PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la crearea Spațiului european al educației până în 2025 – micro-certificate, conturi individuale de învățare și învățarea în serviciul sustenabilității mediului
11.5.2022 - (2022/2568(RSP))
în conformitate cu articolul 136 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
Sabine Verheyen
în numele Comisiei pentru cultură și educație
B9‑0266/2022
Rezoluția Parlamentului European referitoare la crearea Spațiului european al educației până în 2025 – micro-certificate, conturi individuale de învățare și învățarea în serviciul sustenabilității mediului
Parlamentul European,
– având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană și Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,
– având în vedere articolul 14 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere Proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale[1],
– având în vedere comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 intitulată „Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței” (COM(2020)0274),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (COM(2019)0640),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 ianuarie 2018 privind Planul de acțiune pentru educația digitală (COM(2018)0022),
– având în vedere raportul final al Comisiei din decembrie 2020 intitulat „O abordare europeană a micro-certificatelor - rezultatele Grupului consultativ din învățământul superior privind micro-certificatele”,
– având în vedere rezoluția sa din 11 noiembrie 2021 privind Spațiul european al educației: o abordare comună și cuprinzătoare[2],
– având în vedere întrebările adresate Comisiei și Consiliului în legătură cu crearea Spațiului european al educației până în 2025 – micro-certificate, conturi individuale de învățare și învățarea în serviciul sustenabilității mediului (O-000011/2022 – B9‑0013/2022 și O‑000012/2022 – B9‑0014/2022),
– având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru cultură și educație,
A. întrucât, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale, accesul la educație și la învățarea pe tot parcursul vieții de calitate și favorabile incluziunii este un drept fundamental pentru toți și este esențial pentru dobândirea și păstrarea competențelor, pentru participarea deplină și activă în societate și accesul efectiv la o piață a forței de muncă în evoluție;
B. întrucât Comisia intenționează să creeze un spațiu european al educației până în 2025;
C. întrucât schimbările de pe piața muncii au drept efect învechirea mai rapidă a competențelor și au condus la creșterea cererii de posibilități de învățare flexibile; întrucât motivația, timpul și finanțarea sunt factori-cheie în perfecționarea și recalificarea profesională,
1. salută propunerile Comisiei de a dezvolta, până în 2025, o abordare europeană a micro-certificatelor, a conturilor individuale de învățare și a învățării în serviciul sustenabilității mediului, ca parte a Spațiului european al educației, ceea ce ar contribui la flexibilizarea parcursurilor de învățare, la extinderea oportunităților de învățare, la aprofundarea recunoașterii reciproce, la crearea de legături cu tranziția digitală și tranziția verde și la consolidarea rolului pe care îl joacă atât învățământul superior, cât și instituțiile de educație și formare profesională (EFP) în învățarea pe tot parcursul vieții;
2. subliniază că micro-certificatele și conturile individuale de învățare pot fi importante pentru persoanele care doresc să se perfecționeze, să se recalifice și să obțină calificări recunoscute oficial, pentru a ține pasul cu schimbările rapide din societate și cu o piață a muncii din ce în ce mai digitalizată, precum și pentru a schimba parcursul de dezvoltare personală sau de mobilitate socială ascendentă;
3. invită Consiliul să adopte o definiție comună a spațiului european al educației pentru micro-certificate și standarde comune, care să constituie baza pentru asigurarea calității, recunoaștere, transparență și portabilitate;
4. invită Comisia să furnizeze un instrument solid care să motiveze statele membre să implementeze micro-certificatele, care ar trebui să rămână voluntare; constată că acest lucru nu figurează în prezent din propunerea de recomandare a Consiliului și subliniază, în acest sens, succesul proiectului-pilot „inițiativa privind universitățile europene” ca model;
5. insistă că este important să se pună la dispoziție registre naționale ușor de utilizat și actualizate periodic, care ar trebui să fie vizibile și ușor accesibile prin intermediul unui portal al UE, cu scopul de a garanta calitatea micro-certificatelor și de a pune la dispoziție micro-certificate într-un format digital pentru a sprijini perfecționarea, recalificarea și dobândirea de noi competențe, a crește transparența și a îmbunătăți mobilitatea, schimburile și cooperarea transfrontalieră și internațională;
6. subliniază că micro-certificatele europene sunt necesare în special pentru recunoașterea transsectorială și transfrontalieră a perioadelor de învățare mai scurte, ceea ce este esențial pentru a încuraja o mai mare mobilitate în întreaga Europă; solicită Comisiei să evalueze și să raporteze cu privire la utilizarea micro-certificatelor în recunoașterea aptitudinilor și competențelor dobândite prin intermediul mobilității europene în scopul învățării și al implicării civice în cadrul programelor Erasmus + și Corpul european de solidaritate;
7. subliniază rolul de sprijin pe care micro-certificatele ar trebui să îl joace în corelarea învățării informale și non-formale cu educația formală; solicită elaborarea și punerea în aplicare a unui cadru comun pentru recunoașterea aptitudinilor, competențelor și metodologiilor dobândite prin învățarea informală și non-formală;
