PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la alegerile prezidențiale nedemocratice din Rusia și extinderea lor ilegitimă la teritoriile ocupate
22.4.2024 - (2024/2665(RSP))
în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Michael Gahler, Andrius Kubilius, Vladimír Bilčík, Rasa Juknevičienė, Sandra Kalniete, Andrey Kovatchev, David McAllister
în numele Grupului PPE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B9-0253/2024
B9‑0260/2024
Rezoluția Parlamentului European referitoare la alegerile prezidențiale nedemocratice din Rusia și extinderea lor ilegitimă la teritoriile ocupate
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia,
– având în vedere declarația făcută la 18 martie 2024 în numele Uniunii Europene de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate referitoare alegerile prezidențiale din Rusia și neaplicabilitatea lor pe teritoriul Ucrainei,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Comisia Electorală Centrală din Federația Rusă a refuzat în mod nejustificat să înregistreze drept candidați la așa-numitele alegeri prezidențiale din 2024 orice politician care se exprimă critic la adresa regimului și/sau cu privire la războiul de agresiune împotriva Ucrainei, inclusiv pe unii politicieni care, potrivit relatărilor, au adunat peste 100 000 de semnături, astfel cum prevede legislația națională; întrucât acest lucru scoate în evidență obstacolele disproporționate și nerezonabile cu care se confruntă cei care doresc să candideze, care contravin angajamentelor Rusiei în calitate de stat participant la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și altor standarde internaționale;
B. întrucât, potrivit afirmațiilor Comisiei Electorale Centrale a Federației Ruse, Vladimir Putin a obținut 87,28 % din voturile exprimate la alegerile prezidențiale din martie 2024;
C. întrucât aceste așa-numite alegeri au fost nedemocratice și s-au desfășurat în timpul războiului ilegal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei într-un climat caracterizat de restricții puternice sub forma represiunilor interne sistemice; întrucât aceste alegeri au fost caracterizate de intimidarea alegătorilor, lipsirea alegătorilor de dreptul lor de vot, introducerea ilicită de buletine de vot în urne, falsificarea masivă a proceselor-verbale din secțiile de votare și reținerea observatorilor electorali independenți din Rusia;
D. întrucât autoritățile din Rusia continuă să intensifice represiunile interne prin reprimarea politicienilor din opoziție, a organizațiilor societății civile, a mass-mediei independente și a altor voci critice, cu ajutorul unor instrumente legislative represive și al pedepselor cu închisoarea motivate politic; întrucât alegătorii din Rusia au fost privați de o alegere reală în cadrul acestor alegeri;
E. întrucât aceste alegeri s-au desfășurat și în teritoriile ocupate din Ucraina, cum ar fi peninsula Crimeea și unele teritorii din regiunile Donețk, Herson, Luhansk și Zaporijia, precum și în Abhazia, Osetia de Sud și Transnistria;
F. întrucât la secțiile de votare, în amiaza ultimei zile a alegerilor, s-au adunat mulțimi de oameni pentru a sprijini demonstrația „amiaza împotriva lui Putin”, pe care a convocat-o Alexei Navalnîi înainte de a fi asasinat în închisoare după ce fusese supus torturii și unui tratament inuman;
G. întrucât, în recomandarea sa din 2021 privind direcția relațiilor politice dintre UE și Rusia[1], Parlamentul a constatat că modificările constituționale puse în aplicare în iunie 2020 erau ilegale, la fel cum a constatat și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în rezoluția sa din 2023[2];
H. întrucât, în recomandarea sa din 2021 privind direcția relațiilor politice dintre UE și Rusia, Parlamentul a declarat că UE ar trebui să condamne orice încercare a președintelui Putin de a rămâne în funcție pe baza modificărilor constituționale din 2020, pe care le consideră „adoptate ilegal”, după încheierea, la 7 mai 2024, a mandatului său prezidențial actual, care este și ultimul său mandat;
I. întrucât Rusia nu a invitat Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR) să observe alegerile;
