partenerilor regionali în facilitarea unui proces incluziv de pace și reconciliere în Afganistan; solicită UE și statelor sale membre să sprijine acest proces;

14. își exprimă îngrijorarea cu privire la situația jurnaliștilor și la relatările privind detenția jurnaliștilor în Afganistan și utilizarea violenței împotriva acestora; reamintește promisiunile talibanilor de a permite mass-mediei independente din Afganistan să continue să funcționeze liber și în siguranță; îi îndeamnă pe talibani să respecte aceste promisiuni, să înceteze să îi bată și să îi rețină pe reporterii care își fac meseria și să permită mass-mediei să lucreze liber, fără teamă de represalii;

15. invită insistent autoritățile de facto să investigheze de urgență răpirea lui Alia Azizi, funcționară cu grad înalt în administrația penitenciară, care a dispărut de peste trei luni;

16. condamnă arestarea lui Faizullah Jalal, profesor universitar la Universitatea din Kabul, deținut pentru că și-a exercitat dreptul la libertatea de exprimare, criticând timp talibanii pe un canal de știri, și solicită eliberarea sa imediată și necondiționată;

17. salută decizia Curții Penala Internaționale (CPI) de a o autoriza pe procuroarea sa Fatou Bensouda să înceapă o anchetă privind suspiciunile de crime comise pe teritoriul Afganistanului începând cu 1 mai 2003; condamnă amenințările SUA la adresa celor care cooperează în cadrul anchetelor CPI; condamnă, în acest sens, decizia judecătorilor CPI de a respinge cererea procuroarei de deschidere a unei anchete privind crimele de război și încălcările drepturilor omului comise în Afganistan, invocând lipsa unei cooperări depline a statului și constrângeri bugetare; regretă faptul că această decizie poate slăbi și mai mult credibilitatea CPI;

18. îi îndeamnă pe talibani să se abțină de la distrugerea locurilor din patrimoniul cultural, care au impact profund asupra culturii afgane și a societății sale multietnice;

19. consideră că ar trebui să realizeze o anchetă independentă sub auspiciile ONU, inclusiv în ceea ce privește execuțiile extrajudiciare comise cu drone, pentru a pune capăt culturii impunității ca element-cheie al procesului de stabilizare în Afganistan și pentru a câștiga încrederea publică;

20. cere să se facă o anchetă privind corupția, spălarea de bani, crimele de război și crimele împotriva umanității ce au legătură cu membrii NATO, cu Australia și cu instituțiile care au invadat și ocupat ilegal Afganistanul și au perpetuat această invazie și ocupare; insistă ca aceștia să facă obiectul unei anchete adecvate și eficace realizate de un organism independent și, după caz, să fie judecați; cere ca toți cei responsabili să fie trași la răspundere, inclusiv toți cei implicați în lanțul de comandă direct și indirect, cum ar fi ofițerii superiori și miniștrii responsabili de forțele armate;

21. își exprimă profunda îngrijorare și regretul cu privire la decizia administrației SUA de a consolida și îngheța fonduri în valoare de 7 miliarde USD de la Da Afghanistan Bank, banca centrală afgană, care erau deținute la Banca Rezervei Federale din New York; condamnă, de asemenea, decizia de a aloca în mod ilegal jumătate din această sumă, transferând-o într-un fond rezervat compensării financiare a reclamanților care solicitau despăgubiri pentru atacurile din 11 septembrie în instanțele din SUA; subliniază că aceste fonduri aparțin poporului afgan, care nu poartă nicio responsabilitate pentru atacurile de la 11 septembrie; avertizează că aceste acțiuni subminează dreptul internațional și vor avea consecințe de amploare; solicită repatrierea urgentă către Da Afghanistan Bank a tuturor fondurilor care aparțin legitim poporului afgan, sub supravegherea Organizației Națiunilor Unite;

22. invită UE și statele membre ale UE să pună capăt politicilor de intervenție militară, de ingerință externă și de schimbare a regimului și, în schimb, să colaboreze cu țările terțe în spiritul respectului reciproc și al respectării dreptului internațional;

