PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la concluziile reuniunii Consiliului European din 24-25 martie 2022: inclusiv ultimele evoluții ale războiului din Ucraina și sancțiunile aplicate de UE împotriva Rusiei și implementarea acestora
5.4.2022 - (2022/2560(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Iratxe García Pérez, Marek Belka, Pedro Marques, Tonino Picula
în numele Grupului S&D
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0197/2022
B9‑0210/2022
Rezoluția Parlamentului European referitoare la concluziile reuniunii Consiliului European din 24-25 martie 2022: inclusiv ultimele evoluții ale războiului din Ucraina și sancțiunile aplicate de UE împotriva Rusiei și implementarea acestora
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina, în special cea din 1 martie 2022 referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei[1],
– având în vedere concluziile Consiliului European din 25 martie 2022,
– având în vedere Carta ONU,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât continuă agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată împotriva Ucrainei și invadarea Ucrainei de către Federația Rusă;
B. întrucât, în concordanță cu Carta ONU și cu principiile dreptului internațional, în relațiile lor internaționale toate statele se bucură de egalitate suverană și „se vor abține, în relațiile lor internaționale de a recurge la amenințarea cu forța sau la folosirea ei fie împotriva integrității teritoriale ori independenței politice a vreunui stat”; întrucât, la 16 martie 2022, Curtea Internațională de Justiție a ordonat ca Federația Rusă să își suspende imediat operațiunile militare pe teritoriul Ucrainei;
C. întrucât Federația Rusă a comis încălcări grave ale dreptului internațional umanitar în Ucraina;
D. întrucât mii de civili ucraineni și-au pierdut viața sau au fost răniți în timpul agresiunii și invaziei Rusiei începând cu 24 februarie 2022, în timp ce aproape 6,5 milioane de cetățeni ucraineni au fost strămutați în interiorul țării și peste 4 milioane au fugit în țările învecinate, la care se adaugă peste 14 000 de persoane, militari și civili, care și-au pierdut viața în ultimii opt ani ca urmare a ocupării Crimeii de către Federația Rusă și a conflictului generat de aceasta în estul Ucrainei;
E. întrucât UE a adoptat patru pachete de sancțiuni împotriva Federației Ruse ca răspuns la agresiunea și invazia acesteia; întrucât aceste sancțiuni includ sancțiuni individuale, măsuri financiare, sancțiuni economice – inclusiv în domeniul transporturilor, energiei, apărării, metalelor și bunurilor de lux – restricții privind propaganda mediatică, măsuri diplomatice și restricții privind relațiile cu oblastiile Donețk și Luhansk care nu sunt controlate de guvern; întrucât UE planifică sancțiuni suplimentare împotriva Federației Ruse; întrucât UE a adoptat, de asemenea, sancțiuni împotriva Belarusului ca răspuns la implicarea sa în agresiunea și invazia rusă;
F. întrucât aplicarea sancțiunilor UE împotriva Federației Ruse rămâne inegală în unele domenii din cauza naturii opace a activelor financiare rusești, a cadrelor juridice divergente din statele membre, a capacităților instituționale limitate sau a lipsei de voință politică,
1. condamnă din nou, în cei mai duri termeni posibili, agresiunea militară ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei și invadarea acestei țări de către Federația Rusă, precum și implicarea Belarusului în această agresiune; condamnă, de asemenea, în termenii cei mai fermi cu putință, bombardarea fără discernământ a orașelor, vizarea deliberată a zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, distrugerea orașului Mariupol, deportarea forțată a primarilor și a altor cetățeni, precum și folosirea de muniții interzise – toate acestea constituind încălcări grave ale dreptului internațional umanitar în Ucraina de către Rusia;
