Propunere de rezoluţie - B9-0162/2023Propunere de rezoluţie
B9-0162/2023
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din rapiță modificată genetic 94100 (MON-941ØØ-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului

6.3.2023 - (D086347/01 – 2023/2537(RSP))

depusă în conformitate cu articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
Deputați responsabili: Martin Häusling, Anja Hazekamp, Sirpa Pietikäinen, Günther Sidl

Procedură : 2023/2537(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B9-0162/2023
Texte depuse :
B9-0162/2023
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B9‑0162/2023

Rezoluția Parlamentului European referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din rapiță modificată genetic 94100 (MON-941ØØ-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D086347/01 - 2023/2537(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din rapiță modificată genetic MON 94100 (MON-941ØØ-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D086347/01),

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic[1], în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

– având în vedere votul din 14 decembrie 2022 din cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, în urma căruia nu a fost emis niciun aviz, și având în vedere votul din 24 ianuarie 2023, în urma căruia, din nou, nu a fost emis niciun aviz,

– având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[2],

– având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 20 iunie 2022 și publicat la 22 iulie 2022[3],

– având în vedere rezoluțiile sale anterioare în care se opune autorizării organismelor modificate genetic („OMG”)[4],

– având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A. întrucât, la 29 octombrie 2020, Bayer Agriculture BV, cu sediul în Belgia, a transmis, în numele Bayer CropScience LP, cu sediul în Statele Unite ale Americii, o cerere adresată autorității naționale competente din Țările de Jos pentru introducerea pe piață a unor produse alimentare, ingrediente alimentare și furaje care conțin, constau în sau sunt fabricate din rapiță modificată genetic MON 94100 („rapiță modificată genetic”) în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; întrucât cererea viza, de asemenea, introducerea pe piață a unor produse care conțin sau constau în rapiță modificată genetic, destinate altor utilizări decât pentru alimente și furaje, cu excepția cultivării;

B. întrucât, la 20 iunie 2022, EFSA a adoptat un aviz favorabil privind autorizarea rapiței modificate genetic, care a fost publicat la 22 iulie 2022;

C. întrucât rapița modificată genetic conferă toleranță la erbicidul dicamba;

Absența evaluării erbicidelor complementare

D. întrucât Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 al Comisiei[5] prevede o evaluare a măsurii în care practicile agricole preconizate influențează rezultatele criteriilor studiate; întrucât, în conformitate cu regulamentul de punere în aplicare menționat, acest lucru este deosebit de pertinent pentru plantele tolerante la erbicide;

E. întrucât marea majoritate a culturilor OMG au fost modificate genetic astfel încât să fie tolerante la unul sau mai multe erbicide „complementare” care pot fi utilizate pe parcursul întregii culturi modificate genetic, fără ca aceasta să moară, cum ar fi cazul unei culturi care nu este tolerantă la erbicide; întrucât mai multe studii demonstrează că culturile modificate genetic cu toleranță la erbicide duc la o utilizare mai extinsă a erbicidelor complementare, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide[6];

F. întrucât culturile modificate genetic tolerante la erbicide îi constrâng pe fermieri să rămână captivi într-un sistem de gestionare a buruienilor care depinde în mare măsură sau în totalitate de erbicide, impunând o primă pentru semințele modificate genetic care poate fi justificată doar dacă fermierii care achiziționează astfel de semințe pulverizează și erbicidul complementar; întrucât dependența sporită de dicamba în fermele care plantează rapiță modificată genetic va accelera apariția și răspândirea unor buruieni rezistente la dicamba, făcând, astfel, să crească nevoia utilizării erbicidelor, un cerc vicios cunoscut sub numele de „spirala erbicidelor”; întrucât, în consecință, efectele dăunătoare ale dependenței excesive de erbicide asupra sănătății solului, a calității apei și a biodiversității din afara solului se vor agrava și vor duce la o expunere sporită a oamenilor și a animalelor, eventual și prin creșterea cantității de reziduuri de erbicide în alimente și furaje;

G. întrucât dicamba este extrem de volatil, ceea ce înseamnă că, odată aplicat, este predispus să se volatilizeze și să se deplaseze în aer și apoi să se lase purtat de vânt, până ajunge din nou pe pământ, expunând oamenii și plantele nevizate, vița-de-vie, copacii și arbuștii la daune potențiale și grave, în special atunci când expunerea are loc pe parcursul mai multor ani; întrucât, în Statele Unite, de la introducerea, în 2018, a unui nou sistem tolerant la dicamba de soia modificată genetic și de culturi de bumbac, zeci de mii de plângeri privind daune grave cauzate de dicamba culturilor, arborilor și altor vegetații au fost depuse la autoritățile de reglementare ale statului, ceea ce a determinat impunerea unor limite tot mai stricte privind momentul și modul în care dicamba poate fi pulverizat în perioada de vegetație următoare;

