PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la protejarea de către UE a copiilor și tinerilor care fug din calea războiului din Ucraina
5.4.2022 - (2022/2618(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Ewa Kopacz, Sabine Verheyen, Michaela Šojdrová, Tomasz Frankowski, Vladimír Bilčík, Vasile Blaga, Ioan‑Rareș Bogdan, Karolin Braunsberger‑Reinhold, Daniel Buda, Maria da Graça Carvalho, Agnès Evren, Gheorghe Falcă, Frances Fitzgerald, Loucas Fourlas, Mircea‑Gheorghe Hava, Rasa Juknevičienė, Jeroen Lenaers, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Marian‑Jean Marinescu, Eva Maydell, Peter Pollák, Emil Radev, Paulo Rangel, Radosław Sikorski, Tom Vandenkendelaere, Elissavet Vozemberg‑Vrionidi, Marion Walsmann, Milan Zver
în numele Grupului PPE
Iratxe García Pérez, Gabriele Bischoff, Heléne Fritzon, Birgit Sippel, Agnes Jongerius, Massimiliano Smeriglio, Juan Fernando López Aguilar, Javier Moreno Sánchez, Evin Incir, Sylvie Guillaume, Caterina Chinnici, Pietro Bartolo, Petra Kammerevert
în numele Grupului S&D
Hilde Vautmans, Dragoș Pîslaru, Dita Charanzová, Urmas Paet, Ramona Strugariu, Vlad Gheorghe, Fabienne Keller, Frédérique Ries, Jan‑Christoph Oetjen, Nathalie Loiseau, Róża Thun und Hohenstein, Andreas Glück, Nicola Beer, Nicola Danti, Olivier Chastel, Yana Toom, Irène Tolleret, Atidzhe Alieva‑Veli, Svenja Hahn, Javier Nart, Iskra Mihaylova, Vlad‑Marius Botoș
în numele Grupului Renew
Saskia Bricmont, Tineke Strik, Katrin Langensiepen, Diana Riba i Giner, Bronis Ropė, Alviina Alametsä, Anna Cavazzini, Ernest Urtasun, Rosa D'Amato, Erik Marquardt, Alice Kuhnke, Terry Reintke, Damien Carême, David Cormand, Tilly Metz, Mounir Satouri, Caroline Roose, Claude Gruffat, François Alfonsi, Benoît Biteau, Romeo Franz, Damian Boeselager
în numele Grupului Verts/ALE
Cornelia Ernst, Konstantinos Arvanitis, Pernando Barrena Arza, Malin Björk, Anne‑Sophie Pelletier, Miguel Urbán Crespo, Nikolaj Villumsen, Kateřina Konečná
în numele Grupului The Left
B9‑0207/2022
Rezoluția Parlamentului European referitoare la protejarea de către UE a copiilor și tinerilor care fug din calea războiului din Ucraina
Parlamentul European,
– având în vedere Convenția ONU din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului și protocoalele adiționale la aceasta,
– având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului,
– având în vedere articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere recomandarea (UE) 2021/1004 a Consiliului din 14 iunie 2021 de instituire a unei garanții europene pentru copii[1],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 martie 2021 privind Strategia UE privind drepturile copilului (COM(2021)0142),
– având în vedere Convenția ONU din 13 decembrie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap,
– având în vedere rezoluția sa din 29 aprilie 2021 referitoare la Garanția europeană pentru copii[2],
– având în vedere planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale,
– având în vedere decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare[3],
– având în vedere studiul la nivel mondial al ONU privind copiii privați de libertate din iulie 2019,
– având în vedere Convenția ONU din 30 august 1961 privind reducerea cazurilor de apatridie,
– având în vedere Pactul mondial al ONU privind refugiații din 2018,
– având în vedere rezoluția sa din 3 mai 2018 privind protecția copiilor migranți[4],
– având în vedere Recomandarea generală nr. 38 a Comitetului pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor din 6 noiembrie 2020 privind traficul de femei și fete în contextul migrației la nivel mondial,
– având în vedere rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la exploatarea sexuală și prostituția - impactul acestora asupra egalității de gen[5],
– având în vedere comunicarea Comisiei din 23 martie 2022 intitulată „Primirea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina: pregătirea Europei pentru a răspunde nevoilor acestora”(COM(2022)0131),
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât invadarea Ucrainei de către Federația Rusă și vizarea populației ucrainene au determinat un număr mare de persoane și familii să fugă din Ucraina, ceea ce a avut un impact enorm, în special asupra copiilor și tinerilor din întreaga regiune;
B. întrucât, potrivit celui mai recent raport al UNICEF[6], până la 25 martie 2022, peste 3,7 milioane de refugiați au fugit din Ucraina de la începutul războiului; întrucât se preconizează că această cifră va continua să crească în următoarele săptămâni; întrucât ONU estimează, de asemenea, că în prezent aproape 6,5 milioane de persoane care au fost strămutate în interiorul țării de la începutul războiului și alte 12,65 milioane de persoane au fost direct afectate de conflict;
