Propunere de rezoluţie - B9-0219/2022Propunere de rezoluţie
B9-0219/2022
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la impactul războiului împotriva Ucrainei asupra femeilor

26.4.2022 - (2022/2633(RSP))

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B9‑0000/2022
în conformitate cu articolul 136 alineatul (5) din Regulamentul de procedură

Robert Biedroń
în numele Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen B9‑0219/2022


Procedură : 2022/2633(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B9-0219/2022
Texte depuse :
B9-0219/2022
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

Rezoluția Parlamentului European referitoare la impactul războiului împotriva Ucrainei asupra femeilor

(2022/2633(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 8, 10, 78 și 83 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

– având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI) din 17 iulie 1998,

– având în vedere Convențiile de la Geneva, în special Convenția (IV) privind protecția civililor în timp de război,

– având în vedere Declarația ONU din 20 decembrie 1993 privind eliminarea violenței împotriva femeilor,

– având în vedere Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea din 31 octombrie 2000 și rezoluțiile sale ulterioare 1820 (19 iunie 2008), 1888 (30 septembrie 2009), 1889 (5 octombrie 2009), 1960 (16 decembrie 2010), 2106 (24 iunie 2013), 2122 (18 octombrie 2013), 2242 (13 octombrie 2015), 2467 (23 aprilie 2019) și 2493 (29 octombrie 2019),

– având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 30 august 1961 privind reducerea cazurilor de apatridie,

– având în vedere Pactul mondial al ONU privind refugiații din 2018,

– având în vedere Recomandarea generală nr. 38 (2020) a Comitetului pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor din 6 noiembrie 2020 privind traficul de femei și fete în contextul migrației la nivel mondial,

– având în vedere Convenția Consiliului Europei din 11 mai 2011 privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul),

– având în vedere Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri[1] (Directiva privind protecția temporară),

– având în vedere decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare[2],

– având în vedere Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului[3],

– având în vedere comunicarea Comisiei din 14 aprilie 2021 referitoare la Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021 - 2025 (COM(2021)0171),

– având în vedere comunicarea Comisiei din 23 martie 2022 intitulată „Primirea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina: pregătirea Europei pentru a răspunde nevoilor acestora” (COM(2022)0131),

– având în vedere propunerea Comisiei de directivă din 8 martie 2022 privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (COM(2022)0105),

– având în vedere rezoluția sa din 1 martie 2022 referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei[4],

– având în vedere rezoluția sa din 7 aprilie 2022 referitoare la protejarea de către UE a copiilor și tinerilor care fug din calea războiului din Ucraina[5],

– având în vedere rezoluția sa din 23 octombrie 2020 referitoare la egalitatea de gen în politica externă și de securitate a UE[6],

– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate intitulată „Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP) III – O agendă ambițioasă pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor în acțiunile externe ale UE” (JOIN(2020)0017),

– având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei privind impactul războiului împotriva Ucrainei asupra femeilor (O-00000/2022 – B9‑0000/2022),

– având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,

A. întrucât invadarea Ucrainei de către Rusia a forțat un număr mare de persoane să fugă din țară; întrucât, de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022, potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru refugiați (UNHCR), aproximativ 5 milioane de refugiați au fugit din Ucraina în UE[7]; întrucât se estimează că peste 90 % din acești refugiați sunt femei și copii[8];

B. întrucât alte 7,1 milioane[9] de persoane au fost strămutate în interiorul Ucrainei, inclusiv femei și copii care au nevoie de asistență medicală și de îngrijirea sănătății mintale, de locuri de muncă, de școlarizare adecvată pentru copii, precum și de cazare și protecție împotriva violenței sexuale și bazate pe gen; întrucât 13,5 % dintre persoanele strămutate recent au trecut deja prin această experiență în perioada 2014-2015; întrucât strămutările interne exercită presiuni asupra localităților din Ucraina; întrucât femeile din regiunile considerate regiuni de tranzit sunt afectate în mod specific; întrucât este nevoie să se prevadă un sprijin adecvat pentru localitățile care găzduiesc persoane strămutate în interiorul țării;

C. întrucât femeile ajung adesea în Uniune cu copiii lor sau cu cei din familia lor extinsă și cu copiii prietenilor lor; întrucât, până în prezent, au fost înregistrați aproximativ 2 300 de minori neînsoțiți; întrucât, potrivit rapoartelor organizațiile internaționale, se estimează că numărul este mai mare; întrucât copiii din instituțiile de îngrijire, cum ar fi orfelinatele, nu sunt considerați neînsoțiți; întrucât peste 2 300 de copii au fost răpiți și strămutați cu forța în Rusia;

