Propunere de rezoluţie - B9-0418/2022Propunere de rezoluţie
B9-0418/2022

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la răspunsul UE la creșterea prețurilor la energie în Europa

28.9.2022 - (2022/2830(RSP))

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Paolo Borchia, Jean‑Paul Garraud, Thierry Mariani, Nicolaus Fest, Markus Buchheit, Gerolf Annemans
în numele Grupului ID

Procedură : 2022/2830(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B9-0418/2022
Texte depuse :
B9-0418/2022
Dezbateri :
Texte adoptate :

B9‑0418/2022

Rezoluția Parlamentului European referitoare la răspunsul UE la creșterea prețurilor la energie în Europa

(2022/2830(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere articolele 192 și 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

 având în vedere comunicarea Comisiei din 14 iulie 2021 intitulată „Pregătiți pentru 55: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică” (COM(2021)0550) și propunerile legislative aferente,

 având în vedere comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 privind planul REPowerEU (COM(2022)0230),

 având în vedere comunicarea Comisiei din 8 iulie 2020 intitulată „O strategie pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic” (COM(2020)0301),

 având în vedere comunicarea Comisiei din 20 iulie 2022 intitulată „Să economisim gaz pentru siguranță la iarnă” (COM(2022)0360),

 având în vedere Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului din 5 august 2022 privind măsuri coordonate de reducere a cererii de gaze[1],

 având în vedere propunerea de regulament al Consiliului privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie (COM(2022)0473),

 având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 septembrie 2022 referitor la planul REPowerEU,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât prețurile la energie au început să crească în a doua jumătate a anului 2021, parțial ca urmare a politicilor UE din cadrul Pactului verde; întrucât agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a declanșat o nouă escaladare a prețurilor la energie electrică în detrimentul consumatorilor și al industriei, aducând un risc major pentru economie;

B. întrucât creșterea prețului gazelor, împreună cu creșterea bruscă a prețului CO2 pe piața sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), ca urmare a obiectivelor de decarbonizare recente și mai dificile (-55 % până în 2030) legate de „Pactul verde”, au condus la o creștere bruscă a prețului energiei electrice;

C. întrucât prețurile ridicate la energie au un impact deosebit de grav asupra gospodăriilor celor mai sărace;

D. întrucât statele membre s-au angajat să respecte principiul unanimității în cadrul Consiliului pentru chestiunile fiscale; întrucât în 10 state membre a fost introdus un impozit pe profiturile excedentare;

E. întrucât propunerea Comisiei plafonează prețurile de vânzare ale furnizorilor de energie electrică din surse regenerabile și nucleare la 180 EUR/MWh;

F. întrucât propunerea Comisiei prevede ca statele membre să impună un impozit minim de 33 % pe partea de profit realizată de întreprinderile din sectorul combustibililor fosili (gaz, petrol, cărbune, rafinare) care depășește media celor trei exerciții financiare anterioare anului 2022 cu peste 20 %;

G. întrucât statele membre au luat măsuri începând cu a doua jumătate a anului 2021 prin diverse măsuri de sprijin economic pentru a asigura reziliența sectoarelor lor industriale și sociale;

H. întrucât Uniunea Europeană, în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, a adoptat șapte pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, iar acestea afectează grav economiile tuturor statelor membre;

I. întrucât gazul este în prezent sursa de energie primară în mai multe state membre și, cu siguranță, va continua să reprezinte o tehnologie esențială în următorii ani;

J. întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a făcut ca UE să fie mai conștientă de riscurile geopolitice care decurg din dependența de furnizorii de materii prime și de necesitatea de a spori diversificarea;

K. întrucât statele membre au libertatea de a-și alege mixul energetic;

L. întrucât tranziția către un „sistem energetic curat” va aduce o cerere mare de minereuri esențiale și de pământuri rare, sporind astfel riscul ca UE să fie dependentă de furnizorii externi și de a expune Uniunea la noi forme de vulnerabilitate;

M. întrucât propunerea Comisiei introduce o reducere obligatorie cu 5 % a consumului de energie în perioadele de vârf și o reducere opțională de 15 % a consumului de gaze,

1. subliniază eșecul politicilor energetice urmărite de marea majoritate a guvernelor statelor membre și ale Uniunii în ultimele decenii;

2. reamintește că abundența energetică este un semn al societăților prospere și al progresului civilizației; regretă distrugerea deliberată a sectorului energetic din UE prin impunerea tranziției energetice și a mai multor moratorii privind producția de energie din anumite surse;

3. își exprimă solidaritatea cu cetățenii statelor membre care suferă consecințele eșecului politicilor energetice din trecut, în special cu cetățenii care nu își mai pot permite energia de care au nevoie; este preocupat de lipsa unor măsuri de politică care să abordeze cu adevărat pericolul iminent al sărăciei energetice; este consternat de lipsa unor politici imaginative pentru a aborda deficitele și întreruperile previzibile de energie în următoarea perioadă de frig, răspunsul constând, în principal, în solicitări adresate cetățenilor de a se pregăti pentru ce-i mai rău și de a se abține de la proteste;

4. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la măsurile excepționale, cum ar fi raționalizarea gazelor naturale și reducerea producției de energie electrică în perioadele de vârf, deoarece acestea pot conduce la situații critice suplimentare pentru sectorul industrial, care a fost deja pus sub presiune de criza provocată de pandemie, și pentru gospodării, în special pentru cele cu venituri mici și medii, care au mai puține oportunități de a accesa soluții energetice domestice mai eficiente;