H. întrucât faptul că dicamba plutește în aer și cauzează daune culturilor, arborilor și viței-de-vie din apropiere a devenit o problemă extrem de controversată, care divizează fermierii și vecinii din mediul rural și declanșează litigii importante ca urmare a culturilor pierdute și costurilor de replantare; întrucât un lider în sectorul semințelor de soia din Statele Unite a declarat că „dicamba a cauzat mai multe daune agriculturii americane decât orice alt fenomen la care am asistat în viața mea”[7]; întrucât, în 2020, o instanță federală a hotărât că Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) a încălcat legea în ceea ce privește aprobarea produselor pe bază de dicamba, ignorând dovezile clare potrivit cărora noua combinație de semințe modificate genetic erbicide ar cauza daune extinse culturilor[8]; întrucât, la 27 octombrie 2020, în pofida hotărârii judecătorești, EPA a aprobat erbicidele pe bază de dicamba pentru utilizarea pe culturile de bumbac și soia modificate genetic timp de cinci ani, cu restricții suplimentare[9]; întrucât APE a anunțat recent un alt set de restricții pentru cazurile în care dicamba poate fi pulverizat[10], însă persistă îndoieli cu privire la eficacitatea noilor restricții, dată fiind volatilitatea inerentă a substanței chimice;

I. întrucât studiul Heartland, un proiect de cercetare clinică desfășurat în spitale din regiunea Heartland din 13 state din Statele Unite și finanțat de Heartland Health Research Alliance (HHRA), este conceput pentru a stabili dacă expunerea prenatală în creștere la erbicide, inclusiv la dicamba, cauzează sau contribuie la efecte adverse mai frecvente și/sau mai grave la naștere sau dacă perturbă dezvoltarea copiilor; întrucât HHRA a testat eșantioane de urină de la femei însărcinate din regiunea Midwest (centrul și nordul SUA) colectate înainte de lansarea boabelor de soia tolerante la dicamba și un alt set de eșantioane după plantarea pe scară largă a semințelor tolerante la dicamba; întrucât datele de biomonitorizare generate de HHRA sunt primele din lume care evaluează dacă semințele tolerante la dicamba și utilizarea din ce în ce mai frecventă a dicambei duce la o expunere tot mai mare a oamenilor;

J. întrucât datele HHRA au fost prezentate în cadrul reuniunii anuale a Asociației Americane de Sănătate Publică din noiembrie 2022 și arată că aproximativ de trei ori mai multe femei sunt expuse la dicamba ca urmare a plantării pe scară largă a boabelor de soia tolerante la dicamba și că nivelurile medii de dicamba din eșantioanele de urină testate au crescut de peste trei ori ca urmare a plantării și pulverizării boabelor de soia tolerante la dicamba[11]; întrucât, dată fiind creșterea recentă și dramatică a expunerii umane la dicamba, HHRA a îndemnat EPA să reevalueze probabilitatea și nivelurile de expunere a oamenilor la dicamba prin intermediul inhalării, acordând o atenție deosebită riscurilor de apariție a unor probleme la naștere și probleme de dezvoltare[12];

K. întrucât un studiu realizat în 2020 de oameni de știință din guvernul Statelor Unite și publicat în revista cu referenți de specialitate International Journal of Epidemiology (Jurnalul Internațional de Epidemiologie) a constatat că utilizarea intensivă a dicambei a crescut riscul de a dezvolta cancer hepatic și intrahepatic al canalelor biliare în rândul aplicatorilor; întrucât studiul afirmă că aprobarea recentă a culturilor modificate genetic rezistente la dicamba va duce la o utilizare agricolă pe scară mai largă a dicambei în anii următori[13], iar sistemul HHRA de date privind utilizarea pesticidelor confirmă acest lucru, cu o utilizare a dicambei de 10 ori mai mare în regiunea Midwest a Statelor Unite, comparativ cu un deceniu în urmă[14];

L. întrucât autorizarea de către Uniune a rapiței modificate genetic nu ar fi în concordanță cu angajamentele internaționale privind reducerea pesticidelor[15], date fiind expunerea crescută a oamenilor și a mediului la dicamba în țările care cultivă culturi modificate genetic tolerante la dicamba, precum și rezultatele potențial grave în materie de sănătate asociate;

M.  întrucât se consideră că evaluarea reziduurilor de erbicide și a metaboliților acestora prezenți în plantele modificate genetic nu face parte din domeniul de competență al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare a organismelor modificate genetic;

Observațiile statelor membre

N. întrucât statele membre au trimis EFSA observații în timpul perioadei de consultare de trei luni[16]; întrucât aceste observații critice includ faptul că evaluarea nu abordează nici cantitățile reziduale de erbicid dicamba, nici metaboliții acestuia din materialele recoltate, că ar trebui să se verifice dacă limita maximă de reziduuri stabilită în Uniune pentru dicamba este depășită în materialele produse din rapiță modificată genetic care sunt importate din țări terțe, că nu este posibil să se exprime o opinie cu privire la siguranța rapiței modificate genetic, având în vedere lacunele în materie de date din dosarul referitor la cerințele Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013, că studiile toxicologice au indicat impactul rapiței modificate genetic asupra diferitelor organe, precum și asupra punctelor finale fiziologice de la șobolani și că planul de monitorizare nu este în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului[17] și, prin urmare, trebuie modificat;