D. întrucât aproximativ 2,8 milioane de persoane au fugit în Polonia, aproximativ 763 000 de persoane au fugit în România, 476 000 în Ungaria și 346 000 în Slovacia; întrucât o proporție semnificativă de refugiați continuă să fugă în alte state membre; întrucât, din Polonia, aproximativ 1 milion de refugiați s-au mutat în alte state membre, iar 1,5 milioane de refugiați au rămas în această țară, Polonia devenind astfel statul UE cu cel mai mare procent de refugiați pe cap de locuitor; întrucât a doua țară din acest clasament este în prezent Austria, urmată de Republica Cehă și apoi de Estonia[10]; întrucât femeile care nu au contacte în țări precum Polonia sunt găzduite în dormitoare publice și în săli de sport; întrucât este necesar să se depășească aceste soluții temporare și să se dezvolte soluții sistemice pentru a se asigura că femeile nu vor rămâne în adăposturi publice confruntându-se cu sărăcia și cu alte traume; întrucât este nevoie de urgență de cazare în condiții de siguranță pentru femei, în special pentru femeile însărcinate, femeile în vârstă și victimele violenței sexuale;

E. întrucât aproximativ 428 000 de refugiați au părăsit Ucraina prin Moldova; întrucât aproximativ 100 000 de refugiați sunt încă în Moldova, ceea ce exercită o presiune puternică asupra infrastructurii și serviciilor țării; întrucât, în cadrul Platformei de solidaritate a UE, șapte state membre ale UE, printre care Austria, Franța, Germania, Irlanda, Lituania, Țările de Jos și Spania, precum și Norvegia, s-au angajat să primească până în prezent 14 500 de persoane care tranzitează Moldova;

F. întrucât femeile și fetele sunt deosebit de expuse riscului în timpul crizelor umanitare și de strămutare, deoarece continuă să fie în mod disproporționat victime ale discriminării bazate pe norme de gen și ale violenței de gen; întrucât, în timp ce primii refugiați sosiți care fugeau din Ucraina au avut, în cea mai mare parte, contacte în interiorul UE, majoritatea persoanelor care sosesc acum nu dispun de un punct de contact sau de o rețea de sprijin în UE;

G. întrucât cetățenii, societatea civilă și statele membre au dat dovadă de o solidaritate extraordinară față de refugiații care fug din Ucraina; întrucât, pentru prima dată, Consiliul Uniunii Europene a declanșat Directiva privind protecția temporară (DPT), oferind beneficiarilor, pentru o perioadă de cel puțin un an cu posibilitate de prelungire, permis de ședere și acces la un loc de muncă, la cazare sau o locuință adecvată, la asistență socială sau mijloace de subzistență, dacă este necesar, la asistență medicală și îngrijiri de sănătate și, pentru minori, la educație, precum și făcând posibilă reîntregirea familiilor;

H. întrucât aplicarea DPT a fost destul de inegală și cel puțin opt state membre au ales să nu includă în domeniul ei de aplicare persoanele cu permise de ședere pe termen lung și alți resortisanți ai țărilor terțe din Ucraina; întrucât refugiații recunoscuți în Ucraina și alte persoane care beneficiază de o protecție echivalentă adesea nu au posibilitatea să călătorească în interiorul UE, deoarece documentele lor de călătorie nu sunt recunoscute de unele state membre; întrucât acest lucru este foarte problematic pentru femeile care se confruntă cu a doua lor strămutare[11];

I. întrucât, până în prezent, ONG-urile care își desfășoară activitatea pe teren, societatea civilă și voluntarii, dar și administrațiile și autoritățile locale au depus cea mai mare parte a eforturilor pentru a ușura situația refugiaților, majoritatea dintre ei fiind femei; întrucât este nevoie de un sprijin neîntrerupt pentru a asigura o bună cooperare între organizațiile locale și cele de la nivel internațional și întrucât coordonarea acestora s-a îmbunătățit de la începutul conflictului și al fluxului de refugiați; întrucât entitățile locale se ocupă de o parte importantă a organizării în țările gazdă; întrucât statele membre au obligația legală de a asigura protecția refugiaților în temeiul dreptului internațional și al dreptului UE, cum ar fi DPT, și, prin urmare, trebuie să își intensifice eforturile pentru a facilita coordonarea pe teren și a asigura o mai bună repartizare a sarcinilor;

