PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la Russiagate: acuzațiile de ingerință a Rusiei în procesele democratice ale Uniunii Europene
5.2.2024 - (2024/2548(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Nathalie Loiseau, Petras Auštrevičius, Malik Azmani, José Ramón Bauzá Díaz, Jordi Cañas, Olivier Chastel, Katalin Cseh, Claudia Gamon, Vlad Gheorghe, Ilhan Kyuchyuk, Karin Karlsbro, Karen Melchior, Javier Nart, Maite Pagazaurtundúa, María Soraya Rodríguez Ramos, Ramona Strugariu, Dragoş Tudorache, Hilde Vautmans, Adrián Vázquez Lázara
în numele Grupului Renew
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0124/2024
B9‑0127/2024
Rezoluția Parlamentului European referitoare la Russiagate: acuzațiile de ingerință a Rusiei în procesele democratice ale Uniunii Europene
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluția sa din 13 iulie 2023 referitoare la recomandările de reformă a normelor Parlamentului European privind transparența, integritatea, răspunderea și combaterea corupției[1],
– având în vedere rezoluția sa din 1 iunie 2023 referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea[2],
– având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2022 referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea[3],
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la relațiile dintre UE și Rusia, în special cea din 23 noiembrie 2022 referitoare la recunoașterea Federației Ruse drept sponsor statal al terorismului[4],
– având în vedere rezoluția sa din 1 martie 2022 referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei[5],
– având în vedere Regulamentul său de procedură și Codul de conduită a deputaților în Parlamentul European,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât există dovezi ale interferenței și manipulării din partea Rusiei în multe democrații liberale occidentale, precum și ale sprijinului practic acordat forțelor extremiste și entităților cu gândire radicală cu scopul de a promova destabilizarea Uniunii;
B. întrucât Rusia urmărește să stabilească contacte cu partide, personalități și mișcări pentru a se baza pe actori din instituțiile Uniunii care să legitimeze pozițiile și guvernele satelit ale Rusiei și să facă presiuni pentru a-i reduce sancțiunile și a atenua consecințele izolării internaționale;
C. întrucât investigațiile aprofundate desfășurate de canale de mass-media ruse, letone, estoniene și suedeze, publicate la 29 ianuarie 2024, au informat că este posibil ca o deputată letonă neafiliată din Parlamentul European să fi cooperat în diverse aspecte cu serviciile de informații ruse cel puțin din 2004 până în 2017;
D. întrucât cooperarea respectivă a fost descrisă ca incluzând promovare politică în numele Federației Ruse, prin organizarea de evenimente, precum și furnizarea de informații privind funcționarea internă a Parlamentului; întrucât raportul de anchetă sugerează că deputata în cauză din Parlamentul European a solicitat cel puțin o dată omologilor săi să fie plătită pentru a acoperi cheltuielile suportate cu serviciile prestate;
E. întrucât aceste acuzații se bazează, printre altele, pe ceea ce se descrie ca fiind e-mailuri dezvăluite cu conversații între deputata în cauză și doi responsabili de caz din Direcția Cinci a Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB), care datează din 3 octombrie 2005 și ulterior;
F. întrucât deputata în cauză a exprimat în mod repetat opinii care pot fi considerate pro-ruse, inclusiv opoziția sa față de existența Letoniei ca țară suverană și refuzul ei de a condamna invadarea Ucrainei de către Rusia; întrucât este cunoscut și faptul că deputata în Parlamentul European a dat dovadă de un comportament politic extrem de discutabil, printre altele prin participarea la o vizită de observare a referendumului în Crimeea ocupată de Rusia în 2014 și la o vizită la dictatorul sirian Bashar al-Assad în 2016; întrucât deputata în Parlamentul European a dat în mod deliberat impresia că aceste călătorii au fost efectuate în numele Parlamentului European sau al UE;
G. întrucât deputata în cauză are relații strânse cu membri ai partidului catalan pro-independență ERC, inclusiv cu președintele acestuia;
H. întrucât reprezentanți ai unui grup de secesioniști catalani din Spania care întrețin relații cu personalități apropiate Kremlinului, precum și cu deputata în cauză din Parlamentul European, solicită prim-ministrului spaniol, Pedro Sánchez, să le acorde amnistie față de orice răspundere pentru presupusele lor infracțiuni;
I. întrucât anchetele recente sugerează că un deputat catalan în Parlamentul European în exercițiu a avut o relație personală strânsă cu Rusia și a participat la acțiuni menite să consolideze influența politică și economică pentru a destabiliza democrația în Uniunea Europeană;
J. întrucât deputata în cauză nu este singurul deputat în PE care s-a implicat în activități care includ participarea la false misiuni de observare a alegerilor în diverse țări și favorizând confuzia cu misiunile oficiale ale Parlamentului European; întrucât mai mulți deputați în Parlamentul European au fost sancționați pentru această abatere în cadrul procedurii Grupului de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor; întrucât au avut loc în mod sistematic vizite în Rusia și în țările care susțin Rusia;
