PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la lupta împotriva impunității pentru crime de război în Ucraina
13.5.2022 - (2022/2655(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Pedro Marques, Tonino Picula, Maria Arena
în numele Grupului S&D
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0281/2022
B9‑0284/2022
Rezoluția Parlamentului European referitoare la lupta împotriva impunității pentru crimele de război din Ucraina
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia și Ucraina, în special cea din 1 martie 2022 referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei[1] și cea din 7 aprilie 2022 referitoare la concluziile reuniunii Consiliului European din 24-25 martie 2022, inclusiv ultimele evoluții ale războiului din Ucraina și sancțiunile aplicate de UE împotriva Rusiei și implementarea acestora[2],
– având în vedere declarația Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, făcută în numele UE la 4 aprilie 2022, cu privire la atrocitățile ruse comise în Bucea și în alte orașe ucrainene,
– având în vedere principiile de la Nürnberg elaborate de Comisia de drept internațional a Organizației Națiunilor Unite, care stabilesc ceea ce constituie o crimă de război,
– având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI),
– având în vedere acordul din 2006 dintre CPI și Uniunea Europeană referitor la cooperare și asistență,
– având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,
– având în vedere Rezoluția nr. 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea,
– având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la acestea,
– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 2 martie 2022 referitoare la agresiunea împotriva Ucrainei și Rezoluția din 24 martie 2022 referitoare la consecințele umanitare ale agresiunii împotriva Ucrainei,
– având în vedere „Raportul privind încălcările dreptului internațional umanitar și al drepturilor omului, crimele de război și crimele împotriva umanității comise în Ucraina începând din 24 februarie 2022” al misiunii de experți a Mecanismului OSCE de la Moscova din 12 aprilie 2022,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Federația Rusă a desfășurat, începând din 24 februarie 2022, un război ilegal, neprovocat și nejustificat de agresiune împotriva Ucrainei, în urma căruia aproximativ 7,7 milioane de cetățeni ucraineni au fost strămutați în interiorul țării și aproape 6 milioane au fugit în țările învecinate;
B. întrucât, până la 10 mai 2022, Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (UNHCHR) confirmase 7 256 de victime în rândul civililor în Ucraina, dintre care 3 496 uciși și 3 760 răniți; întrucât relatările au documentat distrugerea a zeci de mii de obiecte civile în Ucraina, inclusiv a clădirilor rezidențiale și a infrastructurii civile, cum ar fi spitalele, școlile, grădinițele și sistemele de alimentare cu apă și electricitate, cu un impact dezastruos asupra civililor și a drepturilor omului;
C. întrucât Adunarea Generală a ONU (AGONU), în rezoluția sa din 2 martie 2022, a calificat atacul rus asupra Ucrainei drept un act de agresiune care încalcă articolul 2 alineatul (4) din Carta ONU și, în rezoluția sa din 24 martie 2022, a solicitat Federației Ruse să înceteze imediat ostilitățile împotriva Ucrainei, în special orice atacuri împotriva civililor și a obiectelor civile;
D. întrucât atrocitățile raportate, comise de forțele armate ruse în Bucea și în alte orașe ucrainene în timpul ocupației ruse dezvăluie brutalitatea războiului de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și subliniază importanța unei acțiuni internaționale coordonate pentru combaterea impunității și stabilirea răspunderii pentru aceste încălcări ale dreptului internațional umanitar;
E. întrucât numeroase rapoarte, completate de fotografii și înregistrări video, documentează execuții sumare ale civililor în timpul ocupării de către Rusia a satelor și orașelor, arestări ale civililor fără proceduri corespunzătoare și cu rele tratamente care echivalează cu tortura, cazuri de violare a civililor, inclusiv a copiilor, de către persoane din armata rusă și utilizarea artileriei neghidate, a munițiilor cu dispersie și a minelor terestre antipersonal în timpul atacurilor rusești în zone populate; întrucât, potrivit Comisarului pentru drepturile omului al Parlamentului Ucrainei, 400 000 de civili ucraineni au fost deportați cu forța din Ucraina în Federația Rusă începând cu 24 februarie 2022;