J. întrucât ar trebui să se acorde o atenție deosebită situației femeilor refugiate care se confruntă cu o discriminare intersecțională, cum ar fi femeile rome, femeile apatride, femeile cu dizabilități, femeile migrante, femeile victime ale rasismului și persoanele LGBTIQ +, inclusiv femeile transgen a căror identitate poate să nu fie recunoscută, în special în Polonia și Ungaria, unde au fost luate măsuri împotriva persoanelor LGBTIQ +; întrucât la punctele de trecere a frontierei ar trebui, de asemenea, să se acorde o atenție deosebită femeilor victime ale rasismului de origine africană și resortisanților țărilor terțe; întrucât de multe ori discriminarea și violența de gen cu care se confruntă aceste grupuri de femei la frontiere nu sunt raportate și documentate, ceea ce înseamnă că rămân invizibile;

K. întrucât femeile în vârstă, în special cele care nu au puncte de contact în UE, sunt adesea expuse riscului de izolare din cauză că nu au legături de familie sau legături mai largi cu comunitatea; întrucât ele sunt deosebit de vulnerabile din cauza barierelor lingvistice și a absenței accesului la servicii sociale și de asistență, inclusiv la medicamente și alimente;

L. întrucât războiul din Ucraina afectează femeile în moduri specifice, inclusiv pe cele care se confruntă cu discriminarea intersecțională, și agravează inegalitățile preexistente; întrucât majoritatea familiilor din Ucraina se bazează în prezent pe femei și se află în situații precare și extrem de vulnerabile din cauza actualei penurii grave de alimente, apă și energie din Ucraina;

M. întrucât multe femei au rămas în Ucraina și s-au mobilizat pentru a lupta sau pentru a oferi un sprijin de altă natură; întrucât femeile reprezintă aproximativ 15 % din armata Ucrainei și, în prezent, aproximativ 300 000 de femei sunt pe câmpul de luptă; întrucât femeile reprezintă, de asemenea, o a doua linie de apărare, oferind sprijin nemilitar, precum și logistică vitală, cum ar fi asistența pentru evacuarea civililor; întrucât sunt femei care au rămas în Ucraina, cărora fie nu li se permite să părăsească țara, cum ar fi cele care lucrează în infrastructuri critice, fie nu doresc sau nu sunt în măsură să părăsească țara;

N. întrucât sunt tot mai multe mărturii neoficiale ale supraviețuitoarelor, dar și rapoarte ale serviciilor de informații, cu privire la violența sexuală în conflict; întrucât sunt tot mai multe informații potrivit cărora violul, hărțuirea sexuală, tortura, execuțiile în masă și genocidul sunt utilizate din ce în ce mai mult de armata rusă ca arme de război împotriva populației civile din Ucraina;

O. întrucât utilizarea violenței sexuale și bazate pe gen ca armă este o crimă de război și, prin urmare, ar trebui urmărită penal în conformitate cu dispozițiile dreptului internațional și cu Statutul de la Roma al CPI, în special articolele 7 și 8, care definesc violul, sclavia sexuală, prostituția forțată, sarcina forțată și sterilizarea forțată sau orice formă de violență sexuală drept crime împotriva umanității și crime de război și le echivalează cu tortura și cu alte crime de război grave, indiferent dacă astfel de acte sunt sau nu comise în mod sistematic în timpul conflictelor internaționale sau interne, inclusiv cele legate de violența sexuală și de alte tipuri de violență împotriva femeilor și fetelor;

P. întrucât CPI prezintă în continuare rezultate concrete reduse în înfăptuirea justiției pentru victimele violenței sexuale și întrucât există cazuri de condamnări în acest domeniu care au fost anulate (hotărârea pronunțată împotriva lui Jean-Pierre Bemba din Republica Democratică Congo);

Q. întrucât absența disponibilității și a accesibilității unor servicii adecvate în caz de violență pe criterii de gen pentru refugiați, inclusiv în centrele de primire, continuă să fie o preocupare majoră; întrucât este esențial ca răspunsul la această criză să includă prevenirea violenței pe criterii de gen și servicii de reacție imediată;

R. întrucât strămutările masive și fluxurile de refugiați cauzate de războiul din Ucraina conduc la condiții prielnice creșterii traficului de ființe umane; întrucât există numeroase informații neoficiale cu privire la riscul de trafic de ființe umane în ceea ce privește refugiații, în special femeile și copiii neînsoțiți, care au căzut în mâinile traficanților sau sunt declarați dispăruți; întrucât traficanții abuzează adesea de situația vulnerabilă a refugiaților prezentându-se drept furnizori de servicii de transport, fie cu mașina, de ambele părți ale frontierei, fie în gări sau în stațiile de autobuze;