C. întrucât, potrivit celui mai recent raport al UNICEF[7], femeile și copiii reprezintă 90 % din totalul refugiaților care fug din Ucraina; întrucât aproape jumătate dintre refugiații care fug din Ucraina sunt de vârstă școlară[8]; întrucât UNICEF estimează, de asemenea, că peste 2,5 milioane de copii au fost strămutați intern de la începutul conflictului;
D. întrucât, la 25 martie 2022 țările învecinate se confruntau cu un aflux uriaș de refugiați din Ucraina, peste 2,2 milioane trecând în Polonia, peste 579 000 în România, peste 379 000 în Republica Moldova, aproape 343 000 în Ungaria și peste 545 000 în alte țări[9];
E. întrucât, având în vedere cifre atât de ridicate, copiii, în special atunci când sunt neînsoțiți, sunt expuși unui risc crescut de violență, abuz și exploatare și există un risc crescut ca aceștia să dispară și să cadă victime traficului de persoane, în special atunci când se deplasează peste granițe;
F. întrucât peste 100 000 de copii, jumătate dintre aceștia cu dizabilități, trăiesc în centre de îngrijire instituționalizată și în internate din Ucraina[10] și peste 90 % dintre aceștia au părinți; întrucât, potrivit cifrelor oficiale, 4 311 copii s-au născut în Ucraina între 24 februarie și începutul lunii martie și întrucât se estimează că la începutul crizei au existat 265 000 de femei însărcinate, dintre care aproximativ 80 000 se preconizează că vor naște în următoarele trei luni;
G. întrucât, potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR), în Ucraina existau cel puțin 35 875 de apatrizi și persoane de naționalitate nedeterminată în 2021; întrucât aproximativ 10-20 % din cei aproximativ 400 000 de romi care trăiesc în Ucraina sunt apatrizi sau expuși riscului de apatridie; întrucât s-a raportat că 55 % dintre copiii născuți în Donețk și Luhansk și 88 % dintre copiii născuți în Crimeea nu dispun de certificate de naștere ucrainene sau de documente personale, ceea ce îi expune riscului de apatridie[11]; întrucât copiii în situație de migrație forțată sunt expuși unui risc crescut de apatridie din cauza unor probleme legate de obstacolele în calea înregistrării nașterilor în țara lor de origine sau în timpul strămutării și din cauza lipsei de recunoaștere a apatridiei părinților lor; întrucât acest risc este exacerbat pentru copiii neînsoțiți, având în vedere obstacolele în calea documentării și a înregistrării, inclusiv lipsa dovezii legăturilor de familie;
H. întrucât Garanția europeană pentru copii este un instrument european al cărui obiectiv este să prevină și să combată sărăcia și excluderea socială prin garantarea accesului gratuit și efectiv al copiilor aflați la nevoie la servicii esențiale, cum ar fi educația și îngrijirea timpurie, activități educaționale și școlare, asistență medicală și cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală, precum și a accesului efectiv al tuturor copiilor la o alimentație sănătoasă și la o locuință adecvată; întrucât obiectivele Garanției pentru copii ar trebui să se aplice tuturor copiilor din Uniune;
I. întrucât copiii migranților și ai refugiaților se regăsesc adesea în situații nedefinite din cauza lacunelor din legislația națională, ceea ce duce la lăsarea copiilor în urmă, lucru care poate exacerba subdezvoltarea lor socială și duce la precaritate, precum și la un risc mai mare de marginalizare, maltratare și abuz;
J. întrucât copiii care cresc într-o penurie de resurse și în situații familiale precare sunt mai susceptibili să se confrunte cu sărăcia și cu excluziunea socială, ceea ce poate avea un impact considerabil asupra dezvoltării lor viitoare și asupra vieții lor la vârsta maturității, perpetuând astfel cercul vicios al sărăciei intergeneraționale; întrucât sărăcia și a excluziunea socială sunt cel mai bine abordate prin politici cuprinzătoare, cu aplicare restrânsă, dar cu un domeniu de aplicare larg, care vizează nu numai copiii, ci și familiile și comunitățile acestora, precum și prin acordarea de prioritate investițiilor în crearea de noi oportunități și soluții; întrucât toate sectoarele societății trebuie să fie implicate în soluționarea acestor probleme, de la autoritățile locale, regionale, naționale și europene la societatea civilă;
K. întrucât organizațiile internaționale au identificat sărăcia în rândul copiilor ca fiind atât o cauză potențială, cât și o consecință a încălcărilor drepturilor copiilor, ca urmare a impactului pe care aceasta îl are asupra capacității copiilor de a-și exercita drepturile și a nerespectării acestor drepturi;
L. întrucât, până în prezent, 378 de instituții de învățământ secundar și superior au fost distruse în Ucraina prin bombardamente ruse[12];
