PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la eficacitatea sancțiunilor UE împotriva Rusiei
6.11.2023 - (2023/2905(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Bernard Guetta, Petras Auštrevičius, Olivier Chastel, Katalin Cseh, Vlad Gheorghe, Karin Karlsbro, Georgios Kyrtsos, Nathalie Loiseau, Karen Melchior, Javier Nart, Urmas Paet, Dragoş Pîslaru, Dragoş Tudorache
în numele Grupului Renew
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0453/2023
B9‑0454/2023
Rezoluția Parlamentului European referitoare la eficacitatea sancțiunilor UE împotriva Rusiei
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia și la Ucraina, în special de la escaladarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în februarie 2022,
– având în vedere condamnarea pe scară largă la nivel internațional a războiului de agresiune ilegal purtat de Rusia împotriva Ucrainei, precum și pierderea de vieți omenești și distrugerile pe care le-a provocat în Ucraina,
– având în vedere Decizia (UE) 2022/2332 a Consiliului din 28 noiembrie 2022 privind identificarea încălcării măsurilor restrictive ale Uniunii drept un domeniu al criminalității care îndeplinește criteriile specificate la articolul 83 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene[1],
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, din 24 februarie 2022, când Rusia a relansat războiul său de agresiune neprovocat, nejustificat și ilegal împotriva Ucrainei, situația geopolitică din Europa s-a schimbat radical;
B. întrucât forțele Rusiei au desfășurat atacuri fără discriminare împotriva zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, ucigând mii de civili ucraineni, deportând și încarcerând ilegal cetățeni ucraineni în Rusia și în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia și comițând acte de teroare în întreaga țară;
C. întrucât, începând cu 17 martie 2014, UE a impus 11 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, menite să îi slăbească baza economică și să îi reducă capacitatea de a purta războaie, inclusiv măsuri restrictive împotriva a aproape 1 800 de persoane și entități responsabile de războiul din Ucraina sau implicate în războiul din Ucraina, interzicerea a numeroase bunuri și servicii importate din Rusia, cum ar fi petrolul și materiile prime, precum și interzicerea exporturilor către Rusia de echipamente sau componente militare;
D. întrucât măsurarea impactului sancțiunilor prezintă numeroase provocări, inclusiv lipsa unor cifre și statistici fiabile; întrucât impactul sancțiunilor UE nu poate fi separat cu ușurință de impactul sancțiunilor SUA și al altor sancțiuni, de contramăsurile Rusiei sau de impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât, deși sancțiunile UE împotriva Rusiei sunt fără precedent, impactul asupra economiei Rusiei pare să fie mai mic decât cel preconizat inițial de unele dintre proiecții și există semne îngrijorătoare că se pierde eficacitatea sancțiunilor; întrucât țintele sancțiunilor împotriva Rusiei au fost și sunt forțate în continuare să caute permanent soluții de conturnare costisitoare;
E. întrucât veniturile din exporturile de petrol și gaze ale Rusiei au scăzut cu 38 % între ianuarie 2022 și ianuarie 2023; întrucât ponderea Rusiei în cererea europeană de gaze a scăzut de la 23 % în 2022 la sub 10 % în ianuarie 2023; întrucât, potrivit Serviciului de Statistică al Statului Federal al Rusiei (Rosstat), producția totală de gaze din Rusia a scăzut cu 12 % în 2022, în timp ce volumul producției de gaz natural lichefiat a crescut cu 8,1 % până la niveluri record; întrucât, în pofida embargoului UE asupra industriei cărbunelui, producția de cărbune din Rusia a crescut cu 0,3 % față de 2021 și a atins un nivel record;
F. întrucât, potrivit cifrelor oficiale ruse, economia rusă ar fi scăzut cu doar 2,1 % în 2022, mult mai puțin decât se preconizase, în pofida războiului său de agresiune împotriva Ucrainei și a sancțiunilor internaționale; întrucât Fondul Monetar Internațional estimează, pe baza cifrelor oficiale ale Rusiei, că economia rusă va crește cu 2,2 % în 2023 și cu 1,1 % în 2024;