S. întrucât, în prezent, se estimează că 80 000 de femei așteaptă să nască în Ucraina; întrucât situația dificilă de pe teren are drept consecință absența unui acces adecvat la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile aferente pentru femeile care se află încă în țară; întrucât accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente devine, de asemenea, din ce în ce mai dificil pentru refugiații care sosesc în UE;

T. întrucât femeile au nevoie de acces la întreaga gamă de servicii de sănătate sexuală și reproductivă, cum ar fi contracepția, contracepția de urgență, avortul legal și în condiții de siguranță, îngrijirea prenatală și asistența calificată în timpul nașterii; întrucât accesul la contracepția de urgență este îngreunat în mod considerabil de barierele din Polonia și Ungaria, din cauza cerințelor legate de prescripția medicală; întrucât, în cazul Poloniei, României și Slovaciei, există bariere economice în calea accesului la aceste servicii fundamentale în materie de sănătate sexuală și reproductivă și drepturile aferente, deoarece acestea nu sunt acoperite de sistemele publice de asigurări de sănătate sau de sisteme de subvenționare, ceea ce duce la obstacole considerabile în materie de costuri, dat fiind că refugiații trebuie să le plătească integral din buzunar sau să solicite ajutor din partea organizațiilor locale ale societății civile pentru ca să le fie acoperite costurile; întrucât în Polonia este în vigoare o interdicție aproape totală a avortului;

U. întrucât avocații și ONG-urile primesc sute de apeluri din partea femeilor însărcinate care fug din Ucraina și care nu sunt în măsură să își întrerupă sarcina din cauza interdicției de facto a avortului în Polonia; întrucât avortul medical la începutul sarcinii nu este legal în Slovacia și nu este disponibil în Ungaria; întrucât un număr mare de femei au fost violate în timpul conflictului de agresorii ruși, este esențial ca acestea să aibă acces la contracepția de urgență, profilaxia post-expunere și la avort legal și în condiții de siguranță în Ucraina și în țările gazdă și de tranzit; întrucât toate țările-gazdă, inclusiv Polonia, trebuie să își îndeplinească obligația, inclusiv în temeiul legislației naționale, de a garanta accesul la avort pentru femeile care au rămas însărcinate în urma violului;

V. întrucât legislația ucraineană permite maternitatea de substituție, iar Ucraina reprezintă peste un sfert din piața comercială mondială a maternității de substituție, estimându-se că între 2 000 și 2 500 de copii se nasc în acest mod în fiecare an în această țară; întrucât, din cauza războiului, mamele purtătoare se confruntă cu mari dificultăți în a-și asuma sarcina; întrucât unele agenții de maternitate de substituție au solicitat mamelor purtătoare să nu fugă din Ucraina înainte de naștere; întrucât din cauza războiului mulți părinți nu și-au putut întâlni copiii nou-născuți,

1. condamnă din nou, în termenii cei mai fermi cu putință, agresiunea militară ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei și invadarea acesteia și condamnă orice crime de război comise împotriva populației civile, inclusiv a femeilor și fetelor, în toată diversitatea lor;

2. reiterează apelul adresat instituțiilor UE să acționeze pentru a acorda imediat Ucrainei statutul de țară candidată la UE, în conformitate cu articolul 49 din TUE și pe baza meritelor și să continue, între timp, să depună eforturi pentru a integra Ucraina în piața unică a UE, în conformitate cu Acordul de asociere, pentru a proteja în mod corespunzător femeile și fetele ucrainene;

3. salută solidaritatea manifestată de cetățenii europeni, societatea civilă, statele membre și UE însăși față de Ucraina și de persoanele care fug din Ucraina; subliniază că, de la începutul războiului, s-au depus eforturi pentru a ușura situația femeilor refugiate care fug din Ucraina prin intermediul organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea pe teren, în special al organizațiilor locale ale femeilor, precum și al voluntarilor, al autorităților locale, al guvernelor locale și naționale, în special al celor din statele membre și țările învecinate, precum și al organizațiilor internaționale;

4. subliniază că orice tip de discriminare, inclusiv pe criterii de naționalitate, statut de rezident, convingeri sau religie, rasă, culoare, etnie, gen, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen, mediu socioeconomic, caracteristici genetice, dizabilitate sau limbă este inacceptabilă și trebuie prevenită în mod activ;

