Propunere de rezoluţie - B9-0240/2022Propunere de rezoluţie
B9-0240/2022

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația actuală a cooperării dintre UE și Republica Moldova

2.5.2022 - (2022/2651(RSP))

depusă pe baza declarației Comisiei
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Emmanuel Maurel
în numele Grupului The Left

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0240/2022

Procedură : 2022/2651(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B9-0240/2022

B9‑0240/2022

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația actuală a cooperării dintre UE și Republica Moldova

(2022/2651(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte[1], care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare și care a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016,

 având în vedere cererea Republicii Moldova (denumită în continuare „Moldova”) de a adera la Uniunea Europeană, prezentată la 3 martie 2022,

 având în vedere scrisoarea prim-ministrului Republicii Moldova adresată Președintelui Parlamentului European, primită la 16 martie 2022, prin care se solicită o creștere a asistenței macrofinanciare acordate Moldovei,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât în anumite părți ale Transnistriei, un teritoriu separatist din Moldova care găzduiește trupe rusești de zeci de ani, au avut loc explozii neexplicate, generând temerea că războiul declanșat de Rusia ar putea depăși granițele Ucrainei și ar putea duce la apariția unei noi zone de conflict în Europa de Est;

B. întrucât comentariile oficialilor ruși cu privire la regiune – inclusiv declarațiile unui comandant rus de rang înalt potrivit cărora armata ar plănui să cucerească sudul Ucrainei deschizând astfel un coridor terestru spre Transnistria, iar „controlul [Rusiei] asupra sudului Ucrainei este o altă cale spre Transnistria, unde există cazuri în care vorbitorii de limbă rusă sunt oprimați” – au îngrijorat profund Moldova în legătură cu includerea Transnistriei în strategia de război a președintelui rus Vladimir Putin;

C. întrucât Moldova este neutră din punct de vedere militar, dar are aspirații europene neechivoce și o economie foarte dependentă atât de Occident, cât și de Rusia, și este cel mai fragil vecin al Ucrainei; întrucât războiul rusesc împotriva Ucrainei are un impact enorm asupra Moldovei, una dintre cele mai sărace națiuni ale Europei, deoarece amenință dezvoltarea sa economică, suprasolicită societatea din cauza sosirii valurilor de refugiați și trezește temerile existențiale ale unei noi ocupații ruse;

D. întrucât, în două săptămâni, Moldova a primit din Ucraina peste 360 000 de refugiați, dintre care 100 000 au rămas în țară, punând o presiune enormă asupra resurselor sale; întrucât, odată cu sosirea refugiaților, guvernul a fost nevoit să ia măsuri imediate, precum acordarea de asistență medicală, acoperirea nevoilor de cazare și organizarea transportului pentru cei care călătoresc în alte țări; întrucât sistemul de sănătate, care era deja extrem de deficitar înainte de pandemie și de începutul războiului, trebuie să facă față unor eforturi semnificative;

E. întrucât populația Moldovei continuă să dea dovadă de o solidaritate extraordinară cu poporul ucrainean; întrucât ea oferă cazare, hrană, asistență administrativă și prietenie, fără a primi sprijin din partea statului; întrucât, în ciuda deciziilor importante luate de UE și de statele membre privind asistența acordată refugiaților din Moldova, există încă multe probleme;

F. întrucât Moldova depinde de gazul rusesc și de cantități mari de energie electrică furnizate prin regiunea separatistă Transnistria; întrucât actualul contract de furnizare a energiei electrice încheiat de Moldova este cu Moldgres, o societate cu sediul în Transnistria și deținută de gigantul rus Inter RAO; întrucât gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, care conectează de facto Republica Moldova la sistemul energetic european prin România, s-a dovedit a fi destul de ineficient, deoarece gazele care sosesc prin România sunt în continuare mai scumpe decât cele furnizate de Gazprom;

G. întrucât războiul din Ucraina a perturbat rutele de export și import; întrucât agricultorii locali care depind în mare măsură de piața rusă au pierdut aproape în totalitate accesul la aceasta;

H. întrucât, în martie 2022, UE a furnizat Moldovei un ajutor macrofinanciar suplimentar în valoare de 150 de milioane EUR pentru a o ajuta să își acopere o parte din nevoile sale de finanțare externă; întrucât, la 5 aprilie, Comisia a pus la dispoziția Moldovei un nou program de sprijin bugetar în valoare de 53 de milioane EUR; întrucât Republicii Moldova i s-a promis un ajutor financiar în valoare de 695 de milioane EUR în cadrul unei conferințe internaționale a donatorilor care a avut loc la Berlin la 5 aprilie 2022;