K. întrucât deputata în cauză a fost exclusă din grupul său politic și acum este deputată neafiliată; întrucât deputata în cauză a fost sprijinită de alți deputați în Parlamentul European care au poziții publice similare cu ale sale cu privire la chestiuni internaționale; întrucât, de exemplu, în mai multe rânduri, alți deputați s-au deplasat în Lituania, la fel ca deputata în cauză, pentru a demonstra în favoarea lui Algirdas Paleckis, fost diplomat și politician condamnat pentru spionaj în beneficiul Rusiei;
L. întrucât, în urma acestor dezvăluiri, Președinta Parlamentului European a anunțat imediat lansarea unei anchete interne, inclusiv o sesizare a Comitetului consultativ pentru Codul de conduită; întrucât serviciul de securitate leton a anunțat că va desfășura investigații în legătură cu aceste acuzații;
M. întrucât, în 2016, partidul de guvernământ al Rusiei, Edinaia Rossiia (Rusia Unită), a semnat un acord de cooperare cu Partidul pentru libertate de extremă dreaptă (FPÖ) din Austria, în care se solicita o cooperare sporită între cele două părți și legături politice și economice mai strânse între Viena și Moscova; întrucât acest acord a fost semnat în prezența unui deputat în Parlamentul European din partea FPÖ, care, de atunci, a cerut în mod repetat o relaxare a sancțiunilor UE împotriva Rusiei și a diseminat conținuturi de dezinformare pro-Kremlin;
N. întrucât, de mai mulți ani, unii deputați în Parlamentul European au recrutat și au angajat cetățeni ruși ca stagiari, asistenți parlamentari acreditați (APA) și consilieri de grup și au continuat să facă acest lucru chiar și după începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;
O. întrucât Comisia specială a Parlamentului privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (INGE) a expus în detaliu eforturile și operațiunile Rusiei de a se infiltra în democrațiile și instituțiile europene, de a le influența și de a le perturba;
P. întrucât unele grupuri politice au încercat fără succes să se opună prelungirii mandatului Comisiei speciale ING2, care abordează toate formele de corupție și ingerințe străine descoperite în Parlamentul European, pledând, în schimb, pentru o comisie de anchetă axată numai pe Qatargate;
Q. întrucât Federația Rusă duce de mult timp un război hibrid împotriva UE și a statelor sale membre, aplicând o gamă amplă de metode diferite de ingerință, care fac parte dintr-o strategie mai amplă, urmărind să submineze buna funcționare a proceselor democratice ale Europei; întrucât aceste metode includ, printre altele, atacuri cibernetice, inclusiv asupra Parlamentului European, acapararea unor elite precum factori de decizie europeni, ingerințe electorale, inclusiv prin utilizarea manipulării informațiilor și a ingerințelor din străinătate; întrucât acest război hibrid a precedat războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, pe care îl sprijină în continuare;
R. întrucât Rusia a oferit sprijin logistic unor forțe extremiste și entități cu mentalitate radicală pentru a destabiliza UE și statele sale membre; întrucât și-a creat legături cu diverse partide, personalități și mișcări pentru a se baza pe actori din instituțiile Uniunii care să legitimeze pozițiile Rusiei, să sprijine mișcări independente și guverne satelit ale Rusiei și care să facă presiuni pentru relaxarea sancțiunilor împotriva ei și să atenueze consecințele izolării internaționale;
S. întrucât, în urma dezvăluirilor legate de Qatargate, în septembrie 2023, Parlamentul și-a actualizat și consolidat în mod semnificativ cadrul intern de integritate, printre altele, printr-o revizuire aprofundată a Regulamentului său de procedură, a Codului de conduită a deputaților în Parlamentul European și a deciziilor relevante ale Biroului,
1. este consternat și își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acuzațiile de spionaj care se referă la o deputată neafiliată din Parlament; denunță în termenii cei mai fermi presupusele încercări ale Rusiei de a influența deputați, care constituie ingerințe externe grave în procesele democratice ale UE;
2. subliniază că deputata în cauză a fost exclusă din grupul său politic din cauza pozițiilor sale față de Rusia și Ucraina și, în prezent, este neafiliată; subliniază că opiniile sale nu reprezintă opinia marii majorități a deputaților în Parlamentul European, care condamnă în mod covârșitor invadarea ilegală a Ucrainei de către Rusia, utilizarea de către aceasta din urmă a tacticilor de război hibrid împotriva democrației europene și alte alegeri strategice agresive și antidemocratice din ultimii ani; constată, cu toate acestea, că un număr mic de deputați în Parlamentul European au participat la acțiuni alături de deputata în cauză, exprimându-și puncte de vedere similare și declarându-se în mod evident de partea Rusiei;