J. întrucât Consiliul Europei a solicitat în repetate rânduri comunității internaționale să nu recunoască legitimitatea lui Vladimir Putin în calitate de președinte al Federației Ruse și să pună capăt relațiilor cu acesta;
K. întrucât adoptarea unei poziții de către instituțiile UE, în special de către Parlamentul European, prin care aceste alegeri sunt declarate nelibere și nedemocratice și prin care lui Vladimir Putin i se refuză legitimitatea prezidențială, ar fi văzută de opoziția democratică din Rusia și din străinătate ca un semn foarte binevenit de susținere a luptei acesteia pentru democrație,
1. regretă lipsa democrației și a libertăților, represiunea sistemică și încălcările drepturilor civile și politice în Federația Rusă și regretă faptul că opoziția rusă a fost suprimată brutal și că toate persoanele care se exprimau critic cu privire la regimul de la Kremlin au fost fie încarcerate, fie forțate să părăsească țara;
2. observă că în timpul așa-numitelor alegeri prezidențiale din Federația Rusă nu au existat candidați alternativi veritabili, nici o mass-media liberă, nici observatori credibili și nici libertate politică;
3. își exprimă solidaritatea cu poporul rus care, în semn de protest, a inundat secțiile de votare din Rusia și din străinătate duminică, 17 martie 2024, la prânz, așa cum propusese Alexei Navalnîi cu puțin timp înainte de a fi asasinat;
4. subliniază că decizia autorităților din Rusia de a nu invita misiunea OSCE/ODIHR de observare a alegerilor să observe alegerile arată că acestea doresc să lipsească alegătorii de o evaluare imparțială și independentă a alegerilor;
5. reamintește Rezoluția sa din 28 februarie 2024 referitoare la asasinarea lui Alexei Navalnîi[3], în care se afirmă că regimul de la Kremlin și Vladimir Putin poartă personal răspunderea penală și politică pentru moartea celui mai proeminent opozant al lor, Alexei Navalnîi; subliniază că aceste împrejurări sunt suficiente pentru a-i refuza lui Vladimir Putin legitimitatea prezidențială;
6. condamnă cu fermitate faptul că așa-numitele alegeri prezidențiale din Federația Rusă s-au desfășurat și în teritoriile ocupate din Ucraina, în Abhazia, în Osetia de Sud și în Transnistria, încălcând dreptul internațional și independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țărilor respective;
7. reamintește că procedura prin care lui Vladimir Putin i s-au acordat noi mandate a încălcat dreptul intern al Rusiei și principiile juridice internaționale;
8. constată că alegerile prezidențiale din Rusia au fost nedemocratice și lipsite de legitimitate și că, prin urmare, președinția lui Vladimir Putin este nelegitimă;
9. îndeamnă comunitatea internațională să nu îl mai menționeze pe Vladimir Putin cu titlul de președinte al Federației Ruse după expirarea mandatului său actual, la 7 mai 2024, și să pună capăt tuturor contactelor cu acesta, deoarece nu va avea niciun mandat politic sau moral de a intra în relații contractuale în numele Federației Ruse, cu excepția cazului în care se urmărește pacea durabilă și în scopuri umanitare, cum ar fi organizarea de schimburi de prizonieri sau asigurarea returnării copiilor deportați din Ucraina la casele lor;
10. își exprimă sprijinul de neclintit pentru societatea civilă rusă, opoziția democratică și poporul rus, atât din Rusia, cât și din exil, care încearcă să își transforme țara într-o democrație; cere Federației Ruse să înceteze războiul de agresiune împotriva Ucrainei și să își retragă toate forțele de pe teritoriile străine și respinge imperialismul rus;
11. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului și Comisiei.
- [1] Recomandarea Parlamentului European din 16 septembrie 2021 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind direcția relațiilor politice dintre UE și Rusia (JO C 117, 11.3.2022, p. 170).
- [2] Rezoluția 2519 (2023) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 13 octombrie 2023, intitulată „Examinarea legitimității și legalității derogării ad hominem de la numărul maxim de mandate ce pot fi deținute de președintele în exercițiu al Federației Ruse”.
- [3] Texte adoptate, P9_TA(2024)0118.