Propunere de rezoluţie - B9-0462/2022Propunere de rezoluţie
B9-0462/2022

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen

12.10.2022 - (2022/2852(RSP))

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Paulo Rangel, Cristian‑Silviu Buşoi, Daniel Buda, Dan‑Ştefan Motreanu, Emil Radev, Eugen Tomac, Eva Maydell, Gheorghe Falcă, Loránt Vincze, Marian‑Jean Marinescu, Mircea‑Gheorghe Hava, Siegfried Mureşan, Traian Băsescu, Gheorghe‑Vlad Nistor, Vasile Blaga, Alexander Alexandrov Yordanov, Ioan‑Rareş Bogdan, Iuliu Winkler, Andrey Kovatchev, Asim Ademov
în numele Grupului PPE
Iratxe García Pérez, Gabriele Bischoff, Birgit Sippel, Dan Nica, Petar Vitanov
în numele Grupului S&D
Sophia in ’t Veld, Dacian Cioloş, Vlad Gheorghe, Fabienne Keller, Moritz Körner, Iskra Mihaylova, Alin Mituța, Dragoş Pîslaru, Nicolae Ştefănuță, Ramona Strugariu, Dragoş Tudorache, Vlad‑Marius Botoş
în numele Grupului Renew
Erik Marquardt
în numele Grupului Verts/ALE
Cristian Terheş, Patryk Jaki, Jadwiga Wiśniewska, Beata Kempa, Joachim Stanisław Brudziński
în numele Grupului ECR
Clare Daly
în numele Grupului The Left


Procedură : 2022/2852(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B9-0462/2022
Texte depuse :
B9-0462/2022
Dezbateri :
Texte adoptate :

B9‑0462/2022

Rezoluția Parlamentului European referitoare la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen

(2022/2852(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere Protocolul de integrare a acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene (11997D/PRO/02),

 având în vedere articolul 67 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că Uniunea trebuie să constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție, care „asigură absența controalelor asupra persoanelor la frontierele interne”,

 având în vedere articolul 21 alineatul (1) din TFUE, potrivit căruia orice cetățean al Uniunii are dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre,

 având în vedere articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005,

 având în vedere Carta drepturilor fundamentale, inclusiv articolul 45, care prevede că orice cetățean al Uniunii are dreptul de circulație și de ședere liberă pe teritoriul statelor membre,

 având în vedere proiectele de decizii ale Consiliului din 29 septembrie 2010 (14142/2010) și 8 iulie 2011 (14142/1/2010) privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România,

 având în vedere proiectul de decizie a Consiliului din 7 decembrie 2011 (14302/3/11) privind cadrul pentru aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România,

 având în vedere poziția sa din 8 iunie 2011 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România[1],

 având în vedere concluziile Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 9 și 10 iunie 2011, 22 și 23 septembrie 2011, 25 și 26 octombrie 2012, 7 și 8 martie 2013 și 5 și 6 decembrie 2013,

 având în vedere rezoluția sa din 13 octombrie 2011 referitoare la aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen[2],

 având în vedere concluziile Consiliului European din 9 decembrie 2011 și din 1 și 2 martie 2012,

 având în vedere Decizia (UE) 2017/1908 a Consiliului din 12 octombrie 2017 privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații privind vizele în Republica Bulgaria și în România[3],

 având în vedere Decizia (UE) 2018/934 a Consiliului din 25 iunie 2018 privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Bulgaria și în România[4],

 având în vedere comunicarea Comisiei din 2 iunie 2021 intitulată „Strategie pentru realizarea unui spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient” (COM(2021)0277),

 având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (COM(2021)0891),

 având în vedere comunicarea Comisiei din 24 mai 2022 intitulată „Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2022” (COM(2022)0301),

 având în vedere Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013[5],

 având în vedere proiectul de decizie a Consiliului din 23 iunie 2022 privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Croația (10624/22),

 având în vedere rezoluția sa din 11 decembrie 2018 referitoare la aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România: eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene[6],

 având în vedere rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la situația din spațiul Schengen în urma epidemiei de COVID-19[7],

 având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2021 referitoare la Raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen[8],

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât Bulgaria și România au adoptat acquis-ul Schengen în momentul aderării lor la Uniunea Europeană în 2007; întrucât, în 2008, Bulgaria a declarat că este pregătită pentru începerea evaluărilor efectuate de Grupul de lucru pentru evaluarea Schengen (SCH-EVAL), alcătuit din experți din statele membre ale spațiului Schengen; întrucât, în 2007 și în 2008, România a declarat că este pregătită pentru începerea evaluărilor efectuate de SCH-EVAL;