M. întrucât integrarea copiilor și tinerilor în structurile de îngrijire și de învățare ar trebui să rămână o prioritate pentru UE și statele sale membre;
N. întrucât au fost comise încălcări grave împotriva copiilor în contextul conflictului, inclusiv împotriva celor aflați în detenție; întrucât impactul pe termen scurt, mediu și lung al conflictelor armate asupra copiilor ar trebui abordate în mod eficace și global, utilizând gama variată de instrumente pe care UE le are la dispoziție, inclusiv orientările noi și consolidate ale UE privind copiii și conflictele armate;
O. întrucât fetele sunt deosebit de expuse riscului în timpul crizei umanitare și al crizei strămutărilor, deoarece continuă să fie în mod disproporționat victime ale discriminării bazate pe norme de gen și ale violenței de gen;
P. întrucât, în Moldova, copiii reprezintă jumătate din numărul refugiaților care fug din Ucraina,
1. salută publicarea Comunicării Comisiei din 23 martie 2022 intitulată „Primirea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina: pregătirea Europei pentru a răspunde nevoilor acestora”, orientările operaționale pentru punerea în aplicare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382[13] a Consiliului și planul în 10 puncte pentru o coordonare europeană mai strânsă în ceea ce privește primirea refugiaților din Ucraina;
2. reamintește că UE și toate statele membre au ratificat Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și, prin urmare, sunt obligate să respecte, să protejeze și să respecte drepturile prevăzute în aceasta; subliniază că, în conformitate cu Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, interesul superior al copilului ar trebui să fie întotdeauna considerat primordial în toate deciziile privind copiii;
3. invită statele membre să considere fiecare copil care caută refugiu ca fiind în primul rând un copil, indiferent de originea sa socială sau etnică, de gen, de orientarea sexuală, de aptitudini, de naționalitate sau de statutul său în materie de migrație;
4. solicită crearea unor pasaje sigure și a unor coridoare umanitare pentru copiii care fug din calea conflictului, atât cei neînsoțiți, cât și cei cu familii, precum și furnizarea ajutorului urgent de care au nevoie copiii strămutați intern, blocați sau incapabili să părăsească zonele încercuite;
5. reamintește importanța Strategiei UE privind drepturile copilului, a Garanției pentru copii, a Strategiei UE privind combaterea traficului de persoane, a Strategiei UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 precum și a tuturor instrumentelor juridice existente ale UE, inclusiv a Directivei privind protecția temporară[14], pentru a sprijini statele membre să răspundă nevoilor specifice ale copiilor care fug din calea războiului;
6. subliniază importanța schimbului de informații între statele membre în deplină conformitate cu normele de protecție a datelor și a faptului că înregistrarea dintr-un stat membru este recunoscută de un alt stat membru;
7. subliniază că fiecare copil are dreptul de a fi protejat de violență, exploatare și abuz și că statele membre ale UE trebuie să asigure măsuri preventive, în special pentru copiii expuși riscului de trafic și răpire, precum și sprijin pentru copiii care au fost expuși violenței și traumelor; reamintește că copiii care se află într-un cadru familial sunt, în general, mai în siguranță și mai bine îngrijiți și solicită, prin urmare, să se acorde mai mult sprijin familiilor și eforturilor de reunificare a familiei; reamintește, în orice caz, că ar trebui să existe întotdeauna o evaluare a interesului superior al copilului; solicită, în plus, să se acorde sprijin supraviețuitorilor violenței de gen;
8. invită Comisia să ajute țările învecinate să creeze spații adecvate și sigure, adaptate copiilor, cu ofițeri responsabili de protecția copiilor imediat după frontieră, cum ar fi centrele Blue Dot create de UNICEF și UNHCR;
9. recomandă cu fermitate ca ofițerii responsabili de protecția copiilor și alte servicii critice să fie prezenți și disponibili la frontieră pentru a identifica vulnerabilitățile acestor copii, în special prin identificarea și înregistrarea exactă a naționalității copilului, a apatridiei sau a riscului de apatridie la sosire și prin îndrumarea acestora către serviciile adecvate, inclusiv serviciile care oferă sprijin psihosocial, sprijin pentru sănătatea maternă, serviciile de protecție împotriva violenței bazate pe gen, de regăsire a familiei și de sprijinire a reîntregirii familiei, precum și pentru a asigura o predare adecvată către sistemele naționale de protecție a copilului, astfel încât copiilor să li se acorde acces deplin la toate serviciile de bază și îngrijire adecvată în conformitate cu standardele internaționale de protecție a copilului;