5. solicită Comisiei să asigure punerea în aplicare corectă și deplină a DPT în toate cele 27 de state membre și să garanteze că femeile refugiate care fug din calea războiului din Ucraina beneficiază pe deplin de drepturile consacrate în aceasta, în special în ceea ce privește serviciile de sănătate, maternitatea, îngrijirea copiilor și accesul la piața muncii; consideră că Comisia parlamentară de asociere UE-Ucraina, în conformitate cu mandatul său actualizat, ar trebui să aibă rolul de a monitoriza punerea în aplicare a acestei directive în statele membre care se învecinează cu Ucraina; solicită o punere în aplicare armonioasă și uniformă pentru a asigura aplicarea uniformă a DPT în cazul resortisanților țărilor terțe care dețin un permis de ședere pe termen lung și al altor grupuri de resortisanți ai țărilor terțe care fug din calea războiului din Ucraina;

6. condamnă cu fermitate utilizarea violenței sexuale și a violenței bazate pe gen ca armă de război și subliniază că aceasta constituie o crimă de război, precum și violența sexuală și bazată pe gen în centrele de tranzit din Ucraina și din întreaga Uniune; își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul tot mai mare de relatări privind traficul de persoane, violența sexuală, exploatarea, violul și abuzurile cu care se confruntă femeile și copiii care fug din Ucraina și sosesc în Europa; invită țările UE să răspundă nevoilor specifice ale femeilor și fetelor din centrele de primire și să se asigure că serviciile în caz de violență bazată pe gen, informațiile privind sursele de asistență și mecanismele de depunere a plângerilor sunt disponibile imediat în cadrul comunităților, în limbi și formate accesibile tuturor grupurilor; invită UE și țările-gazdă și de tranzit să garanteze accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și la servicii legate de drepturile aferente, în special contracepția de urgență, profilaxia postexpunere și avortul, inclusiv pentru supraviețuitorii violurilor; invită UE și statele sale membre să sprijine organizațiile locale, naționale și internaționale care oferă servicii și adăpost supraviețuitoarelor violenței de gen din rândul femeilor și fetelor refugiate;

7. salută includerea femeilor care fug din calea conflictelor armate și solicitarea unui sprijin specific în propunerea de directivă a Comisiei privind violența bazată pe gen; ia act de faptul că strămutările și fluxurile de refugiați din timpul războiului din Ucraina au o dimensiune de gen foarte marcată; invită UE să adopte un răspuns la criză care să ia în considerare dimensiunea de gen și să acorde prioritate protecției împotriva violenței sexuale și de gen și accesului tuturor refugiaților care fug din Ucraina, inclusiv al celor aflați încă în țară, la servicii esențiale de sănătate sexuală și reproductivă;

8. subliniază că trebuie să se acorde un sprijin specializat femeilor și fetelor care au supraviețuit violenței sau care au fost martore ale unor violențe și abuzuri sexuale și invită statele membre să instituie programe care să ofere sprijin psihologic și în materie de sănătate mintală, precum și consiliere pentru a le ajuta să depășească această experiență traumatică; subliniază că trebuie instituite mecanisme adecvate de raportare și documentare în Ucraina și în UE, inclusiv pentru a coordona colectarea mărturiilor victimelor, pentru a sesiza CPI cu privire la aceste cazuri în vederea urmăririi penale și pentru a trage la răspundere făptașii; invită Uniunea să sprijine aceste eforturi prin fonduri, expertiză și logistică; subliniază că este important să se creeze o platformă de înregistrare a cazurilor de violență sexuală și de gen în contextul războiului, inclusiv pentru a asigura condiții adecvate în acest sens, cum ar fi interpreți specializați;