G. întrucât, la 3 decembrie 2022, Consiliul, împreună cu SUA, Regatul Unit, Canada, Japonia și Australia, a decis să stabilească un plafon al prețului petrolului la 60 USD pe baril; întrucât, în octombrie 2023, prețul mediu lunar al țițeiului Ural, principala marcă de petrol de export a Rusiei, a fost de peste 75 USD pe baril, în pofida plafonului tarifar de 60 USD al G7; întrucât veniturile din petrol ale Rusiei s-au redresat în prima jumătate a anului 2023, ajungând la cel mai înalt nivel din noiembrie 2022;
H. întrucât Rusia a reușit să redirecționeze exporturile de țiței din Europa către piețe alternative, cum ar fi India, China și Turcia; întrucât importurile UE din India și din alte țări de produse petroliere fabricate cu petrol rusesc au crescut vertiginos, creând o intrare „pe ușa din spate” pentru petrolul rusesc și subminând impactul sancțiunilor UE;
I. întrucât achizițiile de către statele membre ale UE de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia sau de petrol de origine rusă din țări din afara UE nu sunt restricționate și, în prezent, se situează cu mult peste nivelurile observate înainte de februarie 2022; întrucât Rusia este al doilea cel mai mare furnizor de GNL al UE, după SUA; întrucât creșterea importurilor de GNL din Rusia contravine obiectivului UE de a pune capăt dependenței sale de combustibilii fosili ruși;
J. întrucât importurile UE din Rusia au scăzut din februarie 2022; întrucât, în pofida sancțiunilor, în practică, unele state membre au intensificat schimburile comerciale cu Rusia începând din februarie 2022;
K. întrucât o serie de companii din UE beneficiază de derogări în temeiul Regulamentului (UE) nr. 269/2014 al Consiliului[2] și, prin urmare, continuă să desfășoare activități comerciale cu entități ruse care fac obiectul unor sancțiuni financiare și comerciale; întrucât competența de a acorda derogări aparține autorităților naționale, iar instituțiile UE sunt doar informate cu privire la derogările acordate, fără posibilitatea de a le contesta; întrucât Parlamentul și alte instituții nu au acces la aceste informații esențiale; întrucât această practică de derogare reduce considerabil impactul dorit al sancțiunilor UE, privând astfel unul dintre principalele instrumente de politică externă ale UE de eficacitate și credibilitate;
L. întrucât, în încercarea de a contracara sancțiunile, Rusia s-a îndreptat către țările care nu aplică sancțiuni în căutarea de tehnologie și de alte produse; întrucât comerțul Rusiei cu China a atins un nivel record în 2022, în creștere cu 30 % față de 2021, și a crescut în continuare cu 36,5 % în perioada ianuarie-iulie 2023; întrucât China este în prezent responsabilă de aproximativ jumătate din importurile Rusiei, în creștere de la un sfert înainte de război; întrucât volumul schimburilor comerciale ale Rusiei cu India și Turcia a crescut, de asemenea, în mod semnificativ;
M. întrucât mai multe analize ale armelor rusești capturate au arătat că Rusia continuă să importe componente occidentale critice pentru că are capacitatea de a găsi furnizori alternativi, importurile de elemente cheie, cum ar fi semiconductorii, crescând chiar peste nivelurile anterioare sancțiunilor;
N. întrucât mai multe țări care nu aplică sancțiuni, cum ar fi Turcia, Kazahstan, Kârgâzstan, unele țări din Caucazul de Sud și Serbia au devenit centre prin care companiile private redirecționează produsele pe care le importă din UE către Rusia;
O. întrucât, la 2 decembrie 2022, Comisia a prezentat o propunere de directivă privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii[3], cu scopul de a facilita investigarea, urmărirea penală și sancționarea încălcărilor sancțiunilor UE în toate statele membre;