10. îndeamnă toate părțile să colaboreze îndeaproape cu autoritățile ucrainene pentru a accelera evacuarea copiilor din instituții și a copiilor care au nevoie de îngrijire medicală și să se asigure că aceștia sunt transferați în centre de îngrijire comunitare sau familiale adecvate din statele membre, astfel încât să poată beneficia de îngrijirea corespunzătoare;
11. subliniază că evacuările trebuie făcute întotdeauna cu respectarea unor măsuri speciale care iau în considerare interesul superior al copilului și că părinții sau persoanele responsabile pentru îngrijirea lor trebuie să-și dea consimțământul;
12. subliniază că este important să se creeze o strategie a UE care să intensifice acțiunile umanitare pe teren de salvare a familiilor și a copiilor, în special a copiilor vulnerabili, inclusiv a celor care provin din medii socioeconomice defavorizate, a celor aflați în centre de plasament sau în îngrijire, a celor din spitale, precum și a copiilor cu dizabilități, a orfanilor și copiilor neînsoțiți, mai ales în zonele de luptă;
13. salută anunțul Comisiei privind crearea Platformei de solidaritate pentru schimbul de informații privind capacitățile de primire ale statelor membre și numărul de persoane care beneficiază de protecție temporară pe teritoriile lor;
14. subliniază importanța cooperării strânse cu autoritățile ucrainene și cu organizațiile internaționale și neguvernamentale relevante pentru a înregistra și a identifica copiii care intră în UE din centre de îngrijire instituționalizată din Ucraina, pentru a preveni traficul de copii, adopțiile ilegale și alte posibile abuzuri, cu respectarea deplină a standardelor UE în materie de protecție a datelor; atrage atenția asupra monitorizării situației acelor copii și a locului în care se află după sosirea lor în UE;
15. cere ca copiii neînsoțiți și separați și copiii din centrele de îngrijire instituționalizată din Ucraina să fie incluși imediat în sistemele de monitorizare pentru serviciile sociale și de protecție a copilului din statele membre de primire, pentru a înlesni reîntregirea familiei în viitor atunci când acest lucru este în interesul lor superior și pentru a supraveghea acordarea de servicii de îngrijire pentru a le asigura siguranța și protecția;
16. subliniază importanța colectării de date defalcate în conformitate cu standardele UE în materie de protecție a datelor, pentru a identifica grupurile vulnerabile care provin din Ucraina, inclusiv, dar fără a se limita la: copiii aflați în îngrijire instituțională, copiii cu dizabilități, copiii din comunitățile rome, copiii fără acte de identitate și alți copii din afara Ucrainei, copiii apatrizi și copiii expuși riscului de apatridie, cu scopul de a identifica nevoile acestor grupuri și de a oferi sprijin pentru urmărirea și reunificarea copiilor neînsoțiți, a femeilor și a victimelor traficului;
17. ia act de platforma UE pentru înregistrare, care urmărește să permită statelor membre să facă schimb de informații pentru a se asigura că persoanele care beneficiază de protecție temporară sau adecvată în temeiul legislației naționale pot beneficia efectiv de drepturile lor în toate statele membre, limitând, în același timp, posibilele abuzuri;
18. Îndeamnă statele membre învecinate să ofere copiilor informații adaptate pentru ei, într-o limbă pe care o pot înțelege, cu privire la situația lor, la drepturile lor și la riscul cu care se pot confrunta în cazul traficului de ființe umane și al altor forme de exploatare; subliniază că informațiile oferite adulților ar trebui să includă secțiuni speciale privind traficul de copii, pentru a alerta îngrijitorii și a facilita un sprijin adaptat;
Condițiile de primire și copiii vulnerabili
19. atrage atenția că copiii au dreptul și nevia naturală de a fi aproape de părinții lor sau de un îngrijitor constant; subliniază că este important ca frații și surorile să nu fie separați și, prin urmare, că este important ca copiii neînsoțiți să fie găzduiți în centre familiale și comunitare pentru a permite tuturor copiilor să crească nu în instituții, ci în familii și comunități, prevenind astfel separarea fără rost a familiei; subliniază că, în cazul în care copiii sunt neînsoțiți, ar trebui să se acorde prioritate îngrijirii lor în familii sau altor tipuri de îngrijire la nivelul comunității și că, dacă acest lucru nu este posibil, copiii ar trebui plasați în centre separate de adulți;
