Propunere de rezoluţie - B9-0457/2023Propunere de rezoluţie
B9-0457/2023

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la eficacitatea sancțiunilor UE împotriva Rusiei

6.11.2023 - (2023/2905(RSP))

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Anna Fotyga, Angel Dzhambazki, Witold Jan Waszczykowski, Kosma Złotowski, Jadwiga Wiśniewska, Ryszard Czarnecki, Bogdan Rzońca, Elżbieta Rafalska, Jacek Saryusz‑Wolski, Adam Bielan, Eugen Jurzyca, Assita Kanko, Cristian Terheş, Joachim Stanisław Brudziński, Alexandr Vondra, Veronika Vrecionová, Anna Zalewska, Hermann Tertsch
în numele Grupului ECR

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0453/2023

Procedură : 2023/2905(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B9-0457/2023
Texte depuse :
B9-0457/2023
Dezbateri :
Texte adoptate :

B9‑0457/2023

Rezoluția Parlamentului European referitoare la eficacitatea sancțiunilor UE împotriva Rusiei

(2023/2905(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina și Rusia,

 având în vedere Carta ONU, Convențiile de la Haga, Convențiile de la Geneva și protocoalele adiționale la acestea, precum și Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale,

 având în vedere Acordul de asociere între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte[1], semnat în 2014, și zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare asociată,

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât Federația Rusă, cu sprijinul activ al dictatorului belarus Aliaksandr Lukașenka, își continuă războiul ilegal, neprovocat și nejustificat de agresiune împotriva Ucrainei, care a început încă din 2014 odată cu ocuparea Crimeei și a unor părți din regiunile Donețk și Luhansk, dar care a escaladat la 24 februarie 2022, devenind cel mai mare conflict militar de pe continentul european de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial;

B. întrucât politicile anterioare față de Federația Rusă nu au reușit să oprească imperialismul său și au dus doar la războaie de agresiune din ce în ce mai devastatoare, astfel încât terminarea războiului fără o victorie a Ucrainei ar fi un rezultat intolerabil pentru pacea internațională, drepturile omului și democrație;

C. întrucât chiar și după 2014 UE și unele dintre statele sale membre au continuat să poarte o politică de cooperare strânsă cu Federația Rusă în numeroase domenii, în special în domeniul energiei, dar și în sectorul spațial și chiar în domeniul militar, deși s-a cerut de mai multe ori să se pună capăt acestei politici; întrucât unele firme europene cum ar fi Siemens, precum și firmele care au participat la construirea podului Kerci au încălcat flagrant sancțiunile UE și au contribuit la întărirea capabilităților Rusiei și la înlesnirea comiterii unor noi agresiuni; întrucât, deși mass-media le-a acordat atenție, aceste cazuri scandaloase nu au fost anchetate și urmărite penal așa cum se cuvine, lucru care ar descuraja alte firme să procedeze la fel;

D. întrucât UE a adoptat 11 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei pentru a-i slăbi capacitatea militară și a-i afecta capacitatea de a purta un război de amploare; întrucât printre acestea se numără sancțiuni personale împotriva a peste 1 800 de persoane, deconectarea a 10 instituții financiare importante din Rusia – inclusiv a celei mai mari bănci ruse, Sberbank – de la sistemul internațional de transmitere a mesajelor financiare SWIFT, interzicerea exportului (inclusiv a tranzitului) către Rusia al produselor și/sau tehnologiilor cu dublă utilizare, al motoarelor de drone, al armelor, al armelor de foc pentru uz civil, al munițiilor, al vehiculelor militare și al echipamentelor paramilitare, închiderea spațiului aerian al UE, a porturilor maritime și a drumurilor pentru aeronavele, navele și operatorii de transport ruși, plafonarea prețului la țițeiul și produsele petroliere ruse exportate către țări terțe și interzicerea prestării de servicii de transport maritim; întrucât, deși aceste sancțiuni au subminat într-o oarecare măsură capacitatea Kremlinului de a-și duce războiul neprovocat, ele ar trebui totuși să fie însoțite de alte eforturi, cum ar fi acordarea în continuare de sprijin militar Ucrainei;

E. întrucât se estimează că UE a înghețat 300 de miliarde EUR din rezervele băncii centrale a Rusiei și 19 miliarde EUR din banii oligarhilor ruși, în timp ce SUA și alți aliați occidentali au blocat sau au confiscat active în valoare de peste 58 de miliarde USD deținute sau controlate de ruși sancționați;