I. întrucât dependența puternică de importuri pentru a răspunde nevoilor alimentare a făcut ca Moldova să devină vulnerabilă la perturbările importurilor din Ucraina și Rusia; întrucât se preconizează că perturbările grave vor crește presiunile asupra prețurilor, ceea ce va afecta, prin urmare, veniturile gospodăriilor, în special ale celor săraci; întrucât guvernul, care se bucură de un mandat puternic, sprijin parlamentar și încrederea cetățenilor și a partenerilor internaționali, trebuie să găsească modalități de atenuare a impactului economic al crizei actuale;

1. își exprimă solidaritatea cu poporul moldovean, având în vedere înrăutățirea situației în materie de securitate din Europa de Est; salută faptul că autoritățile moldovene, dar și cetățenii moldoveni au oferit solidaritate și sprijin celor 400 000 de refugiați ucraineni care caută adăpost în Moldova sau care tranzitează această țară; subliniază că acești refugiați au nevoie de adăpost, hrană, asistență medicală și condiții igienico-sanitare;

2. reafirmă că sprijină suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei;

3. condamnă din nou cu fermitate invazia Ucrainei de către Rusia ca război de agresiune, care constituie o încălcare gravă a dreptului internațional, în special a Cartei ONU, și pentru care nu există nicio justificare; condamnă implicarea Belarusului în această agresiune; solicită Rusiei să înceteze imediat toate ostilitățile, bombardamentele și atacurile asupra populației civile și să retragă toate forțele militare și paramilitare din Ucraina;

4. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la escaladarea războiului, care are potențialul de a se răspândi în țările învecinate cu Ucraina și de a se transforma într-o confruntare între Rusia și NATO; îndeamnă Rusia, în termenii cei mai fermi, să renunțe la violențe și agresiuni și să revină la dialog și negocieri;

5. și exprimă profunda îngrijorare cu privire la înrăutățirea situației în materie de securitate din Moldova ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, ceea ce a crescut, pe termen scurt, probabilitatea unei reluări a conflictului inactiv din regiunea separatistă Transnistria;

6. ia act de faptul că, cu cât războiul se prelungește în țara vecină, Ucraina, cu atât mai mult va crește nevoia Republicii Moldova de asistență umanitară, de securitate și socioeconomică; invită, prin urmare, Comisia să sporească și mai mult asistența financiară și tehnică acordată Moldovei și îi încredințează sarcina de a analiza dacă plata tranșelor poate fi devansată; ia act de cererea autorităților moldovene de a se majora recent adoptata operațiune de asistență macrofinanciară de la 150 de milioane EUR la 300 de milioane EUR, inclusiv o majorare de la 30 de milioane EUR la 150 de milioane EUR sub formă de granturi, pentru a ajuta Moldova să acopere lipsurile bugetare semnificative cauzate de această criză; subliniază că această majorare este esențială, deoarece sumele actuale au fost stabilite înainte de conflictul din Ucraina;

7. ia act de faptul că pandemia de COVID-19 și seceta din vara anului 2021 au avut un impact negativ grav asupra economiei Moldovei, care a scăzut cu 7 %; constată că criza gazelor nu a fost încă rezolvată, deoarece tarifele la gaz și energie electrică continuă să crească; încurajează Comisia să dea dovadă de mai multă solidaritate energetică cu Moldova prin acordarea unui sprijin suplimentar în acest domeniu, inclusiv prin creșterea interconexiunilor energetice cu UE și cu țările din regiune;

8. respinge declarația din 3 martie 2022 a autorităților din regiunea ocupată Transnistria și își exprimă îngrijorarea cu privire la această declarație, prin care autoritățile transnistrene au anunțat încetarea procesului de soluționare a conflictului și au lansat un nou apel pentru recunoașterea așa-numitei „independențe” a Transnistriei; reamintește că sprijină o soluționare globală și pașnică a conflictului din Transnistria prin procesul de negociere în formatul 5+2, bazându-se pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, cu un statut special pentru regiunea Transnistria, în interiorul unui stat moldovean viabil; subliniază că indiferent de soluția aleasă pentru a rezolva problema transnistreană, ea trebuie să respecte dreptul suveran al Republicii Moldova de a-și alege propria sa orientare în materie de apărare și politică externă;

9. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, președintelui, guvernului și parlamentului Moldovei, președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse.

 

Ultima actualizare: 4 mai 2022
Aviz juridic - Politica de confidențialitate