23. reamintește rolul SUA și al aliaților săi în crearea, promovarea și sprijinirea grupurilor cunoscute pentru acțiunile lor teroriste, inclusiv în Afganistan, și invocarea cinică a așa-numitului „război împotriva terorismului” pentru a-și justifica și a-și pune în aplicare strategia de dominație;

24. respinge categoric ideile prezentate pentru prima dată de Înaltul Reprezentant, Josep Borrell, de a dezvolta capacități militare suplimentare ale UE pentru intervenții militare; subliniază că militarizarea într-o măsură și mai mare a politicii externe a UE este tocmai lecția greșită pe care am putea să o învățăm din eșecul politicii privind Afganistanul;

25. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la numeroasele informații privind încălcări și abuzuri la adresa drepturilor omului și a dreptului internațional în această țară;

26. subliniază că organismele competente pot juca un rol important și util semnalând încălcările dreptului internațional umanitar și încălcările și abuzurile la adresa drepturilor omului în Afganistan, contribuind astfel la apărarea poporului afgan; solicită să se instituie un mecanism internațional de monitorizare și de responsabilizare care să vizeze abuzurile ce au loc în prezent;

27. invită insistent UE să ofere poporului afgan asistență umanitară, având în vedere atât dificultățile umanitare, cât și cele economice, criza COVID-19, probabilitatea unei recolte sărace, pe lângă sărăcia deja gravă, insecuritatea alimentară și vulnerabilitatea climatică, într-un sistem economic și social deja fragil;

28. subliniază că UE trebuie să-și îndeplinească angajamentele în materie de combatere a schimbărilor climatice, acordând o atenție deosebită principiilor justiției climatice și datoriei în domeniul climei;

29. salută faptul că ONU și-a asumat poziția de coordonator al eforturilor de furnizare a ajutorului umanitar și de dezvoltare, în colaborare cu ONG-urile; îi invită pe talibani și pe toți ceilalți actori implicați să permită accesul total, securizat și neîngrădit al Organizației Națiunilor Unite, al agențiilor sale specializate și al partenerilor de executare, precum și al tuturor actorilor umanitari implicați în activități de ajutor umanitar și să se asigure că asistența umanitară ajunge la toți cei care au nevoie de ajutor;

30. recunoaște că sunt utilizate din ce în ce mai frecvent măsuri coercitive unilaterale, care au efecte negative asupra drepturilor omului în cazul întregii populații; solicită să se pună capăt utilizării măsurilor coercitive unilaterale, pe care organismele ONU le consideră ca având astfel de efecte;

31. invită UE să ofere asistență umanitară principalelor țări care găzduiesc refugiați afgani și subliniază că toate părțile trebuie să își respecte obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional umanitar, în toate circumstanțele, inclusiv cele legate de protecția civililor;

32. subliniază că UE și statele sale membre au datoria de a-i sprijini și proteja pe afganii care fug din calea talibanilor; subliniază că UE și statele sale membre ar trebui să accepte toți afganii care au lucrat pentru ONG-uri, statele membre și organizațiile internaționale, precum și pe cei ale căror drepturi și vieți sunt în pericol, cum ar fi persoanele LGBTI și femeile, să asigure accesul la protecție internațională și să le ofere un statut previzibil și sigur la sosire;

33. invită statele membre ale UE să acorde vize umanitare afganilor aflați în pericol și care solicită protecție internațională în Europa; regretă faptul că au fost eliberate atât de puține vize umanitare în această privință; observă că vizele umanitare reprezintă o posibilă cale legală către UE și invită Comisia, în cooperare cu UNHCR și cu statele membre, să analizeze posibilitatea creării și facilitării unor rute legale alternative, pentru a face posibilă deplasarea în condiții de siguranță a refugiaților afgani și pentru a permite reîntregirea rapidă a familiilor; subliniază că este necesar ca statele membre ale UE să facă pregătiri imediate și detaliate pentru a-i primi pe cei care sunt așteptați să ajungă în viitorul imediat sau mai îndepărtat, în conformitate cu dreptul internațional;

34. invită statele membre ale UE să convină asupra unui mecanism european de distribuție echitabilă, proporțională și obligatorie, punând capăt principiului responsabilității primului stat membru de intrare;

