PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la înființarea unui organism de etică independent al UE
5.7.2023 - (2023/2741(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Sven Simon
în numele Grupului PPE
B9‑0317/2023
Rezoluția Parlamentului European referitoare la înființarea unui organism de etică independent al UE
Parlamentul European,
– având în vedere orientările politice ale viitoarei Comisii Europene pentru perioada 2019-2024, prezentate la 16 iulie 2019,
– având în vedere comunicarea Comisiei din 8 iunie 2023 intitulată „Propunere de instituire a unui organism de etică interinstituțional” (COM(2023)0311),
– având în vedere Raportul special nr. 13/2019 al Curții de Conturi Europene din 19 iulie 2019 intitulat „Cadrele etice ale instituțiilor UE auditate: mai este loc de îmbunătățiri”, – având în vedere Codul de conduită a deputaților în Parlamentul European,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât suspiciunile de corupție externă, care implică cel puțin patru membri actuali și foști membri ai Grupului Socialiștilor și Democraților, precum și personal și organizații neguvernamentale (ONG-uri), au intensificat pe bună dreptate controlul public și politic asupra standardelor și practicilor actuale din cadrul Parlamentului și al altor instituții;
B. întrucât, în conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, separarea puterilor este de o importanță capitală pentru susținerea valorilor Uniunii; întrucât, în orice organizare politică care respectă statul de drept, acțiunile penale pot fi soluționate exclusiv de către sistemul judiciar;
C. întrucât rezoluția anterioară a Parlamentului din 16 septembrie 2021 referitoare la consolidarea transparenței și a integrității în instituțiile UE prin înființarea unui organism de etică independent al UE[1] reamintește unele dintre standardele minime care trebuie respectate în aplicarea și dezvoltarea în continuare a cadrului de etică al UE, și anume, printre altele, libertatea mandatului, statul de drept, respectarea garanțiilor procedurale și dreptul la o cale de atac;
D. întrucât, în Raportul său special nr. 13/2019 privind cadrul de etică al UE, Curtea de Conturi Europeană a declarat că Parlamentul, Consiliul și Comisia „dispun, în mare măsură, de cadre etice adecvate atât pentru personal, cât și pentru membri”;
E. întrucât la 20 mai 2021 a intrat în vigoare un acord interinstituțional între Parlament, Consiliu și Comisie privind un registru de transparență obligatoriu; întrucât ONG-urile aflate în centrul scandalului Qatargate, deși nu erau înregistrate, au avut acces neîngrădit la Parlamentul European; întrucât dezvăluirile ulterioare au scos la iveală deficiențe semnificative privind controlul și responsabilitatea în ceea ce privește părțile interesate acționând în numele unor țări terțe sau fiind finanțate de acestea,
1. salută faptul că Comisia a prezentat o propunere care vizează consolidarea în continuare a cadrelor existente ale instituțiilor UE în materie de independență și integritate; sugerează ca mecanismul de cooperare propus să fie redenumit „Organismul comun responsabil de standardele aplicabile funcțiilor publice”; salută intenția Comisiei de a facilita dialogul dintre instituții cu privire la înființarea acestui organism, în conformitate cu orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană 2019-2024, pentru a permite o anchetă independentă cu privire la standardele și normele actuale din instituții;
2. subliniază că acest organism consultativ ar trebui să joace un rol preventiv prin sensibilizarea și furnizarea de orientări cu privire la modul de a evita conflictele de interese pentru membrii instituțiilor participante; ia act de faptul că domeniul de aplicare și competențele unui astfel de organism trebuie să fie bine definite pentru a respecta în mod corespunzător autonomia și diferențele instituționale, precum și funcțiile membrilor săi;
3. insistă asupra faptului că trebuie făcută o distincție clară între acțiunile infracționale, încălcările normelor instituționale și conduita legală, dar lipsită de etică; ia act de faptul că anchetarea infracțiunilor revine exclusiv autorităților europene sau naționale competente; salută faptul că propunerea Comisiei clarifică faptul că noul organism de standardizare nu va interfera sau nu va limita în niciun fel funcțiile de investigare ale Oficiului European de Luptă Antifraudă, ale Parchetului European, ale agențiilor naționale de aplicare a legii și ale autorităților de urmărire penală și ale Ombudsmanului European și, prin urmare, nu se va suprapune cu acestea, în timp ce rezoluția Parlamentului din 16 septembrie 2021 nu abordează suficient această chestiune;
4. consideră că, într-o democrație, membrii puterii legislative cu o conduită legală, dar lipsită de etică, ar trebui să fie trași la răspundere de către public și electorat;
5. recomandă ca procedurile interne ale Parlamentului privind cazurile de încălcare a normelor, în special Codul de conduită, să fie consolidate, iar catalogul de sancțiuni să fie definit mai clar; subliniază că Parlamentul își revizuiește în prezent cadrul de norme instituționale și va lua măsuri concrete de reformă pentru a îmbunătăți simplitatea, transparența și aplicarea efectivă a normelor sale;
6. ia act de faptul că normele interne și organismele suplimentare nu vor elimina riscul teoretic al unor acțiuni infracționale ale deputaților, foștilor deputați, personalului sau funcționarilor din alte instituții europene;
7. subliniază că, în cazul Qatargate, ONG-urile ar fi fost utilizate ca vectori ai ingerințelor străine în democrația europeană; îndeamnă la o revizuire a reglementărilor existente cu scopul de a îmbunătăți transparența și responsabilitatea ONG-urilor în interacțiunile lor cu deputații;
8. solicită, în special, să se stabilească standarde solide privind transparența și accesul la instituții pentru entitățile înscrise în registrul de transparență, inclusiv pentru ONG-uri; reiterează, în acest context, faptul că trebuie să se procedeze la o verificare financiară prealabilă cuprinzătoare a acestor entități înainte de a le înscrie în registrul de transparență;
9. reiterează apelul său adresat Comisiei, pentru a spori transparența și responsabilitatea ONG-urilor în interacțiunile lor cu instituțiile UE, de a prezenta o propunere de regulament privind ONG-urile, care să includă o definiție clară a domeniilor de activitate și a dimensiunii ONG-urilor, precum și a influenței străine;
10. consideră că această legislație ar trebui să ofere o imagine de ansamblu clară a condițiilor în care ONG-urile pot primi fonduri din partea Uniunii și să acopere obligațiile de raportare și de informare referitoare la sursele de finanțare și fluxurile financiare, respectarea standardelor de responsabilitate democratică și respectarea valorilor Uniunii, printre altele, precum și informații clare cu privire la orice activități desfășurate în numele unor părți din afara UE;
11. insistă asupra faptului că această propunere ar trebui să acopere, de asemenea, obligațiile de transparență ale Comisiei, inclusiv în ceea ce privește divulgarea acordurilor financiare, administrative sau de cooperare și a contractelor cu ONG-urile;
12. reamintește că fenomenul „ușilor turnante” se aplică și ONG-urilor și solicită să se studieze în continuare de urgență conflictele de interese de acest tip; subliniază că deputații trebuie, în orice situație, să evite conflictele de interese și, prin urmare, trebuie să se abțină fără întârziere de la a lucra la dosare care țin de domeniul de activitate al ONG-urilor din partea cărora au primit o remunerație;
13. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Băncii Centrale Europene și Curții de Conturi.
- [1] JO C 117, 11.3.2022, p. 159.