PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la cea de-a 30-a aniversare a criteriilor de la Copenhaga: un nou impuls pentru politica de extindere a UE
8.12.2023 - (2023/2987(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Pedro Marques, Tonino Picula
în numele Grupului S&D
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0500/2023
B9‑0502/2023
Rezoluția Parlamentului European referitoare la cea de-a 30-a aniversare a criteriilor de la Copenhaga: un nou impuls pentru politica de extindere a UE
Parlamentul European,
– având în vedere concluziile Consiliului European din 21 și 22 iunie 1993 (criteriile de la Copenhaga),
– având în vedere cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina și Georgia și acordarea subsecventă de către Consiliul European a statutului de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova în iunie 2022 și Bosniei-Herțegovina în decembrie 2022,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la extinderea UE, țările din Balcanii de Vest, Turcia, Georgia, Republica Moldova și Ucraina,
– având în vedere pachetul privind extinderea, adoptat de Comisie la 8 noiembrie 2023,
– având în vedere recomandarea sa din 23 noiembrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind noua strategie de extindere a UE[1],
– având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 29 și 30 aprilie 1997 privind aplicarea condiționalității în vederea elaborării unei strategii coerente a UE pentru relațiile cu țările din regiunea Balcanilor de Vest,
– având în vedere declarația adoptată la summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la Salonic la 21 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de aderare la Uniunea Europeană,
– având în vedere Strategia globală a UE din 2016, conform căreia o politică de extindere credibilă constituie o investiție strategică în securitatea și prosperitatea Europei și a contribuit deja în mare măsură la instaurarea păcii în zonele care, anterior, au fost devastate de război,
– având în vedere articolul 2 din TUE, care stabilește principiile fondatoare ale Uniunii Europene, inclusiv angajamentul față de democrație, statul de drept și respectarea drepturilor omului,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât extinderea s-a dovedit a fi cel mai de succes instrument de politică externă al UE; întrucât a fost un instrument foarte eficient și de succes pentru stimularea reformelor necesare atât în interiorul UE, cât și în țările candidate, contribuind la încurajarea transformării democratice; întrucât aceasta reprezintă o investiție geopolitică strategică, orientată spre viitor, în pace, securitate, stabilitate și prosperitate pe continentul european;
B. întrucât, în urmă cu 30 de ani, la 21 și 22 iunie 1993, șefii de stat și de guvern ai UE s-au întâlnit la Copenhaga și au adoptat un set de criterii pentru aderarea la UE, inclusiv în ceea ce privește democrația, statul de drept, drepturile omului, respectarea și protecția minorităților, o economie de piață funcțională și capacitatea de a pune efectiv în aplicare acquis-ul UE;
C. întrucât opt din cele zece țări care aspiră în prezent să adere la UE au statut de țară candidată; întrucât unele dintre ele au acest statut de mulți ani; întrucât aceste țări candidate se află în diferite etape ale procesului de aderare și ale negocierilor;
D. întrucât, la 8 noiembrie 2023, Comisia a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, Republica Moldova și, în anumite condiții, cu Bosnia și Herțegovina; întrucât a recomandat acordarea statutului de țară candidată Georgiei; întrucât Consiliul European urmează să ia o decizie cu privire la această recomandare la 14 și 15 decembrie 2023;
E. întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat în mod semnificativ peisajul geopolitic și a conferit un nou sens geostrategic extinderii Uniunii Europene, sporind și mai mult importanța politicii de extindere a UE;
F. întrucât extinderea este un proces reciproc avantajos, deoarece a promovat în mod eficace reforme cuprinzătoare și a încurajat transformarea democratică în țările candidate și potențial candidate; întrucât rundele de extindere anterioare au consolidat cu succes piața unică, au stimulat creșterea economică și au sporit influența UE la nivel mondial;
G. întrucât UE a tras învățăminte importante din extinderile anterioare, și anume necesitatea unei condiționalități sporite, a unei puneri în aplicare stricte a reformelor și a unor mecanisme eficace de monitorizare;
H. întrucât reforma tratatelor UE, și anume simplificarea procedurilor decizionale și noile competențe pentru a oferi UE o capacitate mai mare de a acționa, trebuie discutată și adoptată în paralel cu negocierile de aderare în curs; întrucât mecanismul de asigurare a respectării principiilor și valorilor fundamentale ale UE și a acquis-ului comunitar trebuie, de asemenea, consolidat în paralel cu următoarea extindere; întrucât o UE reformată și mai funcțională este atât în interesul statelor membre actuale, cât și al celor viitoare;
I. întrucât credibilitatea și eficacitatea politicii sale de extindere depind de capacitatea UE de a asigura un proces de aderare echitabil, riguros și transparent, recunoscând în același timp circumstanțele unice și progresele individuale ale fiecărei țări candidate; întrucât acest lucru ar trebui să combine un accent puternic pe aspectele fundamentale, și anume statul de drept, standardele democratice, drepturile și libertățile fundamentale și reformele economice, cu integrarea treptată a țărilor candidate în diferite sectoare ale UE, pentru a susține dinamica reformelor și a permite cetățenilor să vadă din timp beneficiile extinderii;