2. își exprimă revolta și indignarea profundă cu privire la atrocitățile comise împotriva populației civile din Ucraina în orașele ocupate de forțele ruse precum Bucea, Hostomel și Irpin, atrocități dezvăluite prin descoperirea unor gropi comune și dovada execuțiilor și persecuțiilor; invită Curtea Penală Internațională (CPI) să investigheze aceste acte comise de forțele militare ruse și să aducă în fața justiției și să-i tragă la răspundere pe toți cei responsabili de autorizarea, comiterea și ascunderea unor astfel de atrocități, care constituie crime de război;
3. invită Federația Rusă să pună capăt imediat tuturor actelor de violență împotriva civililor și să înceteze imediat toate activitățile militare din Ucraina; cere din nou retragerea necondiționată a forțelor militare și paramilitare ruse, precum și a echipamentelor militare rusești de pe întreg teritoriul Ucrainei și respectarea totală a integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional;
4. solicită crearea unor puncte de trecere sigure și a unor coridoare umanitare pentru toate persoanele care fug din calea războiului, în special copiii, atât minori neînsoțiți, cât și cei care fug cu familiile lor; cere ca fiecare copil care caută refugiu să fie tratat în primul rând ca un copil și să se asigure protecția tuturor persoanelor care fug din Ucraina, indiferent de originea lor socială sau etnică, de gen, orientare sexuală, capacitate sau statut de migrant; felicită statele membre, precum și alte țări din vecinătatea Ucrainei, pentru reacția lor rapidă și pozitivă în fața fluxului de peste 4 milioane de refugiați care fug din calea războiului; salută activarea Directivei privind protecția temporară[2]; cere promovarea unor mecanisme de distribuire a refugiaților între statele membre, inclusiv a transportului coordonat rapid pentru refugiați, în special pentru copiii neînsoțiți și copiii cu dizabilități care au nevoie de îngrijire specifică;
5. condamnă cu fermitate retorica rusă care sugerează o posibilă recurgere la utilizarea armelor de distrugere în masă de către Federația Rusă și subliniază că orice astfel de desfășurare ar fi inacceptabilă și ar avea consecințe grave; condamnă, de asemenea, preluarea de către forțele ruse a instalațiilor și siturilor nucleare active sau dezafectate de pe teritoriul Ucrainei, subliniind că buna gestionare a acestor instalații este o chestiune esențială de sănătate pentru întreaga regiune; subliniază rolul esențial al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică în asigurarea securității instalațiilor nucleare din Ucraina;
6. denunță campaniile continue de dezinformare ale Federației Ruse care vizează UE și statele sale membre prin intermediul unor canale media precum Russia Today și Sputnik; își reafirmă sprijinul pentru sancțiuni ferme, cu respectarea deplină a libertății mass-mediei; îndeamnă Comisia și statele membre să identifice orice implicare acoperită a mass-mediei de stat ruse în rețelele mass-media online și offline cu sediul în UE, cu scopul de a suspenda imediat și complet implicarea lor financiară și editorială sau alte tipuri de implicare în întreaga UE; cere întărirea sprijinului acordat jurnaliștilor și structurilor mass-media ruse independente, pentru a le permite să își continue activitatea, în pofida mediului de lucru din ce în ce mai represiv; solicită consolidarea resurselor și a operațiunilor UE menite să asigure o comunicare proactivă, multilingvă și strategică a UE cu privire la agresiunea și invazia Rusiei;
7. invită Comisia și statele membre să mobilizeze toate mijloacele financiare posibile în sprijinul Ucrainei; subliniază că trebuie oferită continuu asistență umanitară de urgență Ucrainei și Moldovei, în cooperare cu agențiile umanitare ale ONU și cu alte organizații internaționale partenere; salută decizia Consiliului European de a crea un Fond fiduciar de solidaritate pentru Ucraina și se așteaptă ca Parlamentul să joace un rol deplin în înființarea, implementarea, supravegherea și controlul acestuia;