20. invită statele membre să se asigure că se numește rapid un tutore pentru toți copiii neînsoțiți la sosirea în prima lor țară, indiferent de naționalitatea lor sau de statutul de imigrant, și că toate informațiile pe care le dă tutorele sunt oferite într-un mod adaptat copiilor; consideră, în acest sens, statele membre învecinate ar trebui folosească în totalitate rețeaua europeană de tutelă existentă și, dacă nu sunt disponibili tutori în țările-gazdă, recomandă cu fermitate numirea unor tutori temporari la frontieră, pentru a asigura o predare adecvată a responsabilităților către sistemele naționale de protecție a copilului;
21. subliniază importanța comunităților locale și a municipalităților, precum și a organizațiilor societății civile din prima linie pentru primirea, cazarea și asigurarea accesului la educație pentru copii și tineri; invită, prin urmare, Comisia să accelereze accesul acestora la fondurile UE existente;
22. salută și recunoaște rolul esențial al societății civile în primirea, cazarea, acordarea de asistență umanitară și de asistență juridică, precum și în incluziunea socială a copiilor și tinerilor care fug din calea războiului; reamintește că autoritățile nu se pot baza doar pe cetățeni și pe organizațiile societății civile pentru a organiza primirea și protecția copiilor care fug din Ucraina; Subliniază că autoritățile statelor membre trebuie să supravegheze primirea copiilor neînsoțiți;
23. invită Comisia să contribuie la întărirea sistemelor de protecție a copilului în țările gazdă pentru a îmbunătăți sprijinul psihologic și accesul la servicii de bază, cum ar fi educația și sănătatea, pentru copiii care fug din Ucraina, în condiții de egalitatea cu copiii din țările gazdă, și să instituie mecanisme de relocare care să acorde prioritate reîntregirii familiei și relocării copiilor vulnerabili și a altor persoane pentru a reduce presiunea asupra țărilor învecinate;
24. subliniază că trebui sprijinite sistemele de sănătate din țările gazdă pentru a asigura continuitatea îngrijirii copiilor și tinerilor care fug din Ucraina, în special prin furnizarea de medicamente esențiale, cum ar fi pentru pacienții cu HIV, cancer și boli rare; invită statele membre să își coordoneze eforturile cu UNICEF și cu Organizația Mondială a Sănătății pentru a asigura vaccinarea copiilor și tinerilor care fug din Ucraina împotriva bolilor de bază, inclusiv împotriva poliomielitei, rujeolei și a COVID-19;
25. reamintește că UE și toate statele membre au ratificat Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și, prin urmare, sunt obligate să respecte, să protejeze și să respecte drepturile prevăzute în aceasta; îndeamnă statele membre să adopte măsuri specifice pentru a răspunde în mod adecvat nevoile copiilor cu dizabilități, inclusiv facilități adecvate și îngrijire permanentă oferită de îngrijitori verificați;
26. subliniază necesitatea de a se asigura că nevoile copiilor și tinerilor LGBTIQ + sunt luate în considerare, în special prin asigurarea unor modalități de primire sau de îngrijire sigure și adecvate și prin asigurarea faptului că nu există discriminare la punctele de trecere a frontierei; subliniază dificultățile specifice cu care se confruntă femeile transgen și familiile curcubeu la trecerea frontierelor; subliniază că copiii cuplurilor de același sex riscă să fie separați de unul sau de ambii părinți; invită statele membre să țină seama de parteneriatele de facto și de familii aplicarea Directivei privind protecția temporară;
27. salută inițiativa Comisiei de a crea un mecanism de solidaritate pentru transferurile medicale în interiorul UE pentru refugiați și persoanele strămutate din statele membre învecinate cu Ucraina, inclusiv ale copiilor și tinerilor care au nevoie imediată de tratament și terapie;
28. invită statele membre să consolideze actuala linie telefonică europeană unică pentru copii dispăruți (116 000) și linia europeană de asistență telefonică, care oferă asistență psihologică gratuită copiilor și tinerilor care fug din Ucraina (116 111); insistă că trebuie întărită cooperarea dintre statele membre pentru linia telefonică de urgență 116 000, precum și acțiunile transfrontaliere care vizează identificarea și găsirea copiilor dispăruți;
Reîntregirea familiei
29. invită statele membre să gestioneze cazurile tuturor copiilor care au fugit temporar din Ucraina și se află temporar în grija lor, cu scopul final de a înlesni reîntregirea familiei, inclusiv asigurându-se că autoritățile verifică periodic bazele de date existente și în deplină conformitate cu standardele UE în materie de protecție a datelor, inclusiv cele care colectează informații privind copiii dispăruți; subliniază că, în cazul în care reîntregirea fizică a familiei nu este posibilă imediat, ar trebui să se mențină sau să se restabilească contactul cât mai curând posibil, inclusiv cu frații și surorile sau cu familia extinsă; consideră că aceste măsuri trebuie să conțină mecanisme solide de protecție și raportare, inclusiv semnalizarea serviciilor și sesizări și interogări în sistemele naționale de gestionare a cazurilor de protecție a copilului;