J. întrucât țările candidate trebuie, de asemenea, să își demonstreze adeziunea la valorile fundamentale ale UE prin alinierea la politica externă și de securitate comună;
K. întrucât UE ar trebui să își intensifice considerabil sprijinul tehnic și financiar condiționat pentru reformele fundamentale, soluționarea litigiilor bilaterale și integrarea economică regională a țărilor în curs de aderare;
L. întrucât extinderea reprezintă, de asemenea, o provocare majoră pentru sustenabilitatea financiară a UE, în special în ceea ce privește politica de coeziune și politica agricolă; întrucât actualul și următorul cadru financiar multianual ar trebui consolidate în mod considerabil pentru a permite extinderea UE;
M. întrucât rolul Parlamentului European ar trebui consolidat pe parcursul întregului proces de extindere,
1. salută Pachetul de extindere pe 2023 al Comisiei și recomandările sale de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina, Republica Moldova și Bosnia și Herțegovina, precum și de a acorda Georgiei statutul de țară candidată;
2. invită Consiliul European să urmeze exemplul și să decidă deschiderea negocierilor de aderare cu cele trei țări și acordarea statutului de țară candidată Georgiei în cadrul reuniunii sale la nivel înalt din decembrie 2023; recunoaște provocarea istorică cu care se confruntă UE de a-și îndeplini angajamentele față de țările din Balcanii de Vest, precum și față de Ucraina, Republica Moldova și Georgia;
3. regretă profund declarațiile prim-ministrului Ungariei privind deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și schimbarea politicii țării față de Kosovo; reamintește Consiliului potențialele consecințe negative ale preluării președinției UE de către Ungaria în iulie 2024;
4. invită Consiliul European ca, atunci când evaluează progresele înregistrate în mod individual de țările candidate la aderarea la UE și adoptă decizii cu privire la măsurile subsecvente, să țină seama de contextul războiului de agresiune în curs al Rusiei împotriva Ucrainei, care a avut consecințe semnificative pentru țările din imediata vecinătate a Ucrainei, precum și pentru stabilitatea, securitatea și prosperitatea întregului continent european și care, prin urmare, necesită o viziune politică pe termen lung și decizii îndrăznețe care să reflecte importanța strategică a unității europene și, prin urmare, a extinderii UE;
5. consideră că extinderea este de cea mai mare importanță strategică pentru UE și cu atât mai mult în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; subliniază că o politică de extindere consolidată a devenit cel mai puternic instrument geopolitic aflat la dispoziția UE;
6. salută eforturile depuse de autoritățile din țările candidate de a avansa o agendă de reforme și le încurajează să își intensifice eforturile pentru a progresa în direcția aderării la UE, în conformitate cu recomandările formulate de Comisie; se așteaptă la progrese concrete în perioada următoare prin intermediul dialogului Belgrad-Priștina facilitat de UE și se așteaptă ca părțile implicate să își îndeplinească angajamentele;
7. își exprimă angajamentul ferm față de politica de extindere ca instrument-cheie pentru promovarea păcii, stabilității și valorilor comune în Europa, precum și față de criteriile de la Copenhaga, care reprezintă setul esențial de criterii pentru aderarea la UE; invită Comisia să asigure în continuare eficacitatea, echitatea și transparența procesului de aderare, inclusiv în ceea ce privește evaluarea progreselor înregistrate de țările candidate în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga;
8. subliniază că aderarea la UE trebuie să fie întotdeauna o procedură bazată pe merit, prin care fiecare solicitant este evaluat pe baza meritelor proprii în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, în special a celor de asigurare a respectării depline a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept; evidențiază caracterul absolut prioritar al întăririi statului de drept, care rămâne una dintre condițiile capitale pentru aderarea la UE, în toate țările candidate și potențial candidate, astfel încât extinderea UE să asigure întărirea Uniunii și a pieței sale unice, și nu să le slăbească;
9. solicită un mecanism solid de monitorizare a reformelor și a progreselor înregistrate de țările candidate în respectarea tuturor criteriilor politice; solicită, în special, instituirea unui mecanism de monitorizare specific și eficace pentru protejarea valorilor fundamentale și a intereselor financiare ale Uniunii în contextul procedurilor de aderare; își reiterează, în acest sens, solicitările de a include țările candidate în mecanismul UE privind statul de drept și în exercițiul său anual de raportare, fapt ce ar putea crea un stimulent pentru respectarea tuturor criteriilor politice; solicită ca mecanismul de protejare a statului de drept și a principiilor și valorilor fundamentale ale UE, precum și capacitatea de monitorizare pentru a asigura conformitatea să fie consolidate înainte de următoarea extindere; subliniază că este nevoie de un mecanism mai amplu de condiționalitate privind statul de drept, care să acopere întregul buget și toate valorile fundamentale ale Uniunii, așa cum sunt definite la articolul 2 din TUE;