8. își reiterează sprijinul pentru orice ajutor de apărare acordat forțelor armate ucrainene, oferit în mod individual de statele membre și în mod colectiv prin intermediul Instrumentului european pentru pace (IEP); salută decizia de a majora asistența acordată Ucrainei prin intermediul IEP cu încă 500 de milioane EUR și cere o creștere suplimentară a contribuțiilor concrete pentru a întări urgent capacitățile de apărare ale Ucrainei, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul IEP;
9. își exprimă solidaritatea neclintită cu poporul ucrainean și aspirațiile sale puternice de a-și transforma țara într-un stat european democratic și prosper; recunoaște voința Ucrainei de a se implica în proiectul european, așa cum a fost exprimată prin cererea sa de aderare la UE, depusă la 28 februarie 2022; invită din nou instituțiile UE să acționeze pentru a acorda Ucrainei statutul de țară candidată la UE, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană și pe baza meritelor și, între timp, să continue să depună eforturi pentru integrarea Ucrainei în piața unică a UE, în conformitate cu Acordul de asociere[3];
10. își reiterează sprijinul pentru mișcările antirăzboi din Federația Rusă și Belarus împotriva agresiunii și invaziei ruse;
11. salută și sprijină ferm cele patru pachete de sancțiuni adoptate de UE ca răspuns la agresiunea și invazia Rusiei; reamintește că scopul acestor sancțiuni este să zădărnicească capacitatea Federației Ruse de a-și continua războiul în Ucraina, slăbindu-i baza economică și industrială, în special complexul său industrial-militar; subliniază că unitatea și solidaritatea între statele membre sunt esențiale pentru menținerea eficacității răspunsului UE la agresiunea militară rusă și, prin urmare, invită toate statele membre să contribuie la asigurarea unei poziții puternice și unite în cadrul Consiliului și la instituirea unui mecanism de solidaritate pentru a echilibra consecințele economice și sociale inevitabile ale sancțiunilor pentru UE însăși;
12. îndeamnă Consiliul să adopte noi sancțiuni și mai severe, care să reflecte escaladarea continuă a agresiunii Rusiei și atrocitățile șocante comise de forțele militare ruse, ce constituie în mod incontestabil crime de război;
13. cere să se mărească eficacitatea sancțiunilor existente, printre altele prin excluderea, în coordonare cu partenerii internaționali ai UE care împărtășesc aceeași viziune, a tuturor băncilor din Federația Rusă din sistemul SWIFT și prin interzicerea intrării în apele teritoriale ale UE și a debarcării în porturile UE a tuturor navelor maritime sub pavilion rus, înregistrate, deținute, închiriate, exploatate sau legate în alt mod de Rusia, inclusiv Sovcomflot;
14. subliniază importanța aplicării imediate și depline a tuturor sancțiunilor existente ale UE împotriva Federației Ruse; solicită din nou să se păstreze coerența sancțiunilor, fără nicio excepție determinată de interese sectoriale sau naționale; îndeamnă Comisia și statele membre să întărească și mai mult eficacitatea acestor sancțiuni, consolidând aplicarea lor, elaborând strategii cuprinzătoare de eradicare a fondurilor ilicite rusești din sistemul financiar al UE, împiedicând ocolirea sancțiunilor, inclusiv prin anonimatul oferit de transferurile de criptoactive, prin creșterea capacităților de urmărire și identificare, prin eliminarea impunității pentru facilitatorii care nu dovedesc diligența necesară în acest domeniu și prin continuarea coordonării strânse cu aliații transatlantici și cu alți parteneri internaționali care împărtășesc aceeași viziune; invită Comisia să monitorizeze sistematic aplicarea acestor sancțiuni în toate statele membre și să permită un schimb de bune practici, în special în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor împotriva oligarhilor ruși;