30. invită statele membre să oprească adopțiile de copii pentru a evita separarea continuă sau permanentă a copiilor de părinții și familiile lor, în detrimentul interesului superior al acestora;
Relocarea
31. cere să se promoveze mecanisme de transfer, inclusiv transportul sigur, rapid și coordonat în toate statele membre, pentru copiii și familiile lor deja prezente în statele membre învecinate, în special pentru copiii neînsoțiți și copiii cu dizabilități, care necesită îngrijire specifică, în strânsă cooperare cu autoritățile ucrainene și cu serviciile consulare ucrainene din UE, atunci când este necesar din motive de sănătate;
32. invită Comisia să ajute statele membre învecinate să facă evaluări individuale privind interesul superior al copiilor și, atunci când aceștia sunt însoțiți de un adult, indiferent dacă sunt membri ai familiei, rude sau susținători privați, să se asigure că există un sistem adecvat de verificare a familiilor gazdă care să ofere protecție copiilor și să se asigure că aceștia sunt transferați în condiții de siguranță în familiile gazdă;
Integrarea
33. invită statele membre să asigure o abordare coordonată în programarea și executarea fondurilor UE și să se asigure că finanțarea UE oferă un răspuns rapid și direct pentru a sprijini furnizorii de servicii din țările cele mai afectate, inclusiv societatea civilă și organizațiile internaționale; invită, de asemenea, statele membre să accelereze aplicarea acestor măsuri și să aloce toate resursele naționale posibile, completate de fonduri ale UE, cum ar fi Fondul social european Plus, Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul european de dezvoltare regională, InvestEU, Erasmus+, Fondul pentru azil, migrație și integrare și EU4Health, pentru a se asigura că refugiații beneficiază de integrare socioeconomică, acces egal la locuri de muncă de calitate, educație, formare și îngrijire și sunt protejați împotriva sărăciei în rândul copiilor și excluziunii sociale; reamintește că statele membre trebuie să includă măsuri specifice pentru a investi în copii și tineri în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a accesa fondul, în conformitate cu pilonul „Next Generation” din Mecanismul de redresare și reziliență și cu Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE); invită Comisia și Consiliul să furnizeze resurse suplimentare, dacă este necesar;
34. este conștient de problemele cu care se confruntă statele membre în ceea ce privește integrarea cursanților în sistemele lor de educație și formare; îndeamnă statele membre să integreze rapid cursanții de toate vârstele în structurile generale de învățare formală, informală și non-formală și să ofere sprijin educațional specializat persoanelor cu nevoi suplimentare, inclusiv copiilor din comunitățile marginalizate, cum ar fi romii, pentru a limita abandonul școlar și pentru a evita segregarea în educație, care duce la excluziune socială și discriminare; recunoaște că barierele lingvistice ar putea împiedica înscrierea și performanța la școală a copiilor care fug din Ucraina; invită, prin urmare, Comisia să sprijine autoritățile naționale ale statelor membre să asigure servicii gratuite de interpretare, cursuri speciale de limbă și alte programe speciale de recrutare a profesorilor ucraineni, precum și a profesorilor care vorbesc limbi ucrainene și/sau limbi minoritare relevante;
35. recunoaște că instrumentele digitale pot fi măsuri foarte utile, flexibile și adaptate pentru a oferi în timp util continuitate educațională și sprijin suplimentar copiilor și tinerilor aflați în situații vulnerabile și ar trebui să respecte pe deplin standardele de protecție a datelor; invită Comisia să folosească optim instrumentele și echipamentele de educație digitală existente, în special cele dezvoltate în Ucraina, pentru a se asigura că toți copiii își pot continua educația; reafirmă, însă, că aceste instrumente ar trebui să fie complementare structurilor fizice și subliniază că educația în persoană este esențială, în special în contextul actual, în care acești copii și tineri au nevoie de sprijin psihosocial suplimentar; cere ca țările-gazdă să beneficieze de sprijin concertat pentru a intensifica accesul la asistență psihologică adecvată din partea experților capabili să facă față traumelor provocate de război; invită, în acest sens, statele membre să sprijine cadrele didactice, formatorii și alte categorii de personal didactic care lucrează cu copii traumatizați;