9. subliniază că femeile și fetele au nevoie de acces continuu la servicii de sănătate sexuală și reproductivă pe durata conflictelor și a strămutării, inclusiv posibilitatea de a naște în condiții de siguranță, acces la servicii de planificare familială, la avort legal și în condiții de siguranță sau la gestionarea clinică a violurilor; solicită să se pună la dispoziție fonduri pentru a furniza servicii de sănătate sexuală și reproductivă esențiale și vitale, în conformitate cu Pachetul minim de servicii inițiale al ONU; salută propunerea Comisiei de a pune la dispoziție centre de triaj în țările-gazdă pentru a le oferi refugiaților asistență medicală urgentă și pentru a asigura transferul lor imediat către alte state membre ale UE; subliniază că aceste centre de triaj trebuie să identifice nevoile în materie de sănătate sexuală și reproductivă pentru care factorul timp este important, cum ar fi contracepția de urgență, îngrijirile pentru avort legale și în condiții de siguranță și îngrijirea obstetrică de urgență, precum și experții în materie de violență sexuală și de gen; invită Comisia și statele membre să utilizeze măsuri, fonduri și mecanisme suplimentare ale UE pentru a răspunde nevoilor ucrainenilor în materie de protecție împotriva violenței sexuale și de gen și de sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SRHR), în special solicitând includerea produselor de sănătate sexuală și reproductivă în mecanismul de protecție civilă al Uniunii și trimițând truse cu produse pentru sănătatea și demnitatea femeilor, inclusiv contraceptive și truse pentru sănătatea sexuală și reproductivă în pachetele umanitare și convoaiele către Ucraina și țările învecinate de tranzit sau cele care primesc refugiați, în special atunci când acest lucru este necesar pentru a depăși restricțiile naționale în materie de SRHR;

10. subliniază că traficul de persoane în scopul exploatării sexuale și în alte scopuri rămâne unul dintre cele mai mari riscuri pentru femeile și copiii care fug din Ucraina, care se află într-o situație deosebit de vulnerabilă; constată că, chiar înainte de război, femeile ucrainene se numărau printre cele mai frecvente victime ale traficului de ființe umane din UE; îndeamnă statele membre să garanteze siguranța și protecția împotriva exploatării sexuale pentru femeile și fetele refugiate, inclusiv prin asigurarea unui transport sigur și coordonat între statele membre; îndeamnă statele membre și Uniunea să identifice și să urmărească rapid în justiție rețelele de trafic care profită de exploatarea sexuală a femeilor și fetelor refugiate; încurajează Uniunea să ajute Ucraina să investească în acțiuni de sensibilizare și de prevenire a traficului de persoane pe teritoriul său, de exemplu prin difuzarea de informații cu privire la aceste riscuri;

11. salută activarea de către Comisie a cooperării în cadrul rețelei de raportori naționali privind traficul de persoane și, în acest sens, activarea cooperării polițienești în materie de combatere a traficului, inclusiv pe platforma EMPACT, precum și desfășurarea echipelor Europol în țările învecinate cu Ucraina; solicită ca aceste eforturi să fie sprijinite cu resurse financiare suficiente la nivelul UE;

12. salută planul comun în 10 puncte prezentat miniștrilor de interne la 28 martie 2022, care cuprinde planul Comisiei pentru o mai bună coordonare europeană în ceea ce privește primirea persoanelor care fug din calea războiului împotriva Ucrainei; ia act de faptul că, în conformitate cu planul în 10 puncte, sunt propuse proceduri operaționale standard și orientări pentru primirea și sprijinirea copiilor și transferul minorilor neînsoțiți; salută elaborarea, în cadrul planului în 10 puncte, a unui plan comun de combatere a traficului de persoane, bazat pe strategia UE de combatere a traficului de persoane (2021-2025), sub conducerea coordonatorului UE pentru combaterea traficului de persoane; solicită adoptarea sa rapidă; solicită investiții suplimentare în măsurile de combatere a traficului de persoane în Ucraina, cum ar fi o linie telefonică de asistență la nivelul UE, gratuită și monitorizată în limba ucraineană, destinată în mod specific victimelor refugiate sau celor expuși riscului de trafic de persoane sau de violență sexuală și bazată pe gen;

13. invită Comisia și statele membre să îmbunătățească coordonarea la punctele de trecere a frontierei și în centrele de primire, să asigure înregistrarea exactă a refugiaților și accesul acestora la documentația necesară; salută programul de înregistrare a voluntarilor care ajută refugiații, pentru a monitoriza persoanele care oferă ajutor; invită Comisia să își intensifice în continuare eforturile în ceea ce privește prevenirea și combaterea infracțiunilor cu care s-ar putea confrunta femeile refugiate, cum ar fi traficul de ființe umane, violența sexuală și bazată pe gen, exploatarea și abuzul; invită forțele de poliție ale statelor membre și Europol să monitorizeze și să desfășoare campanii de sensibilizare în punctele de tranzit utilizate de traficanți, cum ar fi gările și stațiile de autobuz, stațiile de benzină, autostrăzile sau aeroporturile, unde aceștia își pot atrage victimele, precum și în centrele de primire a refugiaților unde victimele pot fi reperate;