8. îndeamnă Comisia să propună o abordare comună a competențelor psihosociale și non-tehnice, în conformitate cu definițiile adoptate de Organizația Mondială a Sănătății și UNESCO; subliniază că această abordare ar trebui să se inspire din inițiativele și proiectele actuale finanțate în cadrul programelor UE și din raportul de politică privind competențele de-a lungul vieții al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei[3] și ar trebui să fie concepută în consultare cu statele membre, cu instituțiile de învățământ, cu cadrele didactice și cu actorii de pe piața muncii, pentru a aborda, printre altele, aspectele practice ale punerii în aplicare;
9. subliniază că recunoașterea reciprocă automată a micro-certificatelor în cadrul Spațiului european al educației ar putea fi un pas înainte către facilitarea recunoașterii automate a calificărilor în general; consideră că instituirea unui sistem european coerent de micro-certificate care să implice părți interesate pertinente ar reprezenta un pas înainte în consolidarea puterii Europei în domeniul educațional și a competitivității sale la nivel mondial;
10. reamintește autorităților publice rolul lor esențial în asigurarea echilibrului în ceea ce privește formarea competențelor oferite adulților și subliniază, în special, că competențele de bază, transversale, psihosociale și non-tehnice sunt la fel de importante pentru tranziția verde și cea digitală ca și competențele tehnice;
11. invită instituțiile de învățământ terțiar să dezvolte micro-certificate pentru a le oferi cursanților experiențe angajate social, de înaltă calitate și favorabile incluziunii, cum ar fi voluntariatul, mentoratul și activitățile pentru tineret pe parcursul studiilor;
12. subliniază că este important ca serviciile de orientare și de consiliere să fie dotate cu resurse pentru a ajuta adulții și tinerii să identifice și să certifice aptitudinile și competențele pe care le-au dobândit deja prin învățarea informală și a-i direcționa către posibilități de dezvoltare în continuare a competențelor, astfel încât micro-certificatele să devină instrumente de incluziune, mai degrabă decât să perpetueze sau să agraveze inegalitățile actuale în ceea ce privește accesul la perfecționare și recalificare; insistă asupra utilizării micro-certificatelor la nivel universitar pentru a se asigura că beneficiarii principali nu sunt cursanți din grupuri care se bucură deja de avantaje în ceea ce privește educația și statutul profesional;
13. salută faptul că conturile individuale de învățare, împreună cu micro-certificatele, sunt concepute pentru a face învățarea pe tot parcursul vieții mai favorabilă incluziunii, mai accesibilă și mai convenabilă ca preț; reamintește că aceste inițiative sunt destinate tuturor, indiferent de vârstă, gen, statut profesional, venit sau nivel de educație; subliniază necesitatea de a promova o mentalitate de învățare pe tot parcursul vieții în rândul tinerilor;
14. insistă asupra faptului că alegerile disponibile prin intermediul conturilor individuale de învățare nu ar trebui să fie prea limitate la nevoile pieței forței de muncă, ci ar trebui să servească la capacitarea cetățenilor, permițându-le să facă alegeri individuale și deschizând oportunități pentru desfășurarea de activități independente și antreprenoriat;
15. încurajează statele membre să acorde prioritate drepturilor la formare în conturile individuale de învățare pentru adulții cu un nivel mai scăzut de calificare, persoanele cu dizabilități, cursanții defavorizați, persoanele din grupuri vulnerabile sau marginalizate, refugiați și persoanele care locuiesc în zone îndepărtate sau rurale și să stabilească criterii clare pentru alocarea acestora;
16. atrage atenția că punerea în aplicare a micro-certificatelor și a conturilor individuale de învățare nu ar trebui să creeze obstacole neintenționate pentru cursanții adulți care trebuie să acopere costul programelor de educație pe termen lung și/sau formale;
17. consideră că învățarea în serviciul sustenabilității mediului ar trebui integrată în programele de învățământ din întreaga UE, cu o perspectivă de învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv prin intermediul educației pentru cetățenia europeană și mondială, în scopul de a le permite cursanților să devină susținători activi ai unor societăți mai favorabile incluziunii și mai sustenabile;
18. subliniază potențialele beneficii multiple ale celor trei inițiative, întrucât creșterea participării la programele de învățare în rândul adulților este asociată cu îmbunătățirea cunoștințelor în materie de mediu, cu o mai mare participare civică și cu o relație mai bună cu mediul, cu sentimentul de bunăstare și cu satisfacția în viață;
19. subliniază că este important ca sectoarele culturale și creative să fie incluse pentru a promova o mentalitate axată pe dezvoltarea durabilă în regenerarea realităților economice, după cum o demonstrează unele capitale europene ale culturii și noile oportunități oferite de noul Bauhaus european;
20. insistă ca aceste inițiative să beneficieze de o vizibilitate excelentă la nivel național, regional și local, inclusiv dimensiunea lor europeană și valoarea lor adăugată, astfel încât europenii să poată identifica în mod clar posibilele beneficii și să devină conștienți de valoarea unui spațiu european al educației;
21. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
- [1] JO C 428, 13.12.2017, p. 10.
- [2] Texte adoptate, P9_TA(2021)0452.
- [3] Raport al Centrului Comun de Cercetare în cadrul științei în serviciul politicilor, LifeComp: The European Framework for Personal, Social and Learning to Learn Key Competence (Cadrul european pentru competențe personale, sociale și competența-cheie de a învăța să înveți - LifeComp), Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2020.