1. condamnă din nou și cu cea mai mare fermitate războiul de agresiune neprovocat, ilegal și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei; cere din nou Rusiei să înceteze imediat toate activitățile militare din Ucraina și să retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu recunoscut la nivel internațional al Ucrainei;
2. reamintește că eficacitatea sancțiunilor internaționale depinde de fermitatea, coeziunea, cooperarea, onestitatea și respectarea angajamentelor statelor care le-au adoptat;
3. solicită statelor membre să identifice în mod clar activele străine rusești sancționate deținute în jurisdicțiile lor și să se asigure că accesul entităților ruse la acestea este blocat efectiv;
4. invită UE și statele sale membre să consolideze și să centralizeze, la nivelul UE, supravegherea punerii în aplicare a sancțiunilor și să dezvolte un mecanism de prevenire și monitorizare a eludării sancțiunilor pentru a limita capacitatea Rusiei de a eluda sancțiunile; invită autoritățile statelor membre să coopereze mai strâns în ceea ce privește investigarea încălcărilor sau eludării sancțiunilor și să demonstreze consecințele unor astfel de încălcări prin prevenirea și/sau urmărirea penală dinamică și fermă a încălcărilor sancțiunilor UE; invită, în acest context, instituțiile UE să ajungă rapid la un acord referitor la directiva ambițioasă privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii; invită Consiliul European să adopte o decizie de extindere a competențelor Parchetului European pentru a include infracțiunea de încălcare a măsurilor restrictive ale Uniunii, ceea ce ar permite o mai mare armonizare și o aplicare consecventă și uniformă a acestor infracțiuni în întreaga UE;
5. solicită UE și statelor sale membre să instituie sisteme prin care informațiile privind tranzacțiile să poată fi partajate mai eficient pentru a îmbunătăți aplicarea sancțiunilor legate de produsele militare și de produsele cu dublă utilizare; invită autoritățile statelor membre să furnizeze întreprinderilor informațiile și asistența necesare pentru a îmbunătăți respectarea sancțiunilor UE și să colaboreze cu întreprinderile ale căror produse sunt exportate către Rusia pentru a reduce la minimum riscul de încălcare a controlului exporturilor în necunoștință de cauză;
6. invită statele membre să extindă controlul exporturilor pentru a acoperi categorii mai largi, să alinieze controlul exporturilor între jurisdicții și să aplice în mod consecvent măsuri pentru a elimina lacunele;
7. solicită UE și statelor sale membre să ia măsuri speciale pentru a preveni ca produsele tehnologice avansate care sunt exportate în țări din afara UE să ajungă în Rusia și să monitorizeze constant evoluțiile, astfel încât să identifice modul în care funcționează sistemele de eludare a sancțiunilor și să adapteze regimurile de sancțiuni în consecință;
8. invită UE și statele sale membre să consolideze și să intensifice coordonarea în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor existente privind exporturile de petrol rusești; solicită UE și statelor sale membre să închidă complet piața UE pentru combustibilii fosili de origine rusă;
9. invită UE și statele sale membre să asigure alinierea deplină între sancțiuni și reglementările UE privind piața internă și să îmbunătățească comunicarea strategică a UE cu privire la sancțiunile UE împotriva Rusiei și să combată dezinformarea cu privire la acestea;
10. îndeamnă companiile din țările europene și în curs de aderare să își retragă operațiunile din Rusia; consideră că societățile care utilizează derogări de la aplicarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei și, ca atare, mențin activități comerciale cu Rusia nu ar trebui să beneficieze de niciun fond al UE, de asistență tehnică sau de participare la proiecte finanțate de UE; consideră că aceste întreprinderi ar trebui să fie automat incluse în sistemul de detectare timpurie și de excludere și că statutul lor în instrumentul de notare a riscurilor Arachne ar trebui actualizat în consecință;