14. încurajează statele membre să utilizeze asistența oferită de agențiile UE pentru a găzdui femeile refugiate; subliniază că este necesară o platformă de înregistrare la nivelul UE pentru persoanele care solicită protecție temporară, așa cum a propus Comisia, care este necesară în special pentru a sprijini eforturile de urmărire și de reîntregire a familiei în cazul minorilor neînsoțiți, dar și în ceea ce privește persoanele expuse riscului de trafic de persoane, cum ar fi femeile și fetele;

15. invită Comisia să pregătească și să pună în aplicare rapid orientări uniforme pentru primirea și sprijinirea copiilor, în special a tinerelor fete, precum și a femeilor în vârstă, inclusiv în timpul procedurilor de transfer al copiilor neînsoțiți, oferind îngrijire alternativă temporară și reunind copiii cu membrii familiei lor;

16. subliniază că statele membre gazdă oferă sprijin milioanelor de refugiați care fug din Ucraina, în special femeilor și copiilor, acest lucru având un impact asupra serviciilor lor sociale, de asistență medicală, de îngrijire a copiilor și de educație; invită, prin urmare, Comisia să efectueze o analiză detaliată a nevoilor și să adapteze politicile existente, inclusiv instrumentele financiare cum ar fi fondurile structurale, menținând o abordare care ia în considerare dimensiunea de gen; invită Comisia să sprijine cât mai mult statele membre în îndeplinirea acestei sarcini, acordând o atenție deosebită femeilor și tinerelor fete; salută eforturile depuse de statele membre pentru partajarea responsabilității prin intermediul Platformei de solidaritate și încurajează consolidarea în continuare a acestei cooperări;

17. constată că este esențial ca femeile refugiate să aibă acces la mijloace de subzistență, inclusiv la posibilitatea de a munci și de a obține venituri cât mai curând posibil; solicită programe speciale și cursuri de limbi străine, precum și acces universal la serviciile de îngrijire a copiilor, pentru a facilita integrarea pe piața muncii din UE;

18. subliniază că sunt luate în considerare nevoile femeilor care se confruntă cu o discriminare intersecțională din cauza originii rasiale sau etnice, a dizabilității, a naționalității, a orientării sexuale, a identității de gen sau a exprimării genului, inclusiv a celor care au fost victime ale violenței sexuale, în special prin asigurarea unor modalități de primire sau de îngrijire sigure și adecvate și prin garantarea faptului că nu există discriminare la punctele de trecere a frontierei; subliniază că trebuie colectate și analizate date defalcate în funcție de gen, vârstă, dizabilitate, naționalitate și punct de destinație (dacă sunt cunoscute), pentru a sprijini planificarea pe termen scurt și lung a serviciilor și facilităților adecvate; invită Comisia să se asigure că femeile de etnie romă care fug din Ucraina nu sunt discriminate și pot circula în interiorul UE; invită statele membre să garanteze protecția lor în punerea în aplicare a DPT;

19. salută finanțarea acordată de UE refugiaților care fug din Ucraina, inclusiv prin programul Asistență de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE), care ar permite țărilor și regiunilor din UE să ofere sprijin de urgență persoanelor care fug din calea invaziei Ucrainei de către Rusia; solicită ca aceste fonduri să țină seama de dimensiunea de gen; insistă asupra faptului că Parlamentul ar trebui să supravegheze modul în care sunt cheltuite fondurile, în special în țările în care statul de drept continuă să fie încălcat, cum ar fi Polonia și Ungaria; reiterează faptul că integrarea perspectivei de gen și integrarea dimensiunii de gen în buget este un principiu de bază al UE;

20. subliniază că organizațiile societății civile au nevoie de un sprijin financiar și material direct mai mare din partea UE și a statelor sale membre pentru a facilita coordonarea pe teren și pentru a asigura o mai bună repartizare a diferitelor responsabilități; invită Comisia și statele membre să îmbunătățească coordonarea asistenței umanitare în cooperare cu societatea civilă și cu organizațiile internaționale, inclusiv cu UNHCR, ONU Femei, Fondul Organizației Națiunilor Unite pentru Populație, Organizația Mondială a Sănătății și alte agenții ale ONU, precum și cu Organizația Internațională pentru Migrație și Comitetul Internațional al Crucii Roșii, și să asigure accesul imediat și direct la finanțare pentru organizațiile societății civile care oferă asistență refugiaților ucraineni, în special organizațiilor pentru egalitatea de gen, SRHR și drepturile femeilor și femeilor apărătoare ale drepturilor omului, în toate statele membre de tranzit și de primire a refugiaților, în special în țările care impun restricții în materie de SRHR; îndeamnă Comisia și statele membre să implice și să consulte organizațiile societății civile și autoritățile locale cu privire la disponibilitatea fondurilor și la modul în care acestea sunt cheltuite și alocate;

