PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la eficacitatea sancțiunilor UE împotriva Rusiei

6.11.2023 - (2023/2905(RSP))

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Michael Gahler, Andrius Kubilius, Rasa Juknevičienė, Traian Băsescu, Isabel Wiseler‑Lima, Andrzej Halicki, Andrey Kovatchev, Radosław Sikorski, Vladimír Bilčík, Janina Ochojska, Sara Skyttedal, Henna Virkkunen, Arba Kokalari, Alexander Alexandrov Yordanov, Eugen Tomac
în numele Grupului PPE

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0453/2023

B9‑0455/2023

Rezoluția Parlamentului European referitoare la eficacitatea sancțiunilor UE împotriva Rusiei

(2023/2905(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia,

– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, în urma invadării la scară largă a Ucrainei de către Rusia, UE și G7 au început să pună în aplicare trei categorii de sancțiuni împotriva Rusiei: (a) un embargo asupra exporturilor de bunuri rusești pentru a reduce veniturile pe care Rusia le utilizează pentru a-și finanța mașina de război; (b) un embargo asupra exporturilor de produse de înaltă tehnologie ale UE, astfel încât Rusia să nu poată produce noi echipamente militare bazate pe tehnologii moderne; și (c) sancțiuni individuale împotriva oligarhilor și a altor persoane apropiate de regimul lui Putin pentru sprijinirea războiului de agresiune;

B. întrucât, în 2022, cota veniturilor din exporturile de resurse energetice s-a ridicat la o treime din venitul total în bugetul Federației Ruse;

C. întrucât, de la începutul războiului, Rusia a avut venituri în valoare de 532 de miliarde EUR din exporturile de combustibili fosili, din care achizițiile statelor membre ale UE au reprezentat peste 178 de miliarde EUR[1]; întrucât, numai în 2022, veniturile din resursele energetice rusești s-au ridicat la 321 de miliarde USD; întrucât veniturile din exporturile rusești de țiței și produse petroliere reprezintă cea mai mare parte a veniturilor în Federația Rusă;

D. întrucât Consiliul a adoptat deja 11 pachete de măsuri restrictive economice și individuale împotriva Rusiei, care includ, de asemenea, anumite măsuri în sectorul energetic, vizând, de exemplu, produse și tehnologii specifice necesare pentru rafinarea petrolului, echipamente, tehnologie și servicii din industria energetică, țiței și produse petroliere rafinate, cărbune și alți combustibili fosili solizi;

E. întrucât statele membre ale UE, împreună cu Coaliția pentru plafonarea prețurilor, au introdus plafoane tarifare pentru țițeiul transportat pe mare, uleiurile petroliere și uleiurile obținute din minerale bituminoase care provin din Rusia sau sunt exportate din Rusia; întrucât aceste plafoane tarifare au fost stabilite la 60 USD pe baril pentru țiței, 45 USD pe baril pentru produsele petroliere tranzacționate sub valoarea nominală a țițeiului și 100 USD pe baril pentru produsele petroliere premium;

F. întrucât diverse studii[2] estimează că costurile de producție pentru țițeiul rusesc pe baril sunt de aproximativ 15 USD și de 20 USD pentru motorină; întrucât, prin urmare, actualele plafoane tarifare permit în continuare profituri semnificative pentru regimul lui Putin, iar reducerea plafonului prețului petrolului la 30 USD nu va afecta în continuare în mod negativ volumul producției;

G. întrucât, potrivit datelor experților[3], o reducere de 1 USD pe baril a prețului petrolului rusesc este echivalentă cu o reducere de 2,7 miliarde USD în venituri anuale la export; întrucât, în februarie 2023, impactul embargoului UE asupra petrolului și al plafonării prețurilor asupra Rusiei s-a concretizat în pierderea de către Rusia a 220 de milioane EUR pe zi din veniturile din exporturile de energie;

H. întrucât apropierea plafonului prețurilor de costurile de producție din Rusia ar putea reduce profiturile la export ale Rusiei cu peste 100 de milioane EUR pe zi;

I. întrucât sancțiunile la exporturile de resurse energetice rusești au un impact puternic asupra veniturilor statului rus; întrucât, în urma introducerii plafonului prețurilor, veniturile Rusiei din exportul de resurse energetice aproape s-au înjumătățit în decembrie 2022, în comparație cu nivelurile anterioare războiului;

J. întrucât deficitul bugetar al Rusiei în 2022 (2,3 % din produsul intern brut sau din PIB) a fost de aproape trei ori mai mare decât așteptările anterioare războiului din cauza introducerii plafonului prețurilor și a sancțiunilor UE asupra importurilor de energie din Rusia;

K. întrucât anumite state membre ale UE au acordat derogări temporare în ceea ce privește importul de țiței transportat pe mare și de motorină în vid din Rusia;