5. respinge încercările Comisiei de a utiliza încă o criză la care a contribuit în mod semnificativ pentru a obține mai multă putere;

Schimbări politice structurale

6. solicită, pe termen lung, o redefinire a întregului cadru al politicilor energetice pentru a asigura o energie abundentă, prețuri scăzute la energie și o economie prosperă, bazată pe utilizarea eficientă a tuturor surselor de energie disponibile din punct de vedere tehnic;

7. subliniază că o diversificare adecvată a aprovizionării cu energie nu exclude utilizarea niciunei surse de energie; subliniază că importurile de energie nu ar trebui să depindă de faptul că exportatorii au un sistem politic similar sau valori comune;

8. îndeamnă statele membre să accelereze diversificarea rutelor de aprovizionare și construirea de infrastructuri strategice; regretă deciziile luate în ultimele decenii de a reduce investițiile în producția internă de petrol și gaze;

9. solicită creșterea producției de biometan și reluarea prospectării interne pentru gaze naturale; solicită adoptarea unei politici privind materiile prime care să revitalizeze industria minieră din UE, pentru a evita dependența de furnizorii externi;

10. solicită protejarea și capacitarea lanțurilor de producție europene, de exemplu prin sprijinirea conversiei acestora și prin promovarea dezvoltării de noi lanțuri de aprovizionare a sectorului industrial cu capacitate de producție internă;

11. subliniază, prin urmare, că, pe lângă dezvoltarea energiei solare și eoliene, trebuie să se acorde sprijin și altor tehnologii sustenabile, cum ar fi bioenergia, energia hidroelectrică și energia geotermală, care asigură producția de energie electrică din resurse regenerabile și interne cu emisii nete egale cu zero, facilitând în același timp programarea;

12. invită statele membre să consolideze instrumentele financiare și administrative și să simplifice procedurile de renovare a clădirilor publice în vederea reabilitării energetice a acestora și a protejării patrimoniului public, în special a locuințelor publice, a sănătății, a educației, a justiției și a facilităților sportive;

Politici de atenuare pe termen scurt

13. încurajează statele membre să soluționeze imediat situația generată de creșterea bruscă a prețurilor la energie; propune ca statele membre să utilizeze cota redusă de TVA pentru facturile de electricitate, gaz, benzină și petrol și pentru furnizarea de energie termică către utilizatorii finali ai termoficării, precum și pentru furnizarea de energie termică; regretă faptul că unele state membre favorizează o politică de ajutor specific a posteriori, mai degrabă decât o reducere a impozitării energiei;

14. invită statele membre să acorde o atenție deosebită gospodăriilor și întreprinderilor cu cele mai mici venituri, în special întreprinderilor mici și mijlocii, care tind să fie cei mai mari consumatori de energie, pentru a atenua consecințele sociale ale crizei actuale;

15. subliniază necesitatea de a asigura un cadru de reglementare previzibil și stabil, care să permită buna funcționare a concurenței, asigurând în același timp accesul consumatorilor la aprovizionarea cu energie electrică și gaze la prețuri garantate;

16. subliniază importanța decuplării prețului energiei electrice de cel al gazului pentru a evita volatilitatea excesivă și prețurile ridicate;

17. recunoaște suveranitatea statelor membre în materie fiscală, inclusiv dreptul de a impozita profiturile excedentare ale companiilor de petrol, gaze, cărbune și rafinare, deoarece acestea și acționarii acestora au beneficiat de pe urma creșterii prețurilor; invită legiuitorii naționali să țină seama de legislația națională existentă privind impozitarea profiturilor excedentare pentru a evita neconcordanțele;

18. sugerează ca statele membre realizeze campanii eficiente de informare publică cu privire la energie, pentru a încuraja utilizarea mai rațională a energiei (economisirea energiei și eficiența energetică) și pentru a orienta cetățenii pe piața energiei;

19. subliniază necesitatea de a evalua și monitoriza piața de comercializare a certificatelor de emisii pentru a reduce speculațiile cu certificate;

Propuneri ale Uniunii

20. constată că există contradicții și neconcordanțe între diferitele texte propuse în prezent de Comisie în domeniul energiei, cum ar fi revizuirea Directivei privind impozitarea energiei[2], care va crește automat costul energiei pentru consumatori;

21. solicită suspendarea imediată a punerii în aplicare a pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” până la publicarea de către Comisie a evaluărilor actualizate ale impactului, în special în ceea ce privește consolidarea standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și vehiculele utilitare ușoare noi;

22. invită Consiliul și Comisia să verifice aplicarea corectă a diferitelor temeiuri juridice, deoarece unele dintre propunerile legislative ale Comisiei se referă la impozitare, care are un temei juridic specific;

23. insistă asupra faptului că nu este coerent să fie penalizate statele membre sau sectoarele cu emisii scăzute de CO2 prin impunerea unui plafon al prețului la care poate fi vândut un MWh de gaz și/sau energie electrică, astfel cum a propus Comisia;

24. subliniază că acestea sunt, în esență, măsuri fiscale, care necesită adoptarea în unanimitate de către statele membre după ce Parlamentul și-a dat avizul, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 192 alineatul (2) litera (c) și la articolul 194 alineatul (3) din TFUE; insistă asupra necesității ca aceste măsuri să rămână temporare pentru a evita influențarea libertății statelor membre de a-și stabili mixul energetic, ceea ce ar încălca articolul 194 din TFUE;

°

° °

25. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

 

Ultima actualizare: 3 octombrie 2022
Aviz juridic - Politica de confidențialitate