15. își exprimă îngrijorarea cu privire la relatările din mai multe state membre despre persoane sancționate, dar care pot să își folosească în continuare activele înghețate; invită Comisia și statele membre să ia în considerare propunerile de blocare și confiscare permanentă a activelor înghețate ale persoanelor sancționate; subliniază că veniturile obținute din confiscarea permanentă, în conformitate cu dreptul victimei la restituire, ar trebui să aducă beneficii poporului ucrainean prin ajutor umanitar și de apărare, prin asistență pentru refugiați și sprijin mărit pentru Fondul fiduciar pentru solidaritatea cu Ucraina; aceste fonduri pot fi realocate pentru reconstrucția regiunilor, orașelor și satelor afectate de război din Ucraina și pentru despăgubirea victimelor agresiunii rusești;
16. cere ca domeniul de aplicare al măsurilor restrictive specifice împotriva persoanelor și entităților să fie extins în mod semnificativ și ca acestea să vizeze toți membrii statului și elitei economice apropiați ai președintelui rus și ai rețelelor sale personale, precum și membrii familiilor acestora; își reiterează, în acest sens, solicitarea de a reduce numărul reprezentanților diplomatici și consulari ruși și își exprimă sprijinul pentru statele membre care au expulzat membri ai personalului reprezentanțelor diplomatice ruse, ale căror activități erau legate de serviciile militare sau de informații;
17. solicită un nou pachet de sancțiuni mai severe în temeiul regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului pentru a sancționa și mai mult persoanele și entitățile, în special oligarhii ruși, oameni de afaceri importanți, înalți funcționari, toți cei afiliați Grupului Wagner și toate persoanele responsabile, implicate în sau asociate cu încălcări grave ale drepturilor omului și abuzuri grave împotriva drepturilor omului în contextul agresiunii și invaziei ruse; solicită, totodată, ca actualul regim global de sancțiuni al UE în materie de drepturile omului să fie completat cu un instrument dedicat combaterii corupției și cere adoptarea rapidă a unor sancțiuni specifice împotriva persoanelor responsabile de corupția la nivel înalt din Rusia și Belarus, precum și împotriva oligarhilor și funcționarilor apropiați de conducere;
18. ia act de sancțiunile impuse Federației Ruse în domeniile artelor, culturii, educației, științei și sportului; consideră că aceste domenii, împreună cu dialogul cu societatea civilă, ar putea contribui în viitor la crearea de punți cu o Federație Rusă democrată; cere, însă, să se asigure că niciun membru al familie unei persoane apropiate de stat și de elita economică care sprijină războiul împotriva Ucrainei să nu poată avea acces la burse finanțate de UE sau la orice alte programe de sprijin în domeniul educației și cercetării; subliniază că este important să se acorde atenție comerțului cu bunuri culturale, cu scopul de a preveni traficul în masă de opere și artefacte din Ucraina;
19. subliniază că regimul de sancțiuni al UE împotriva Federației Ruse trebuie să rămână în vigoare cel puțin până la încetarea completă și permanentă a focului și până ce trupele rusești și trupele finanțate de Rusia se vor retrage complet de pe teritoriul Ucrainei recunoscut la nivel internațional;
20. invită Serviciul European de Acțiune Externă și Comisia să își intensifice acțiunile de informare în țările care nu s-au alăturat încă UE în adoptarea de sancțiuni împotriva Federației Ruse, folosind influența UE și întreaga gamă de instrumente disponibile în acest scop; regretă nealinierea anumitor țări candidate la UE la sancțiunile UE; cere stabilirea unui plan clar de acțiune față de țările din afara UE care facilitează ocolirea sancțiunilor de către Federația Rusă;
21. ia act cu profundă îngrijorare de eforturile constante ale Federației Ruse de a destabiliza țările din Balcanii de Vest și de a se amesteca în desfășurarea proceselor democratice ale acestora; denunță, încă o dată, țările din Balcanii de Vest care și-au exprimat sprijinul pentru Federația Rusă în urma agresiunii sale și salută sprijinul pentru sancțiuni demonstrat de cei care sunt aliați euro-atlantici; regretă profund că Serbia nu se aliniază la sancțiunile UE împotriva Rusiei, ceea ce afectează procesul său de aderare la UE, și își reiterează așteptarea ca țările candidate la aderarea la UE să se alinieze nu numai la acquis-ul UE, ci și la politica externă și de securitate comună a UE;