F. întrucât cele patru Convenții de la Geneva și Protocolul adițional I, la care Ucraina și Federația Rusă sunt state părți, prevăd că încălcările grave ale dreptului internațional umanitar, împreună cu abaterile grave, constituie crime de război;
G. întrucât, în urma a două declarații ad-hoc ale Ucrainei, CPI are jurisdicție asupra crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului comise pe teritoriul Ucrainei din noiembrie 2013, dar nu are jurisdicție asupra crimei de agresiune în această situație, deoarece nici Ucraina, nici Federația Rusă nu au ratificat Statutul de la Roma și modificările acestuia legate de crima de agresiune; întrucât, la 2 martie 2022, procurorul CPI a deschis o anchetă cu privire la situația din Ucraina;
H. întrucât, la 3 martie 2022, Ucraina, cu sprijinul a 45 de state participante, a invocat mecanismul OSCE de la Moscova pentru a combate încălcările drepturilor omului și impactul umanitar al invaziei Ucrainei de către Rusia;
I. întrucât, la 4 martie 2022, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a instituit o comisie internațională independentă de anchetă pentru a investiga presupusele încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia;
J. întrucât Ucraina este stat parte la Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO), în timp ce Federația Rusă, ca urmare a excluderii sale din Consiliul Europei, va înceta să mai fie parte contractantă la CEDO la 16 septembrie 2022; întrucât, în conformitate cu articolul 58 alineatul (2) din CEDO, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) rămâne competentă să soluționeze cererile îndreptate împotriva Federației Ruse referitoare la presupuse încălcări ale CEDO care au loc înainte de 16 septembrie 2022;
K. întrucât, la 28 martie 2022, UE a anunțat crearea unei echipe comune de anchetă (JIT) împreună cu Ucraina pentru a strânge probe și a investiga crimele de război și crimele împotriva umanității, cu sprijinul Eurojust și cu participarea Parchetului CPI, așa cum s-a anunțat la 25 aprilie 2022;
1. condamnă din nou, în termenii cei mai fermi cu putință, agresiunea militară ilegală, neprovocată și nejustificată împotriva Ucrainei și invazia acestei țări de către Federația Rusă, precum și bombardarea fără discernământ a orașelor, vizarea deliberată a zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, deportările forțate, utilizarea munițiilor interzise și atacurile împotriva civililor care încearcă să fugă din zonele de conflict prin coridoarele umanitare convenite în prealabil, ceea ce constituie încălcări grave ale dreptului internațional umanitar de către Federația Rusă în Ucraina;
2. invită Federația Rusă să pună capăt imediat tuturor actelor de violență împotriva civililor și să suspende imediat toate operațiunile sale militare pe teritoriul Ucrainei, așa cum a dispus Curtea Internațională de Justiție la 16 martie 2022;
3. își exprimă profunda mânie și indignare cu privire la atrocitățile relatate, inclusiv violurile și execuțiile în masă ale civililor, și insistă asupra faptului că toți cei responsabili de autorizarea, comiterea și disimularea unor astfel de crime de război josnice și a altor încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar trebuie aduși în fața justiției și trași la răspundere cât mai curând posibil;
4. condamnă ferm utilizarea îngrozitoare și sistematică a violenței sexuale și a violenței bazate pe gen ca armă de război de către forțele armate ruse și, reamintind Rezoluția ONU nr. 1820 (2008) privind violența sexuală ca armă de război, afirmă că violul și alte forme de violență sexuală pot constitui crime de război, crime împotriva umanității sau un act constitutiv de genocid și, prin urmare, ar trebui urmărite penal în conformitate cu dispozițiile dreptului internațional și cu Statutul de la Roma al CPI, în special cu articolele 7 și 8 din acesta;
5. își exprimă sprijinul deplin pentru ancheta lansată de procurorul CPI cu privire la situația din Ucraina întemeiată pe presupuse crime de război și crime împotriva umanității, pentru activitatea comisiei internaționale independente de anchetă din cadrul Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și pentru eforturile organizațiilor independente ale societății civile de a colecta și păstra probe privind crimele de război; subliniază importanța unor acțiuni și progrese rapide pentru a obține dovezile necesare pentru anchetarea și urmărirea penală a tuturor celor responsabili de autorizarea, comiterea și disimularea crimelor de război și a altor încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar;