10. salută interesul și voința politică manifestate de atâtea țări de a adera la UE și recunoaște eforturile serioase depuse de țările candidate pentru a îndeplini cerințele de aderare; își reafirmă susținerea față de viitoarea aderare a țărilor candidate la UE; subliniază necesitatea de a se stabili termene clare pentru încheierea negocierilor cu țările în curs de aderare până cel târziu la sfârșitul deceniului actual; subliniază că nu ar trebui să existe o cale rapidă de aderare; subliniază că nu pot exista degrevări în ceea ce privește valorile fundamentale;
11. își reiterează apelul de a lansa o convenție de revizuire a tratatelor UE pentru a consolida capacitatea UE de a acționa prin reformarea procesului decizional prin introducerea votului cu majoritate calificată, inclusiv pentru deciziile de politică externă și de securitate și în domenii relevante pentru procesul de aderare; solicită eliminarea, în special, a cerinței privind unanimitatea atunci când se decide începerea procesului de negociere, precum și deschiderea și închiderea clusterelor și capitolelor de negociere individuale, dar subliniază că decizia finală privind aderarea fiecărei țări candidate ar trebui să rămână unanimă;
12. reamintește că progresele în direcția depășirii unanimității ar fi, de asemenea, posibile prin valorificarea deplină a potențialului oferit de Tratatul de la Lisabona; subliniază că reformele ar asigura funcționarea efectivă a unei Uniuni extinse în ansamblu, în paralel cu negocierile de aderare cu țările candidate, ceea ce ar pregăti UE să primească noi membri într-un interval de timp rezonabil;
13. subliniază că reformele instituționale și financiare europene ar trebui să mărească capacitatea UE de a acționa și de a promova buna guvernanță, funcționalitatea și sustenabilitatea; constată că sunt necesare reforme pentru a îmbunătăți capacitatea UE și a instituțiilor sale de a absorbi noi membri și de a promova integrarea cu succes a acestora;
14. solicită UE și statelor sale membre să accelereze integrarea țărilor care demonstrează o orientare strategică și un angajament ferm față de reformele legate de UE, consolidarea democratică, valorile fundamentale și alinierea politicii externe; reiterează că aderarea poate avea loc numai după ce o țară se aliniază la sancțiunile UE împotriva războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;
15. solicită introducerea condiționalității pentru țările în curs de aderare, cu efecte pozitive atunci când acestea înregistrează progrese, de exemplu prin accesul la politicile UE, și efecte negative în caz de regres sau de lipsă persistentă de progrese, și anume suspendarea negocierilor de aderare și a finanțării pentru preaderare; cere mai ales introducerea unei răspunderi mai stricte și executabile în ceea ce privește cheltuirea unor astfel de fonduri;
16. solicită UE și statelor sale membre să se implice activ în soluționarea conflictelor și în promovarea unor relații de bună vecinătate în țările în curs de aderare; regretă folosirea litigiilor bilaterale și regionale nesoluționate pentru a bloca sau a întârzia considerabil procesele de aderare a țărilor candidate și solicită adoptarea unui mecanism oficial de soluționare și arbitraj al acestor litigii pentru a sprijini soluționarea lor separat de aderarea la UE;
17. invită UE și statele sale membre să își intensifice în mod semnificativ angajamentul public și să îmbunătățească eforturile de comunicare strategică, împreună cu autoritățile din țările în curs de aderare, pentru a informa și a implica cetățenii atât din statele membre ale UE, cât și din țările candidate cu privire la beneficiile și provocările politicii de extindere;
18. solicită UE și statelor sale membre să sprijine în continuare educația în domeniul mass-mediei, independența mass-mediei și societatea civilă din țările candidate și potențial candidate, pentru a consolida instituțiile și valorile democratice; subliniază importanța implicării structurale a organizațiilor societății civile în procesul de extindere;
19. consideră că este nevoie de un control parlamentar mai puternic asupra politicii de extindere a UE; insistă asupra consolidării rolului Parlamentului pe parcursul întregului proces de aderare, inclusiv pentru a-i permite să monitorizeze pe deplin progresele înregistrate de țările candidate în toate domeniile de politică; solicită să se aibă în vedere numirea unui negociator-șef al UE, care să răspundă în fața Parlamentului European, pentru a desfășura negocieri în cadrul unui mandat larg pentru fiecare țară;
20. își reiterează solicitarea să se asigure o interacțiune inovatoare, complementară și flexibilă între punerea în aplicare a actualelor acorduri, cum ar fi acordul de asociere, și procesul de negociere în vederea aderării, ceea ce va favoriza integrarea treptată a țărilor candidate pe piața unică a UE, pe baza unui plan de acțiuni prioritare și a programelor sectoriale relevante, și le va oferi acces la fondurile UE corespunzătoare, astfel încât cetățenii lor să beneficieze de avantajele aderării pe toată durata procesului, nu doar la finalizarea acestuia;
21. subliniază că Comitetul politic și de securitate are un rol vital în pregătirea deciziilor legate de politica externă și de securitate comună, inclusiv în ceea ce privește măsurile restrictive, și subliniază, de asemenea, că țările candidate la aderarea la UE sunt invitate în mod sistematic să se alinieze la măsurile restrictive ale UE;
22. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor candidate.
- [1] JO C 167, 11.5.2023, p. 105.