21. invită instituțiile UE și statele membre să se consulte îndeaproape cu organizațiile care luptă pentru drepturile femeilor, fetelor și grupurilor marginalizate, în special pe teren, dar și atunci când iau decizii politice legate de acest război; solicită să se acorde un sprijin special și protecție femeilor apărătoare ale drepturilor omului care sunt încă active în Ucraina;

22. subliniază activitatea extraordinară desfășurată de ONG-uri și de grupurile de activiști pentru a ajuta femeile să aibă acces la SRHR și faptul că membrii lor își pun în joc propria libertate, cum ar fi Justyna Wydrzyńska, care a fost acuzată în temeiul legii draconice împotriva avortului din Polonia că a furnizat pilule pentru avort unei alte femei; invită Comisia să protejeze și să sprijine aceste femei apărătoare ale drepturilor omului împotriva oricărei persecuții cu care s-ar putea confrunta;

23. subliniază dificultățile specifice cu care se confruntă familiile LGBTIQ+ la trecerea frontierelor; subliniază că copiii cuplurilor de același sex riscă să fie separați de unul sau de ambii părinți; invită statele membre să țină seama de parteneriatele de facto și de familii aplicarea Directivei privind protecția temporară;

24. reamintește situația dificilă și obstacolele cu care se confruntă persoanele transgen, inclusiv femeile transgen sau femeile transgen și intersexuale, în al căror pașapoarte figurează sexul masculin, care sunt împiedicate să fugă din Ucraina; reamintește că persoanele transgen ale căror documente de identitate nu corespund identității lor nu pot trece prin punctele de control interne și pot fi excluse de la aplicarea măsurilor de protecție civilă; subliniază că centrele de primire create pentru ele de voluntari și societatea civilă nu au capacitatea de a le găzdui pe toate; subliniază că persoanele transgen întâmpină dificultăți în a avea acces la tratamente hormonale; reamintește că aceste tratamente și alte medicamente specifice pentru persoanele transgen și intersexuale sunt clasificate ca fiind esențiale de către OMS și, prin urmare, ar trebui incluse în pachetele de ajutor umanitar; invită, prin urmare, Comisia să acorde sprijin financiar și asistență în materie de coordonare din partea UE în acest sens; invită Uniunea să solicite Ucrainei să simplifice procedurile pentru a permite acestor femei să fugă din Ucraina; invită statele membre ale UE să furnizeze medicamente adecvate după ce aceste femei au trecut frontiera;

25. consideră că trebuie instituit un sprijin adecvat pentru municipalitățile din Ucraina care găzduiesc persoane strămutate în interiorul țării, pentru a le permite acestora să rămână în țara lor înainte ca situația să le permită să se întoarcă acasă; salută eforturile depuse de Comisie pentru a răspunde nevoilor femeilor și fetelor strămutate în interiorul țării;

26. reamintește Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea și toate rezoluțiile sale ulterioare și solicită punerea lor în aplicare; insistă asupra includerii femeilor în întreaga lor diversitate și a grupurilor marginalizate în prevenirea, soluționarea și medierea conflictelor și în negocierile de pace, pe toate căile și solicită, prin urmare, instituțiilor UE să înființeze un grup operativ în care să fie incluse femeile și societatea civilă de pe teren; solicită ca Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) să ofere asistență sub formă de fonduri de formare pentru femeile și ONG-urile din Ucraina, pentru a le permite să participe la eforturile de soluționare a conflictelor și de reconstrucție post-conflict; invită instituțiile Uniunea și statele membre să acorde o atenție deosebită egalității de gen în eforturile lor de a pune capăt acestui război;

27. subliniază situația dificilă cu care se confruntă Moldova în ceea ce privește infrastructura și serviciile sale, deja supuse tensiunilor; salută angajamentele de transfer din cadrul Platformei de solidaritate pentru a ajuta Moldova în eforturile sale de a găzdui refugiații care fug din Ucraina; invită statele membre și Comisia să depună în continuare eforturi pentru a sprijini Moldova prin partajarea responsabilității și furnizarea de asistență specifică pentru a răspunde nevoilor femeilor și fetelor refugiate;

28. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Organizației Națiunilor Unite, Consiliului Europei, precum și președintelui, guvernului și parlamentului Ucrainei.

 

 

Ultima actualizare: 29 aprilie 2022
Aviz juridic - Politica de confidențialitate