B. întrucât finalizarea procesului de evaluare Schengen pentru Bulgaria și România și gradul de pregătire a celor două țări pentru a pune în aplicare toate dispozițiile acquis-ului Schengen au fost confirmate de experții SCH-EVAL și de Consiliu în concluziile sale din 9 și 10 iunie 2011; întrucât, în proiectul său de decizie din 8 iulie 2011, Consiliul a verificat dacă condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen au fost îndeplinite în toate domeniile, și anume protecția datelor, frontierele aeriene, frontierele terestre, cooperarea polițienească, Sistemul de Informații Schengen, frontierele maritime și vizele; întrucât, pe lângă provocarea pe care o reprezintă gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, pentru finalizarea procesului de evaluare Schengen ambele țări au fost nevoite să își restructureze în mod fundamental sistemele de supraveghere a frontierelor și să investească în întărirea capacităților de asigurare a respectării legii; întrucât, potrivit Actului de aderare din 2005, finalizarea cu succes a procedurilor de evaluare Schengen este singura condiție prealabilă pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen, inclusiv eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene; întrucât nivelul de pregătire al Bulgariei și al României în vederea aplicării integrale a acquis-ului Schengen a fost recunoscut în mai multe rânduri de către șefii de stat și de guvern reuniți în cadrul Consiliului, precum și de Comisie și Parlament, cel mai recent în Raportul Comisiei privind starea spațiului Schengen pentru 2022 și în Rezoluția Parlamentului din 8 iulie 2021 referitoare la Raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen;

C. întrucât, în proiectul său de decizie din 29 septembrie 2010, Consiliul a propus aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România și eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene; întrucât, în poziția sa din 8 iunie 2011, Parlamentul a aprobat această decizie și a solicitat Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să o modifice în mod substanțial;

D. întrucât adoptarea deciziei Consiliului de către Consiliul Justiție și Afaceri Interne a fost amânată în mod repetat;

E. întrucât, în conformitate cu decizia Consiliului din 12 octombrie 2017, Bulgaria și România au beneficiat de acces pasiv la Sistemul de informații privind vizele; întrucât, în proiectul său de decizie din 18 aprilie 2018, Consiliul a propus aplicarea integrală a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în ambele state membre;

F. întrucât nici Actul de aderare din 2005 și nici mecanismul de evaluare Schengen nu prevăd stabilirea unor calendare diferite pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene; întrucât toate extinderile anterioare ale spațiului Schengen au fost statuate printr-un act juridic unic;

G. întrucât Consiliul a consultat Parlamentul în legătură cu proiectul său de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Croația (10624/22); întrucât Parlamentul examinează în prezent acest proiect de decizie a Consiliului;

H. întrucât spațiul Schengen reprezintă un mecanism unic și una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene, facilitând libera circulație a persoanelor în spațiul Schengen fără controale la frontierele interne; întrucât acest lucru a fost posibil printr-o serie de măsuri de compensare, cum ar fi crearea Sistemului de Informații Schengen (pentru consolidarea schimbului de informații), precum și prin crearea unui mecanism de evaluare în scopul de a verifica aplicarea acquis-ului Schengen de către statele membre și de a întări încrederea reciprocă în funcționarea zonei Schengen;

I întrucât toate statele membre care fac parte din spațiul Schengen sunt obligate să respecte acquis-ul Schengen, inclusiv în ceea ce privește drepturile fundamentale, în conformitate cu articolul 4 din Codul frontierelor Schengen[9];

J. întrucât menținerea controalelor la frontierele interne ale Uniunii și reintroducerea acestor controale în spațiul Schengen au un impact considerabil asupra vieții cetățenilor europeni, în special asupra lucrătorilor mobili și a tuturor celor care beneficiază de principiul liberei circulații în interiorul UE, și subminează grav încrederea acestora în instituțiile europene și în integrarea europeană; întrucât menținerea controalelor implică costuri operaționale și de investiții directe pentru lucrătorii transfrontalieri și pentru lucrătorii mobili, pentru turiști, transportatori rutieri de mărfuri și administrații publice, având un efect negativ asupra economiilor statelor membre și asupra funcționării pieței interne a UE, la aceasta adăugându-se impactul negativ asupra mediului cauzat de numărul mare de camioane care înaintează încet, așteptând să traverseze la punctele de trecere a frontierei; întrucât menținerea controalelor la frontierele interne pentru Bulgaria și România are, în special, un impact negativ asupra principiului egalității și nediscriminării în cadrul UE, precum și asupra exporturilor și importurilor din și către ambele state membre și asupra operațiunilor de transport din și către unele dintre cele mai mari porturi de marfă și de pasageri din sudul Europei, generând pierderi ale profiturilor și creșteri ale cheltuielilor;

K. întrucât aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România ar consolida spațiul Schengen și ar contribui la asigurarea unor drepturi egale pentru toți cetățenii din cadrul acestuia,

1. reamintește că toate condițiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România și Bulgaria au fost deja îndeplinite de ambele state membre în 2011;

2. este descurajat de faptul că, în cei 11 ani care au trecut de atunci, Consiliul nu a reușit să adopte o decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, în pofida apelurilor repetate în acest sens, atât din partea Comisiei, cât și a Parlamentului;

3. își reafirmă poziția de lungă durată, astfel cum a fost exprimată în rezoluția sa din 11 decembrie 2018, în sprijinul aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România;

4. salută disponibilitatea României și Bulgariei de a găzdui în mod voluntar o misiune de informare, ceea ce constituie o expresie a principiului cooperării loiale și încrederii reciproce din partea acestor state, deși au îndeplinit deja toate cerințele legale și nu există motive pentru evaluări suplimentare;

5. îndeamnă Consiliul să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia sa privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România până la sfârșitul anului 2022, asigurând astfel eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre la începutul anului 2023;

6. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

Ultima actualizare: 17 octombrie 2022
Aviz juridic - Politica de confidențialitate