22. își exprimă sprijinul deplin pentru decizia procurorului CPI de a deschide o anchetă privind situația din Ucraina pe baza unor presupuse crime de război și crime împotriva umanității și subliniază importanța unor acțiuni și progrese rapide pentru a obține dovezile necesare; solicită, prin urmare, sprijin financiar și practic pentru activitatea importantă a CPI, de exemplu prin documentarea probelor; constată că, în prezent, competența CPI nu poate fi extinsă la crima de agresiune; sprijină, în consecință, crearea unui tribunal special care să se concentreze asupra infracțiunii de agresiune, pentru a completa procedurile inițiate în fața CPI, a Curții Internaționale de Justiție și a Curții Europene a Drepturilor Omului; sprijină inițiativa de a înființa un birou interimar la Haga pentru a permite procurorilor și anchetatorilor ucraineni și internaționali să desfășoare lucrările pregătitoare necesare pentru înființarea tribunalului, inclusiv strângerea de probe privind crima de agresiune comisă pe teritoriul Ucrainei; invită Comisia să pună la dispoziție fonduri pentru a acoperi costurile de înființare și funcționare a unui birou interimar pentru o perioadă inițială de patru luni; cere ca dovezile preliminare ale infracțiunilor menționate mai sus să fie protejate în mod corespunzător, pentru a le conserva cu toate garanțiile juridice necesare;
23. recunoaște că sancțiunile eficiente împotriva Federației Ruse și fluxul de milioane de refugiați care fug din Ucraina ca urmare a agresiunii și invaziei ruse generează probleme economice și sociale inevitabile în întreaga UE și în statele sale membre; cere măsuri compensatorii și alternative de aprovizionare cu bunuri și surse de energie pentru a reduce aceste efecte negative, precum și măsuri eficiente împotriva speculațiilor inacceptabile care le agravează și mai mult, inclusiv învățând din măsurile de succes puse în aplicare de UE ca răspuns la pandemia de COVID-19;
24. ia act cu îngrijorare de cererea Federației Ruse ca statele membre să înceapă să plătească în ruble livrările de gaze începând din aprilie 2022; insistă că Federația Rusă trebuie să respecte dispozițiile din contractele sale privind energia și că UE și statele sale membre nu trebuie să accepte nicio decizie unilaterală de a efectua plăți în ruble pentru aceste contracte;
25. își exprimă îngrijorarea cu privire la consecințele negative ale agresiunii și invaziei Rusiei pe piața internă a energiei din UE, care au condus la creșterea prețurilor la energie pentru cetățeni și întreprinderi și la creșterea numărului de persoane care se confruntă cu sărăcia energetică, ce afectează în special persoanele cele mai vulnerabile cu cele mai mici venituri; invită Comisia să exploreze modalități de atenuare a impactului creșterii prețurilor la energie asupra gospodăriilor cu venituri mai mici; invită de urgență statele membre să investească în alternative regenerabile și să coordoneze politicile economice pentru a face față creșterii prețurilor la energie;
26. cere să se treacă cât mai curând posibil la un embargo total asupra importurilor de gaze, petrol și cărbune din Rusia și, prin urmare, să se accelereze aplicarea planului de acțiune propus de Comisie pentru independența energetică față de Federația Rusă într-un interval de timp concret, să se accelereze cât mai mult posibil eforturile comune de eliminare treptată a importurilor de produse energetice rusești, să se creeze un mecanism de solidaritate pentru a reduce consecințele sociale ale acestui proces și să se pună capăt definitiv proiectului Nord Stream 2;