35. cere să se accelereze acțiunile de relocare a refugiaților afgani vulnerabili care se află în țările învecinate; insistă ca statele membre ale UE să se angajeze să asigure locuri suplimentare de relocare pentru afganii veniți din țările terțe în care ajung mai întâi și prin care tranzitează, în număr proporțional cu amploarea crizei și în acord cu mecanismele de relocare de urgență din trecut; subliniază că aceste angajamente de relocare nu trebuie să înlocuiască, ci să completeze sprijinul pentru alte crize și situații de strămutare care au loc în prezent, conform situațiilor prioritare identificate de UNHCR;

36. invită statele membre ale UE să înceteze returnările forțate ale afganilor în țări terțe, inclusiv să solicite Greciei să își revizuiască legislația care consideră Turcia drept țară terță sigură pentru solicitanții de azil afgani și, în paralel, să asigure transferul afganilor din Grecia către alte state membre ale UE; invită insistent Comisia Europeană să ia cu promptitudine măsurile necesare pentru a se asigura că Grecia respectă efectiv articolul 38 alineatul (4) din Directiva privind procedurile de azil, astfel încât resortisanților afgani cărora li se aplică conceptul de țară terță sigură să le fie examinate rapid cererile pe fond și să li se ofere statutul juridic corespunzător și condiții de primire adecvate;

37. regretă unele aspecte ale legilor de combatere a contrabandei cu migranți care au fost introduse în statele membre ale UE, cum ar fi Grecia, care, în multe cazuri, au avut rezultate opuse celor așteptate, conducând la urmărirea penală a unor persoane pentru „facilitarea intrării ilegale” în cursul solicitării de protecție internațională în UE, pentru care se aplică amenzi mari și perioade lungi de detenție; deploră, de asemenea, incriminarea și urmărirea penală a lucrătorilor umanitari pentru implicarea în operațiuni umanitare de salvare;

38. invită statele membre ale UE să înceteze deportările în Afganistan, să reexamineze toate cererile refuzate de azil care îi afectează pe afgani și să le acestora un statut juridic permanent sau temporar, în conformitate cu legislația națională și cu legislația UE; își exprimă îngrijorarea cu privire la intențiile unor state membre de a reîncepe procedurile de returnare a afganilor care solicită protecție internațională; solicită să se înlesnească și să se accelereze procedurile de reîntregire a familiei pentru afganii care au rude aflate deja în țările europene;

39. subliniază că este necesar să se garanteze că tuturor afganilor care ajung ilegal în statele membre ale UE li se permite să ceară azil, astfel cum se prevede în legislația UE, precum și reîntregirea familiei, dacă au rude într-un alt stat membru al UE; condamnă returnările solicitanților de azil efectuate de multe state membre la frontierele externe ale UE, printre care numeroși resortisanți afgani, și invită insistent Comisia să ia măsuri pentru a pune capăt acestei impunități; salută angajamentul UE și al statelor membre de a primi și a găzdui ucrainenii care fug din calea războiului, în special aplicarea Directivei 2011/55/CE privind protecția temporară; regretă că același angajament nu a fost demonstrat și în cazul altor populații migrante, care se confruntă cu crize similare; invită statele membre ale UE să-și arate sprijinul în cadrul Consiliului pentru aplicarea Directivei privind protecția temporară și în ceea ce privește refugiații afgani;

40. subliniază că este nevoie de o largă cooperare regională, cu obiectivul de a promova pacea, stabilitatea și securitatea pe termen lung în întreaga regiune; se declară în favoarea unei noi abordări a situației din Afganistan și din țările învecinate, sub forma unui for multilateral pentru dialog și negociere între țările și regiunile vizate, care să se ocupe de angajamente din domeniul politic, al securității, social, economic, de mediu și al drepturilor omului; subliniază că un astfel de for ar putea contribui la inițierea unei noi abordări constructive bazate pe asumare, autodeterminare și responsabilitatea statelor față de propriii cetățeni, precum și unele față de celelalte; subliniază că acest for ar trebui să fie lansat în cooperare cu Organizația pentru Cooperare Islamică și Organizația Națiunilor Unite;

41. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Afganistanului, Consiliului Europei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, ONU și NATO.

 

Ultima actualizare: 6 aprilie 2022
Aviz juridic - Politica de confidențialitate