Respectarea obligațiilor internaționale ale Uniunii

O. întrucât, într-un raport din 2017 al Raportorului special al ONU privind dreptul la alimentație, se afirmă că, în special în țările în curs de dezvoltare, pesticidele periculoase au un impact dezastruos asupra sănătății[18]; întrucât Obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) 3.9 al ONU își propune să reducă simțitor, până în 2030, numărul deceselor și bolilor provocate de produsele chimice periculoase și de poluarea și contaminarea aerului, apei și solului[19]; întrucât autorizarea importului de rapiță modificată genetic ar crește cererea pentru această cultură, care este concepută pentru a fi tratată cu dicamba, sporind astfel expunerea lucrătorilor și a mediului din țările terțe; întrucât riscul unei expuneri mai mari a lucrătorilor și a mediului constituie un motiv de deosebită preocupare în privința culturilor modificate genetic tolerante la erbicide, din cauza cantităților mai mari de erbicide utilizate;

P. întrucât Uniunii, ca parte la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică („CDB a ONU”), îi revine responsabilitatea de a se asigura că activitățile aflate în jurisdicția sau sub controlul său nu cauzează daune mediului din alte state[20];

Q. întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 prevede că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și că, la elaborarea deciziei sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile pertinente din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi pertinenți pentru subiectul în cauză; întrucât acești factori legitimi ar trebui să cuprindă obligațiile Uniunii în temeiul ODD ale ONU, al Acordului de la Paris privind schimbările climatice și al CBD a ONU;

Proces decizional nedemocratic

R. întrucât votul din 14 decembrie 2022 al Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale nu a emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre; întrucât nici Comitetul de apel nu a emis un aviz în urma votului din 24 ianuarie 2023;

S. întrucât Comisia recunoaște că este problematic faptul că deciziile de autorizare a OMG-urilor continuă să fie adoptate de Comisie fără ca o majoritate calificată a statelor membre să fie în favoarea acestor decizii, ceea ce constituie de fapt o excepție în cazul autorizării produselor în ansamblu, dar a devenit regula în procesul decizional privind autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic;

T. întrucât, în cea de a opta legislatură, Parlamentul a adoptat în total 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață de OMG-uri pentru alimente și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de OMG-uri în Uniune (trei rezoluții); întrucât, în cea de a noua legislatură, Parlamentul a adoptat deja 30 de obiecții față de introducerea pe piață a OMG-urilor; întrucât nu a existat o majoritate calificată a statelor membre în favoarea autorizării vreunuia dintre aceste OMG-uri; întrucât motivele pentru care statele membre nu susțin autorizațiile includ nerespectarea principiului precauției în procesul de autorizare și preocupările științifice legate de evaluarea riscurilor;

U. întrucât, deși ea însăși recunoaște deficitul democratic, lipsa de susținere din partea statelor membre și obiecțiile Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze OMG-uri;

V. întrucât nu este necesară nicio modificare a legislației pentru ca Comisia să poată refuza autorizarea OMG-urilor atunci când autorizarea nu este susținută de o majoritate calificată a statelor membre în Comitetul de apel[21],

1. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de punere în aplicare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în concordanță cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului[22], constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunăstării animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând, în același timp, funcționarea eficace a pieței interne;

3. solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare și să prezinte comitetului un nou proiect;

4. îndeamnă din nou Comisia să țină seama de obligațiile Uniunii în temeiul acordurilor internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris privind schimbările climatice, Convenția ONU privind diversitatea biologică și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU; își reiterează solicitarea ca proiectele de acte de punere în aplicare să fie însoțite de o expunere de motive în care să se explice modul în care acestea respectă principiul de „a nu face rău”[23];

5. salută faptul că, în sfârșit, Comisia a recunoscut, în scrisoarea din 11 septembrie 2020 adresată deputaților, necesitatea de a ține seama de sustenabilitate în deciziile de autorizare a OMG-urilor[24]; își exprimă, cu toate acestea, dezamăgirea profundă deoarece, de atunci, Comisia a continuat să autorizeze importul de OMG-uri în Uniune, în pofida obiecțiilor continue formulate de Parlament și de o majoritate a statelor membre care au votat împotrivă;

6. invită Comisia să nu autorizeze importul de culturi modificate genetic tolerante la erbicide, din cauza utilizării sporite a erbicidelor complementare și a riscurilor crescute pentru biodiversitate, siguranța alimentară și sănătatea lucrătorilor;

7. evidențiază că amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 decembrie 2020 cu privire la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011[25], care au fost adoptate în Parlament ca bază pentru negocierile cu Consiliul, stipulează că Comisia nu autorizează OMG-uri care nu sunt susținute de o majoritate calificată a statelor membre; insistă pe lângă Comisie să respecte această poziție și invită Consiliul să depună în continuare eforturi și să adopte de urgență o abordare generală față de acest dosar;

8. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

 

 

 

 

 

Ultima actualizare: 10 martie 2023
Aviz juridic - Politica de confidențialitate