36. salută inițiativa Comisiei de a extinde portalul „School Education Gateway” pentru a contribui la cooperarea între statele membre pentru a începe schimbul de experiență și pentru a identifica ce este necesar pentru a continua educația copiilor strămutați, ca ghișeu unic pentru coordonarea materialelor educaționale între Ucraina și statele membre în limba cursanților; subliniază că trebuie valorificate capacitățile profesorilor ucraineni din rândul noilor sosiți în Europa;
37. insistă că trebuie recunoscute diplomele, calificările și perioadele de învățare, inclusiv pentru cadrele didactice și lucrătorii din domeniul sănătății, deoarece acestea sunt esențiale pentru integrarea fără probleme în noul lor mediu a copiilor și tinerilor care fug din Ucraina; îndeamnă statele membre, având în vedere circumstanțele actuale, să dea dovadă de flexibilitate în cazurile în care lipsesc documente administrative și să găsească căi inovatoare și pragmatice de a continua demersurile, combinând opțiunile digitale cu cele pe hârtie;
38. îndeamnă Comisia să monitorizeze îndeaproape măsurile luate pentru a răspunde nevoilor educaționale și sociale ale copiilor și tinerilor care fug din Ucraina, folosind în mod optim colectarea de date agregate, asigurând totodată respectarea deplină a standardelor UE în materie de protecție a datelor;
39. salută primele încercări ale Comisiei de a facilita adaptarea programelor de finanțare existente ale UE pentru a sprijini tinerii, în special Erasmus+ și Corpul european de solidaritate, și îndeamnă ca aceste eforturi să fie menținute sau consolidate în funcție de evoluții și atât timp cât este necesar; subliniază că Garanția pentru tineret consolidată stipulează că toți tinerii cu vârsta de peste 15 ani ar trebui să primească o ofertă de muncă, de continuare a educației, de stagiu sau de ucenicie, într-un interval de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu mai urmează o formă de învățământ oficial; invită, de asemenea, statele membre să implementeze Garanția pentru tineret consolidată pentru a asigura oferte de înaltă calitate, inclusiv asigurând o remunerație echitabilă și accesul la protecție socială, prin interzicerea folosirii abuzive a contractelor atipice și prin asigurarea unor medii de lucru adaptate la nevoile persoanelor cu dizabilități;
40. subliniază rolul sportului în procesul de integrare a refugiaților, în special a copiilor și tinerilor, și invită statele membre să înlesnească accesul copiilor și tinerilor la activități și intervenții sportive, care îi vor ajuta să își îmbunătățească sănătatea mintală, să depășească traumele, să se adapteze la noul lor mediu și să creeze legături cu comunitățile-gazdă;
41. salută eforturile depuse de unele țări pentru a pune la dispoziție fonduri specifice destinate burselor pentru studenții ucraineni și cere eforturi europene comune în acest sens; subliniază că este important ca toți studenții care fug din Ucraina, inclusiv studenții internaționali, să poată beneficia de astfel de fonduri și să își finalizeze programele de studiu, deoarece și ei se află într-o situație de urgență; insistă că trebuie sprijiniți toți copiii și tinerii;
42. cere Comisiei și statelor membre să continue și să adopte o abordare coerentă pentru a face față problemelor actuale și viitoare generate de războiul din Ucraina și să nu uite învățămintele desprinse din răspunsul la acest război, ci mai degrabă să acționeze în urma acestora, inclusiv aplicând și implementând Directiva privind protecția temporară pentru a asigura accesul la protecție pentru refugiații și solicitanții de azil de orice origine;
43. invită statele membre și mai ales coordonatorii naționali ai UE din cadrul Garanției europene pentru copii să asigure accesul la servicii gratuite, eficiente și de bună calitate pentru copiii care fug din Ucraina, în condiții de egalitate cu alți copii din țările gazdă, în conformitate cu recomandarea de a asigura măsuri naționale integrate și de a lua în considerare dezavantajele specifice; subliniază că criza provocată de pandemia de COVID-19 și sosirea refugiaților în urma războiului din Ucraina poate exacerba situația copiilor expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială sau a copiilor care au nevoie de acces la îngrijire de calitate; invită, prin urmare, statele membre și Comisia să majoreze urgent finanțarea Garanției europene pentru copii, cu un buget specific de cel puțin 20 miliarde EUR, pentru a combate sărăcia care afectează copiii și familiile acestora și pentru a contribui la obiectivul de reducere a sărăciei cu cel puțin 15 milioane de copii până în 2030, inclusiv cu cel puțin 5 milioane de copii în toate statele membre până în 2030; invită, în acest sens, toate statele membre să aloce mai mult de minimumul de 5 % din resursele Fondului social european Plus în cadrul gestiunii partajate pentru sprijinirea activităților din Garanția europeană pentru copii;