11. consideră că același principiu ar trebui să se aplice, mutatis mutandis, achizițiilor publice, prin care departamentelor guvernamentale sau autorităților locale nu ar trebui să li se permită să achiziționeze lucrări, bunuri sau servicii de la întreprinderi care derogă de la sancțiunile UE în temeiul Regulamentului (UE) nr. 269/2014 al Consiliului;
12. condamnă comportamentul statelor, entităților, prestatorilor de servicii juridice și persoanelor fizice care ajută Rusia să evite efectele sancțiunilor UE; reamintește că încălcarea sancțiunilor reprezintă o infracțiune la nivelul UE și are un impact grav asupra intereselor financiare ale UE; invită statele membre și instituțiile UE, inclusiv trimisul special internațional al UE pentru punerea în aplicare a sancțiunilor UE, să își intensifice activitatea pentru a limita evaziunea și eludarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei; subliniază că activele confiscate ca urmare a încălcării sancțiunilor trebuie utilizate pentru despăgubirea victimelor agresiunii ruse, precum și pentru reconstrucția și reformele infrastructurii (în cadrul Instrumentului pentru Ucraina);
13. invită UE și statele membre să își reevalueze relațiile cu țările care nu depun suficiente eforturi pentru a limita evaziunea și eludarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei, inclusiv asistența financiară acordată acestor țări și orice acces preferențial la piețele UE;
14. invită instituțiile UE și statele membre să mențină unitatea UE și să exercite o presiune sporită asupra Rusiei și a aliaților săi, inclusiv prin noi pachete de sancțiuni menite să limiteze strategic capacitatea Rusiei de a-și înlocui echipamentele militare distruse și de a-și finanța campania de război;
15. invită UE și statele sale membre să colaboreze cu G7 pentru a reduce plafonul de preț pentru petrolul și produsele petroliere rusești, pentru a impune un embargo asupra importurilor rusești de GNL în UE și asupra importurilor de combustibil și de alte produse petroliere din țări din afara UE în cazul în care aceste produse au fost fabricate utilizând petrol rusesc și pentru a interzice transportul exporturilor rusești de GNL pe teritoriul UE; solicită UE să introducă plafoane de preț și de volum pentru importurile de îngrășăminte din Rusia și Belarus în UE;
16. solicită UE și statelor sale membre să impună sancțiuni tuturor marilor companii petroliere rusești, Gazprombank, filialelor acestora, precum și consiliilor de administrație și conducerii acestora;
17. invită Comisia și statele membre să extindă sancțiunile pentru a include interzicerea totală a comercializării și tăierii diamantelor de origine rusă sau a celor reexportate de Rusia în UE;
18. salută anunțul guvernului belgian privind impozitarea veniturilor obținute din activele imobilizate deținute de Rusia aflate în posesia Euroclear; invită UE și statele sale membre să găsească căi legale care să permită confiscarea activelor rusești înghețate și utilizarea lor pentru a remedia diferitele consecințe ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv reconstrucția Ucrainei și despăgubirea victimelor agresiunii Rusiei;
19. solicită consolidarea măsurilor restrictive împotriva regimului din Belarus, deoarece regimul a acordat permanent sprijin politic, financiar, operațional și logistic Moscovei în agresiunea sa împotriva Ucrainei;
20. își reiterează poziția privind menținerea unei cooperări transatlantice solide între UE și SUA în ceea ce privește sancțiunile, eliminând orice lacune care ar putea permite Rusiei să se sustragă sancțiunilor și raționalizând controlul exporturilor;
21. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Președintelui, guvernului și Radei Supreme a Ucrainei, precum și autorităților ruse și belaruse.
- [1] JO L 308, 29.11.2022, p. 18.
- [2] Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului din 17 martie 2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, JO L 78, 17.3.2014, p. 6.
- [3] Propunere a Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii (COM/2022/0684).