L. întrucât Federația Rusă beneficiază în continuare de pe urma exportului de bunuri nesancționate și prin canale nesancționate; întrucât, începând din august 2023, a devenit evident că Rusia găsește noi modalități de a eluda plafonul prețului la sancțiunile pentru petrol, iar prețurile petrolului rusesc pe piețele mondiale au început să crească;

M. întrucât Rusia continuă să realizeze aproximativ 690 de milioane EUR pe zi din exporturile sale de combustibili fosili (date din august 2023); întrucât UE continuă să trimită Rusiei 2 miliarde EUR pe lună pentru combustibili fosili;

N. întrucât, din cauza importurilor continue de gaze prin conducte și de gaz natural lichefiat (GNL), precum și din cauza diferitelor excepții de la interdicțiile de a importa țiței și produse petroliere, UE rămâne în continuare unul dintre cei mai mari clienți ai Rusiei pentru combustibilii fosili;

O. întrucât Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Cehia și Spania erau cei mai mari importatori din UE de combustibili fosili din Rusia în iulie 2023, importând în principal țiței prin conducte, GNL și gaze prin conducte din Rusia;

P. întrucât, în pofida sancțiunilor, Rusia a sporit aprovizionarea cu GNL în Europa; întrucât, în prima jumătate a anului 2023, importurile de GNL din Rusia în UE au fost la cel mai ridicat nivel în ultimii trei ani;

Q. întrucât principalul furnizor de GNL rusesc este societatea privată Novatek, deținută de oligarhi ruși aflați în apropierea lui Vladimir Putin; întrucât Novatek pune în aplicare în prezent proiectul GNL Arctic-2, care vizează creșterea semnificativă a vânzărilor de GNL rusesc pe piețele internaționale și ar putea dubla capacitatea de export a societății;

R. întrucât nave deținute de UE au transportat cea mai mare parte a țițeiului rusesc atât în 2022, cât și în 2023;

S. întrucât producția europeană de aluminiu nu mai este competitivă, parțial din cauza prețurilor ridicate la energie și deoarece o parte din cota de piață a fost preluată de producătorii ruși de aluminiu;

T. întrucât Rosatom și sectorul energiei nucleare din Rusia nu sunt încă incluse în pachetele de sancțiuni, în pofida încălcărilor flagrante și persistente ale siguranței și securității nucleare la centrala nucleară de la Zaporijia; întrucât s-a observat că Rosatom, prin intermediul filialelor sale, furnizează importuri critice de tehnologii și materiale complexului militar-industrial rus; întrucât Rosatom își desfășoară activitatea în mod obișnuit cu întreprinderile europene din domeniul tehnologiei nucleare și, prin urmare, își va acorda în continuare autorizația pentru producătorii de combustibil VVER-1000; întrucât, în cursul anilor 2022 și 2023, UE și statele sale membre au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește reducerea dependenței lor de industria nucleară rusă și, prin urmare, UE se află acum într-o poziție mult mai bună pentru a adopta sancțiuni împotriva Rosatom;

U. întrucât există numeroase dovezi[4] că Federația Rusă încearcă să eludeze sancțiunile aplicate exporturilor UE de produse de înaltă tehnologie și cu dublă utilizare prin țări din afara UE; întrucât aceste țări din afara UE au crescut substanțial nivelurile exporturilor acelorași produse din UE către Rusia de la introducerea sancțiunilor UE împotriva Rusiei;

V. întrucât, în decembrie 2022, UE l-a numit pe dl David O’Sullivan în funcția de trimis special internațional pentru punerea în aplicare a sancțiunilor UE;

W. întrucât Rusia a anunțat că, în 2024, bugetul său pentru apărare va fi majorat cu aproape 70 % și va ajunge la 107 miliarde EUR sau 6 % din PIB (față de 63 de miliarde EUR sau 3,9 % din PIB în 2023),

1. invită UE și statele sale membre să avanseze în direcția aprofundării, consolidării și extinderii domeniului de aplicare al politicii de sancțiuni a UE pentru a reduce și mai mult capacitatea Rusiei de a-și finanța eforturile de război și de a utiliza tehnologiile occidentale pentru a produce arme;

2. solicită UE, statelor sale membre și Coaliției pentru plafonarea prețurilor să reducă și mai mult plafonul prețului țițeiului de la nivelul actual de 60 USD / baril la 30 USD / baril;

3. încurajează statele membre ale UE să analizeze posibilitatea de a impune un embargo asupra gazului petrolier lichefiat din Rusia și asupra importurilor de GNL din Rusia în Uniunea Europeană și, în așteptarea acestei analize, să ia în considerare oprirea importurilor de GNL din Rusia în anumite state membre;

4. invită statele membre ale UE și Coaliția pentru plafonarea prețurilor să introducă un plafon de preț pentru exporturile de îngrășăminte pe bază de azot din Rusia;

5. invită Comisia să propună un mecanism de restricționare a importurilor de combustibili în cazul în care combustibilii sunt produși de țări din afara UE care utilizează petrol rusesc;

6. invită țările Coaliției pentru plafonarea prețurilor să interzică transbordarea petrolului și a GNL din Rusia în apele lor teritoriale și în zonele lor economice exclusive;