F. întrucât, ca reacție la actul de agresiune, multe companii internaționale au decis să iasă de pe piața rusă, însă numeroase firme cu sediul în UE și în țările G7, mai cu seamă în Germania, Franța, Italia, Grecia, Slovenia, Austria și Spania, continuă totuși să își desfășoare activitatea și să investească în Rusia, sprijinind astfel economia de război a Rusiei;

G. întrucât Rusia depinde de persoane și entități din țări terțe care sunt dispuse să îi reaprovizioneze armata și să îi dea posibilitatea de a-și continua războiul odios împotriva Ucrainei; întrucât există relatări credibile că aprovizionarea cu arme și echipamente militare continuă, nu numai din Coreea de Nord și din Iran, ci și tot mai mult din China;

H. întrucât la nouă ani de la începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Raiffeisen, cel mai mare creditor occidental care își desfășoară încă activitatea sub regimul lui Putin, și-a obținut aproape jumătate din profituri din operațiunile din Rusia, profiturile crescând considerabil în 2022, deși i s-a cerut să își reducă activitatea în această țară;

I. întrucât stratagemele Rusiei pentru a evita sancțiunile sunt tot mai avansate, mai ales atunci când este vorba de vânzarea petrolului, care rămâne principala sa sursă de finanțare a războiului;

J. întrucât în perioada ianuarie-septembrie 2023 statele membre ale UE au importat aproximativ aceeași cantitate de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia ca și în aceeași perioadă a anului precedent, unele state membre importând cu 40 până la 50 % mai mult GNL, în timp ce firmele germane Technip și Linde au avut un rol principal în conceperea de către Rusia a proiectului „Arctic LNG 2”, care a fost adăugat recent la regimul de sancțiuni al SUA;

K. întrucât Rusia a creat o așa-numită „flotă-fantomă” de petroliere care pot funcționa fără asigurări și alte servicii occidentale, pentru a eluda plafonarea prețului petrolului impusă de UE;

L. întrucât Rusia este în măsură să își procure numeroase componente informatice necesare pentru a produce rachete balistice și de croazieră cu ajutorul programului său spațial (ROSCOSMOS), acesta fiind un mijloc prin care achiziționează tehnologii cu aplicații atât civile, cât și militare;

M. întrucât multe firme, inclusiv din Serbia, Armenia, Kazahstan, Turcia, India și China, sunt dispuse să își asume riscuri mari pentru a satisface cererea Rusiei de achiziții publice de bunuri interzise prin sancțiunile UE;

N. întrucât Rusia a creat rute alternative pentru importurile de produse cu dublă utilizare – în principal prin China, Turcia, Cipru și Emiratele Arabe Unite – care au devenit centre pentru exportul, reexportul și transbordarea către Rusia a tehnologiilor și echipamentelor fabricate în străinătate; întrucât cantitatea acestor importuri a depășit deja nivelurile de dinainte de război; întrucât importurile de microprocesoare și/sau semiconductori ale Rusiei, de exemplu, au crescut de la 1,82 miliarde USD în 2021 la 2,45 miliarde USD în 2022 (de la un an la altul);

O. întrucât potrivit unor surse, în 2022 Rusia a importat vehicule aeriene fără pilot din China, Hong Kong, India, Turcia și, de asemenea, din unele state membre ale UE, și anume din Țările de Jos și Germania;

P. întrucât, fără ca Rusiei să-i fie impusă vreo sancțiune asupra comerțului cu cereale, Kremlinul s-a folosit de blocada cerealelor de la Marea Neagră pentru a îndepărta cu agresivitate Ucraina de piețele sale tradiționale și pentru a-și extinde propriile exporturi și a continuat să exporte cereale furate din teritoriile ocupate ale Ucrainei,

1. își reafirmă sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional și afirmă că politica UE urmărește ca Ucraina să iasă victorioasă împotriva invaziei și să revină la granițele sale din 1991, recunoscute pe plan internațional; condamnă din nou în termenii cei mai fermi posibili războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat purtat de Rusia împotriva Ucrainei;