44. invită statele membre, în acest context, să stimuleze investițiile în locuri de muncă sustenabile și de calitate, în sprijin social pentru tineri și părinți și să aplice politici precis orientate de ocupare a forței de muncă care să asigure un nivel de trai decent, condiții de muncă și salarii echitabile, un echilibru adecvat între viața profesională și cea privată, o piață a muncii incluzivă și o capacitate crescută de inserție profesională, inclusiv învățământul profesional și formarea profesională; subliniază că ar trebui create servicii gratuite de îngrijire a copiilor preșcolari pentru a înlesni participarea părinților pe piața muncii, în special a femeilor, și pentru a sprijini dezvoltarea socială a copiilor; subliniază că trebuie colaborat strâns cu sindicatele naționale și europene pentru a sprijini toate persoanele care fug din Ucraina să își exercite drepturile sociale și de muncă în statele membre;
45. invită statele membre să asigure locuințe adecvate și sigure pentru toate persoanele care fug din Ucraina; invită statele membre să acorde prioritate locuințelor permanente pentru copiii și familiile lor cu risc de fi fără adăpost și să includă în planurile lor naționale de acțiune privind Garanția pentru copii soluții de asigurare a accesului la locuințe pentru copiii fără adăpost și cei care se confruntă cu o excluziune severă în ceea ce privește locuințele; invită statele membre să se asigure că fiecare copil și tânăr care fuge din Ucraina are acces la apă curentă, salubritate și instalații de igienă personală, și acasă și la școală;
°
° °
46. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
- [1] JO L 223, 22.6.2021, p. 14.
- [2] JO C 506, 15.12.2021, p. 94.
- [3] JO L 71, 4.3.2022, p. 1.
- [4] JO C 41, 6.2.2020, p. 41.
- [5] JO C 285, 29.8.2017, p. 78.
- [6] UNICEF, Ukraine Situation: Refugee Response in Neighbouring Countries – Humanitarian Situation Report (Situația din Ucraina: răspunsul țărilor învecinate la problema refugiaților – Raportul nr. 3 privind situația umanitară), 23 martie 2022.
- [7] UNICEF, Ukraine Situation: Refugee Response in Neighbouring Countries – Humanitarian Situation Report (Situația din Ucraina: răspunsul țărilor învecinate la problema refugiaților – Raportul nr. 3 privind situația umanitară), 23 martie 2022.
- [8] Comisia Europeană, „Refugiați din Ucraina: sprijin pentru educație”, disponibil la: https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/stronger-europe-world/eu-solidarity-ukraine/eu-assistance-ukraine/information-people-fleeing-war-ukraine/fleeing-ukraine-support-education_ro
- [9] UNICEF, Ukraine Situation: Refugee Response in Neighbouring Countries – Humanitarian Situation Report (Situația din Ucraina: răspunsul țărilor învecinate la problema refugiaților – Raportul nr. 3 privind situația umanitară), 23 martie 2022.
- [10] UNICEF, Unaccompanied and separated children fleeing escalating conflict in Ukraine must be protected (Copiii neînsoțiți și separați care fug din calea escaladării conflictului din Ucraina trebuie protejați”, declarație comună a directorului executiv al UNICEF, Catherine Russell, și a Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, 7 martie 2022, și organizația Hope and Homes for Children, An Analytical Report Based on the Findings of a Comprehensive Study of the Child Protection System in Ukraine (Un raport analitic bazat pe constatările unui studiu cuprinzător privind sistemul de protecție a copilului în Ucraina), 2017, accesat la adresa: http://www.openingdoors.eu/the-illusion-ofprotection-national-audit-of-the-child-protection-system-in-ukraine
- [11] A se vedea documentul de informare al Rețelei europene privind apatridia intitulat „Stateless people and people at risk of statelessness forcibly displaced from Ukraine” (Apatrizii și persoanele expuse riscului de apatridie strămutate forțat din Ucraina), 10 martie 2022, și documentul UNHCR intitulat „Stateless Persons”(Apatrizii), disponibil la adresa https://www.unhcr.org/ua/en/stateless-persons.
- [12] Kiev School of Economics, „Direct damage caused to Ukraine’s infrastructure during the war has already reached almost $63 billion. Global economic losses are about $543-600 billion” (Daunele directe aduse infrastructurii Ucrainei în timpul războiului au ajuns deja la aproape 63 miliarde USD. Pierderile economice globale sunt de aproximativ 543-600 miliarde USD), pagină accesată la adresa https://kse.ua/about-the-school/news/zbitki-naneseni-infrastrukturi-ukrayini-v-hodi-viyni-skladayut-mayzhe-63-mlrd/
- [13] JO C 126 I, 21.3.2022, p. 1.
- [14] JO L 212, 7.8.2001, p. 12.