3. se angajează să ofere sprijin deplin autorităților letone și să coopereze cu acestea în ancheta lor privind conduita deputatei în cauză; invită autoritățile belgiene competente să investigheze dacă deputata în cauză este răspunzătoare în fața justiției în temeiul dreptului penal belgian și își exprimă disponibilitatea de a oferi sprijin și de a coopera pe deplin în acest sens;
4. salută sesizarea Comitetului consultativ pentru Codul de conduită în legătură cu deputata în cauză; se angajează să aplice integral cadrul intern de sancțiuni aflat în vigoare; observă că presupusele fapte sunt anterioare adoptării recente a reformei cadrului de integritate al Parlamentului; consideră că existența acestor norme nu ar fi împiedicat presupusul comportament reprobabil al deputatei; rămâne totuși dispus să evalueze și să perfecționeze în continuare funcționarea cadrului de integritate al Parlamentului, care a fost consolidat în urma Qatargate, și sancțiunile pe care le prevede;
5. consideră că acuzațiile referitoare la deputata în cauză evidențiază că este necesar să se consolideze cultura securității în Parlamentul European; repetă, prin urmare, solicitarea de a pune în aplicare pe deplin recomandările cuprinse în rezoluția sa din 13 iulie 2023 referitoare la recomandările de reformă a normelor Parlamentului European privind transparența, integritatea, răspunderea și combaterea corupției[6], inclusiv o formare obligatorie în domeniul securității pentru deputați și personal, o autorizare de securitate adecvată și o verificare mai aprofundată a personalului, în special a celor care participă la reuniuni cu ușile închise;
6. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la legăturile pe care le-a avut deputata în cauză cu alți deputați în Parlamentul European și denunță cu fermitate orice încercare internă coordonată de a promova interesele politice ale Kremlinului în cadrul Parlamentului; încredințează serviciilor sale sarcina de a investiga dacă conduita acestor deputați constituie un comportament sancționabil în temeiul Codului său de conduită;
7. solicită sesizarea Comitetului consultativ pentru Codul de conduită în legătură cu deputații catalani în cauză; invită Spania să investigheze în mod eficace legăturile deputaților în Parlamentul European asociați Kremlinului și încercările Rusiei de destabilizare și ingerință în Uniunea Europeană și în statele sale membre; solicită și să se pună în aplicare pe deplin legislația relevantă privind relațiile ilegale cu guvernele țărilor terțe;
8. reamintește că ingerințele externe reprezintă o amenințare sistemică care trebuie combătută cu fermitate; reamintește totodată că, deși ingerințele străine și dezinformarea în Uniunea Europeană provin în principal din partea Rusiei, și alte țări au desfășurat astfel de campanii; subliniază că UE poate răspunde eficace la aceste amenințări numai dacă se bazează pe o strategie transversală, globală și pe termen lung, care să fie aplicată în comun atât de UE, cât și de statele sale membre; rămâne hotărât să își continue eforturile de combatere a ingerințelor străine în UE în anii următori, printre altele, prin intermediul unui organism parlamentar specializat; subliniază că vigilența și protecția împotriva ingerințelor străine sunt deosebit de necesare în perioada premergătoare alegerilor europene din acest an;
9. denunță cu fermitate încercările continue ale Federației Ruse de a submina funcționarea proceselor democratice europene și subliniază că aceste tactici trebuie sancționate; face din nou un apel către statele membre să își dezvolte și să își perfecționeze în continuare pachetele de sancțiuni adoptate împotriva Federației Ruse și să elimine lacunele din aplicarea măsurilor restrictive adoptate în prezent;
10. subliniază gravitatea legăturilor Rusiei cu partide și politicieni din Uniune și amploarea ingerinței sale în mișcările secesioniste din unele părți ale Europei, cum ar fi Catalonia;
11. afirmă că contactele strânse și regulate dintre funcționarii ruși și reprezentanți ai unui grup de secesioniști catalani din Spania fac parte din strategia mai amplă a Rusiei de a profita de orice ocazie de a manipula procesele politice din Europa pentru a o destabiliza;
12. exprimă angajamentul instituțiilor UE și al statelor sale membre de a efectua investigații amănunțite cu privire la legăturile dintre politicieni europeni și Kremlin, precum și cu privire la eforturile Rusiei menite să perturbe, să influențeze și să intervină în afacerile Uniunii Europene și ale statelor sale membre;
13. subliniază că tacticile hibride ale Federației Ruse nu reușesc deloc să promoveze interesele politice ale Rusiei în UE, ci, dimpotrivă, încurajează și mai mult UE să sprijine ferm Ucraina în apărarea sa împotriva ocupantului ilegal;
14. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.
- [1] Texte adoptate, P9_TA(2023)0292.
- [2] JO C, C/2023/1226, 21.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1226/oj.
- [3] JO C 347, 9.9.2022, p. 61.
- [4] JO C 167, 11.5.2023, p. 18.
- [5] JO C 125, 18.3.2022, p. 2.
- [6] Texte adoptate, P9_TA(2023)0292.