2. cere ca Rusia și forțele sale aliate să pună capăt tuturor acțiunilor militare, în special atacurilor care provoacă genocide asupra zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, precum și transferurilor forțate ale copiilor ucraineni în Federația Rusă și Belarus și ca Rusia să își retragă complet și necondiționat toate forțele armate, aliații și echipamentele militare de pe întregul teritoriu recunoscut pe plan internațional al Ucrainei;

3. consideră oportun cel mai recent pachet de sancțiuni anunțat de SUA la 2 noiembrie 2023 și cere să se coordoneze în continuare strâns măsurile restrictive menite să reducă capacitatea Rusiei de a-și continua agresiunea;

4. cere să se pregătească rapid și să se pună în practică un nou pachet de sancțiuni al UE care să întărească măsurile restrictive deja în vigoare și să le facă mai eficace, precum și să îngreuneze eludarea acestor măsuri de către Rusia și țările terțe, în special:

(a) adoptarea unor măsuri de perturbare a fiecărei verigi din lanțul de aprovizionare al armatei Rusiei și vizarea actorilor externi care ar încerca să sprijine efortul de război al Rusiei, inclusiv prin producția de drone și de rachete;

(b) introducerea unor măsuri suplimentare care să vizeze principalii actori economici ruși, printre care și firmele ruse care sunt încă prezente pe piețele UE, cum ar fi Lukoil, reducerea cooperării UE cu Moscova în domeniul combustibililor nucleari și includerea Corporației de stat pentru energie atomică Rosatom a Rusiei în regimul de sancțiuni;

(c) interzicerea importului de diamante din Rusia și sancționarea societății de stat Alrosa, precum și introducerea pe scară largă a unor sisteme de urmărire a originii diamantelor bazate pe noi tehnologii;

(d) mai buna aplicare a plafonării prețului petrolului și mai buna asigurare a respectării acestei plafonări, mai ales prin impunerea cerinței ca certificarea prețurilor plafonate pentru navele cargo care transportă petrol din Rusia să poată fi făcută numai de un comerciant de pe o listă de comercianți aprobați și ca toate petrolierele care tranzitează apele teritoriale europene să verifice dacă dețin o asigurare adecvată pentru scurgerile de petrol („P&I”);

(e) impunerea de sancțiuni totale tuturor companiilor de petrol și gaze ruse – inclusiv Gazprom, Gazpromneft, Rosneft, Surgutneftegas, Lukoil, Tatneft, Transneft, Sibur, Zarubezhneft și Novatek;

(f) impunerea de sancțiuni totale Gazprombank, care a fost scutită de sancțiuni anterior pentru a facilita comerțul cu energie;

(g) impozitarea integrală a companiilor occidentale de petrol și gaze care rămân în Rusia;

(h) impunerea unei interdicții totale asupra importurilor de GNL din Rusia și a oricărei cooperări tehnologice pentru dezvoltarea și sprijinirea sectorului GNL;

(i) restricționarea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) și a dezvoltării lor viitoare, inclusiv interzicerea întreținerii serviciilor de cloud și prin extinderea sancțiunilor aplicate la entitățile și persoanele care finanțează, cercetează, dezvoltă sau importă tehnologii avansate în Rusia;

(j) blocarea accesului Rusiei la serviciile petroliere occidentale (oil field services – OFS);

(k) sancționarea societăților de servicii petroliere ruse;

(l) colaborarea cu țările OPEC + pentru a nu lăsa economia Rusiei să fie stimulată de profiturile din exporturile de petrol;

(m) limitarea exportului de produse cu dublă utilizare prin armonizarea definițiilor produselor considerate a fi „cu dublă utilizare” și prin aplicarea consecventă a restricțiilor în toate jurisdicțiile;

(n) aplicarea unei proceduri mai stricte de acordare a licențelor de export și mărirea capacității de asigurare a respectării normelor, acordând o atenție deosebită produselor supuse sancțiunilor vândute intermediarilor și țărilor care au legături strânse Rusia și pot juca rolul de intermediari pentru firmele ruse;

(o) excluderea Rusiei din organizațiile internaționale sau suspendarea participării sale la acestea, inclusiv Consiliul de Securitate al ONU, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația Mondială a Vămilor, Fondul Monetar Internațional și blocarea participării Rusiei la evenimente sportive și culturale;

(p) impunerea unor sancțiuni secundare firmelor din țări terțe care furnizează Rusiei produse militare și cu dublă utilizare;

(q) încetarea imediată a oricărei cooperări cu Rusia în cadrul unor programe spațiale și a furnizării oricăror materiale ce au de-a face cu aceste programe;