7. invită Comisia să introducă sancțiuni împotriva companiilor ruse și internaționale care participă la construcția terminalului GNL Arctic-2 în Rusia;

8. solicită UE să introducă verificări periodice ale transporturilor declarate ca nefiind de origine rusă prin semnătura chimică a petrolului; solicită ca transporturile de țiței care nu oferă teste sau care nu participă la sistemul de verificare să fie tratate automat ca petrol rusesc, să fie vândute în conformitate cu plafonul de preț (sub prețurile pieței) și să nu poată fi livrate piețelor occidentale;

9. invită Comisia să propună o restricție privind serviciile petrolierelor și un embargo asupra vânzării de petroliere către Rusia, precum și o restricție privind serviciile europene de asigurare pentru petroliere, în cazul în care acestea sunt utilizate pentru exportul de petrol rusesc;

10. îndeamnă Comisia și alte instituții ale UE să introducă o supraveghere consolidată și centralizată la nivelul UE a punerii în aplicare a sancțiunilor privind exporturile de resurse energetice rusești, ceea ce ar împiedica Rusia să caute și să descopere noi modalități de eludare a sancțiunilor;

11. îndeamnă Comisia să extindă sancțiunile împotriva Rusiei pentru aluminiu; îndeamnă, de asemenea, Comisia să examineze ce alte tipuri de produse pot face obiectul unei cote de piață crescute din partea producătorilor ruși și să ia măsurile corespunzătoare;

12. invită statele membre ale UE să introducă sancțiuni împotriva Rosatom, a conducerii și a filialelor sale și, prin urmare, să limiteze posibilitatea de cooperare la ceea ce este strict necesar pentru securitatea energetică a Uniunii;

13. invită Comisia și Agenția de Aprovizionare a Euratom să revizuiască cooperarea actuală cu Rosatom și să ofere sprijin pentru înlocuirea combustibililor, pieselor de schimb și serviciilor rusești cu posibile alternative, ținând seama de experiența de succes a Ucrainei;

14. invită Comisia și statele membre să ia în considerare introducerea unei interdicții asupra importurilor de combustibil nuclear rusesc, cum ar fi uraniul, și asupra cooperării statelor membre ale UE cu Rusia în domeniul tehnologiei nucleare, inclusiv în ceea ce privește tehnologiile de reciclare și reprocesare necesare în centralele nucleare;

15. invită Comisia și statele membre să depună mai multe eforturi pentru a opri eludarea sancțiunilor la exporturile către Rusia de produse de înaltă tehnologie și cu dublă utilizare produse în UE;

16. solicită UE și statelor sale membre să introducă sancțiuni similare pentru exporturile de bunuri către Belarus și să avertizeze țările din afara UE cu privire la posibilitatea de a li se impune sancțiuni dacă nu încetează furnizarea de servicii pentru tranzitul bunurilor sancționate din UE către Rusia;

17. invită UE și statele sale membre să introducă noi dispoziții pentru întreprinderile implicate în eludarea sancțiunilor UE, care ar exclude aceste întreprinderi de la participarea la punerea în aplicare a proiectelor Mecanismului pentru Ucraina pentru redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei;

18. invită Comisia să ia în considerare instituirea unei poziții politice de comisar pentru sancțiuni, care ar contribui la o mai bună coordonare a punerii în aplicare a politicii de sancțiuni a UE;

19. îndeamnă Consiliul să își extindă lista de sancțiuni pentru a-i include pe următorii: Patriarhul Chiril, Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Federației Ruse pe lângă Organizația Națiunilor Unite, Dmitri Polianski, prim-adjunct al reprezentantului permanent al Federației Ruse pe lângă Organizația Națiunilor Unite, Serghei Karaganov, președintele consiliului de redacție al Consiliului pentru politica externă și de apărare, și Dmitri Trenin, profesor de cercetare la Facultatea de Economie Mondială și Politică Mondială, Școala Superioară de Științe Economice a Universității Naționale de Cercetare, care se află în avangarda răspândirii dezinformării cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și au lansat apeluri deschise ca Rusia să desfășoare atacuri nucleare asupra țărilor membre ale NATO;

20. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor G7.

 

 

 

• [1] https://www.russiafossiltracker.com/.
• [2] https://cepr.org/voxeu/columns/design-and-implementation-price-cap-russian-oil; https://discovery.ucl.ac.uk/id/eprint/10174498/; https://www.bruegel.org/analysis/how-much-will-eu-pay-russia-fossil-fuels-over-next-12-months.
• [3] https://energyandcleanair.org/july-2023-monthly-snapshot-on-russian-fossil-fuel-exports-and-sanctions/; https://www.iea.org/articles/frequently-asked-questions-on-energy-security; https://www.bruegel.org/comment/eu-without-russian-oil-and-gas.
• [4] ‘Päckchen für Putin’, Der Spiegel, Nr. 21 / 20.5.2023 (article in German).