27. subliniază, încă o dată, importanța diversificării resurselor energetice, a tehnologiilor și a rutelor de aprovizionare, pe lângă investițiile suplimentare în eficiența energetică, energia din surse regenerabile, soluțiile de stocare a gazelor și a energiei electrice și investițiile pe termen lung sustenabile, în conformitate cu Pactul verde european; subliniază că este important să se asigure o aprovizionare sustenabilă cu energie din partea partenerilor comerciali ai UE prin intermediul acordurilor de liber schimb existente și viitoare, reducând și mai mult dependența UE de Rusia, în special în domeniul materiilor prime; solicită, de asemenea, crearea la nivelul UE a unor rezerve strategice comune de energie și a unor mecanisme de achiziționare a energiei, cu scopul de a mări securitatea energetică, reducând în același timp dependența energetică externă și volatilitatea prețurilor;
28. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la impactul pe care agresiunea și invazia Rusiei îl au asupra securității alimentare în Ucraina, în Europa și în afara acesteia; îndeamnă Comisia, statele membre și comunitatea internațională să ofere poporului ucrainean un program solid de ajutor alimentar umanitar; subliniază că este important să se asigure că sectorul agricol din Ucraina poate funcționa din nou în mod corespunzător cât mai curând posibil, făcând toate eforturile posibile pentru a proteja viitorul sezon de însămânțare și de producție și permițând transportul sigur și coridoarele alimentare către și dinspre țară;
29. reamintește că UE este cel mai mare importator și exportator de produse alimentare agricole, pescărești și de acvacultură din lume; îndeamnă Comisia să anticipeze posibilele contramăsuri din partea Federației Ruse care ar putea afecta securitatea alimentară în UE, să identifice și să deschidă noi piețe pentru a redirecționa exporturile UE de produse alimentare, cu scopul de a diversifica și mai mult aprovizionarea și exportul către țări din afara UE; îndeamnă Comisia și statele membre să monitorizeze îndeaproape piețele de produse agricole, pescărești și de acvacultură, acordând o atenție deosebită speculațiilor de prețuri, siguranței alimentare și securității aprovizionării cu alimente pe termen mediu și lung, pe linia obiectivelor din Pactul verde european și asigurând integritatea pieței unice;
30. remarcă cu îngrijorare incertitudinile financiare și economice generate de agresiunea și invazia Rusiei; ia act de faptul că piețele financiare se confruntă cu amenințări reale sau potențiale în ceea ce privește expunerea la omologii lor ruși, volatilitatea prețurilor la materiile prime, deteriorarea perspectivelor de creștere, creșterea inflației și riscurile operaționale, inclusiv atacurile cibernetice și interconectarea IT cu Federația Rusă; îndeamnă autoritățile europene de supraveghere, Banca Centrală Europeană și Comisia să monitorizeze și să se ocupe aceste riscuri;
31. ia act de faptul că nici fondul NextGenerationEU, nici flexibilitatea oferită de actualul cadru financiar multianual 2021-2027 nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile financiare generate de războiul din Ucraina; reamintește că aceste instrumente nu au fost concepute pentru a rezolva noile provocări generate de agresiunea și invazia Rusiei, menținând în același timp și investițiile în programele și politicile UE, inclusiv priorități importante precum tranziția justă, tranziția verde și tranziția digitală; invită, prin urmare, Comisia să facă, cu prioritate, o analiză aprofundată a impactului asupra bugetelor UE pentru 2022 și 2023 și asupra cadrului financiar multianual 2021-2027, inclusiv pentru a stabili pertinența și calendarul revizuirii CFM; se așteaptă ca o astfel de revizuire să ia în considerare implicațiile pe termen lung ale războiului din Ucraina;
32. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Organizației Națiunilor Unite, președintelui, guvernului și parlamentului Ucrainei, președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse și președintelui, guvernului și parlamentului Belarusului.
- [1] Texte adoptate, P9_TA(2022)0052.
- [2] Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri, JO L 212, 7.8.2011, p. 12.
- [3] Acordul de asociere între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (JO L 161, 29.5.2014, p. 3).