(r) impunerea unor sancțiuni totale primelor 10 bănci din Rusia ca mărime – Sberbank, VTB Bank, Gazprombank, Alfa-Bank, Rosselkhozbank (Banca Agricolă Rusă), Credit Bank of Moscow, Bank Otkritie, VEB, Promsvyazbank și Sovcombank;

(s) stabilirea de termene pentru ieșirea de pe piața rusă a băncilor străine rămase, în special a Băncii Raiffeisen, cea mai mare bancă occidentală care își desfășoară încă activitatea în Rusia, și amenințarea cu sancțiuni secundare a băncilor din țări terțe pentru a închide portițele rămase;

(t) purtarea de dialoguri cu principalele companii care continuă să exporte bunuri în Rusia și informarea opiniei publice despre folosirea acestora în războiul împotriva Ucrainei, pentru a le încuraja să respecte modelele de responsabilitate socială a întreprinderilor și să ia măsuri proactive pentru a pune capăt transferurilor de tehnologii;

(u) sancționarea intermediarilor terți și a firmelor terțe care sunt folosiți pentru a eluda regimul actual de sancțiuni;

5. regretă decizia multor companii occidentale de a continua să facă afaceri cu Federația Rusă, ceea ce pune sub semnul întrebării voința guvernelor lor de a se decupla de economia regimului dictatorial agresor; îi invită pe cei care, până acum, au ales profitul în detrimentul responsabilității sociale a întreprinderilor și al decenței publice normale să părăsească piața rusă și să profite de posibilitatea de a se implica în planul de redresare și reconstrucție a Ucrainei, care va fi cel mai mare proiect de investiții din Europa;

6. invită autoritățile competente să ancheteze și să pedepsească cele mai vădite încălcări, cum ar fi livrarea de turbine de către Siemens în Crimeea ocupată, precum și firmele care au participat la construirea podului Kerci; evidențiază că firmele care nu respectă sancțiunile impuse de UE ar trebui să nu mai primească nicio finanțare din partea UE, să coopereze total la anchetă și să remedieze situația;

7. invită UE și statele sale membre să colaboreze mai îndeaproape cu partenerii internaționali, pentru a împiedica eludarea în continuare a sancțiunilor impuse Rusiei și încălcările controalelor exporturilor prin jurisdicțiile lor; cere și o mai bună coordonare cu partenerii democratici, în special cu G7, și consideră oportune sancțiunile impuse recent de SUA și menite să perturbe lanțul de aprovizionare al Rusiei cu articole cu prioritate maximă;

8. invită statele membre și Serviciul European de Acțiune Externă să exercite presiuni asupra țărilor terțe, îndeosebi asupra celor care aspiră la aderarea la UE sau la legături mai strânse cu UE, pentru ca acestea să nu mai ajute Rusia să eludeze sancțiunile UE și să insiste ca întreprinderile și firmele lor să înceteze cooperarea cu Federația Rusă;

9. subliniază că și Belarus trebuie să aplice aceste măsuri restrictive; constată că, deși i s-a cerut de multe ori acest lucru, Belarus nu a aplicat sancțiunile impuse Moscovei, comite acte de violență inacceptabile împotriva propriilor cetățeni, cooperează cu Rusia la agresiunea împotriva Ucrainei și împreună cu Rusia folosește migrația drept armă în scopuri politice și desfășoară acțiuni hibride contra Uniunii Europene;

10. se declară din nou ferm convins că Rusia trebuie să plătească pentru reconstrucția Ucrainei, fiindcă autorul agresiunii ar trebui să plătească pentru crimele sale de război și să ofere despăgubiri pentru toate daunele; își reiterează, în acest sens, apelul adresat Comisiei și statelor membre de a prelua inițiativa în pregătirea unui mecanism multilateral pentru supravegherea, executarea și plata despăgubirilor acordate Ucrainei de către Rusia și pentru a permite utilizarea în acest scop a fondurilor și activelor înghețate ca urmare a invaziei ruse;

11. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Națiunilor Unite, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Curții Penale Internaționale, Președintelui, Guvernului și Parlamentului Federației Ruse, precum și Președintelui, Guvernului și Parlamentului Ucrainei.

 

Ultima actualizare: 8 noiembrie 2023
Aviz juridic - Politica de confidențialitate