6. îndeamnă Ucraina să ratifice Statutul de la Roma al CPI și modificările acestuia și să devină membru oficial al CPI pentru a sprijini eforturile de tragere la răspundere pentru crimele internaționale grave și să alinieze legislația și procedurile naționale ale Ucrainei la dreptul internațional, în vederea consolidării mecanismelor juridice interne de combatere a impunității pentru astfel de crime;
7. invită Comisia și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a sprijini activitatea instituțiilor internaționale și a instanțelor sau tribunalelor internaționale pentru a urmări penal faptele autorilor sau ale persoanelor care îndeplinesc condițiile necesare pentru responsabilitatea de comandă; salută, prin urmare, anchetele și investigațiile lansate de mai multe state membre în temeiul principiului jurisdicției universale și pentru a sprijini activitatea desfășurată de CPI; salută, de asemenea, mandatul modificat al Misiunii UE de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina), care va permite sprijinirea autorităților ucrainene în anchetarea și urmărirea penală a oricăror crime internaționale comise în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia și va spori cooperarea cu CPI și cu statele membre; salută, de asemenea, noul mandat propus pentru a permite Eurojust să contribuie la conservarea, analizarea și stocarea probelor legate de crimele de război;
8. invită Comisia, statele membre și comunitatea internațională să ofere mai multe resurse financiare și asistență tehnică pentru colectarea și stocarea volumului enorm de probe privind încălcările dreptului internațional umanitar, crime de război și crime împotriva umanității în Ucraina; invită, în acest sens, UE să sprijine acest proces prin creșterea fondurilor din cadrul instrumentului Europa globală;
9. insistă asupra necesității de a spori coordonarea diferitelor mecanisme instituite pentru combaterea impunității pentru crimele de război din Ucraina, inclusiv prin intermediul unei reuniuni internaționale menite să coordoneze colectarea probelor și, astfel, să îmbunătățească eficiența proceselor de tragere la răspundere; invită instituțiile UE să sprijine aceste eforturi de coordonare;
10. recomandă să se utilizeze cât mai bine experiența altor mecanisme de stabilire a faptelor, cum ar fi Mecanismul internațional, imparțial și independent pentru Siria (MIII), în ceea ce privește colectarea, consolidarea și conservarea probelor pentru procedurile penale internaționale și naționale și ca acestea să fie extinse și transformate într-un mecanism permanent fără limitări geografice;
11. își exprimă convingerea că un tribunal internațional ad-hoc care să ancheteze și să urmărească penal crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei ar fi un pas crucial către încetarea impunității și ar completa procedurile actuale privind crimele de război, crimele împotriva umanității și alte crime grave în temeiul dreptului internațional care au fost deja aduse în atenția CPI, a Curții Internaționale de Justiție și a CEDO; invită, prin urmare, statele membre să sprijine înființarea unui astfel de tribunal; invită Comisia să pună rapid la dispoziție fonduri pentru inițiativa de a înființa un birou interimar la Haga pentru a permite procurorilor și anchetatorilor ucraineni și internaționali să desfășoare lucrările pregătitoare necesare pentru instituirea rapidă a unui astfel de tribunal și să sprijine sistemele judiciare naționale care anchetează infracțiunea de agresiune în vederea urmăririi penale în temeiul principiului jurisdicției universale;
12. invită comunitatea internațională să analizeze modul în care pot fi acordate despăgubiri, de exemplu prin instituirea unui fond de despăgubiri pentru victimele agresiunii ruse;
13. invită autoritățile ucrainene să armonizeze legislația internă, în special Codul penal, cu dreptul penal internațional și cu dreptul internațional umanitar și să adopte un cadru clar și practic de cooperare cu CPI și cu alte state care anchetează infracțiunile comise în Ucraina;
14. invită instituțiile UE și statele membre să sprijine acțiunile care combat impunitatea și promovează tragerea la răspundere prin înființarea unui observator european pentru prevenirea, responsabilitatea și combaterea impunității;
15. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Organizației Națiunilor Unite, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Președintelui, Guvernului și Parlamentului Ucrainei, precum și Președintelui, Guvernului și Parlamentului Federației Ruse.
- [1] JO C 125, 18.3.2022, p. 2.
- [2] Texte adoptate P9_TA(2022)0121.