Acta literal de los debates

Miércoles 31 de enero de 2007 - Bruselas

2. Sesión solemne - Rumanía

  El Presidente. Señorías, bienvenidos a la sesión formal con el Presidente de Rumanía.

Presidente Băsescu, bienvenido al Parlamento Europeo.

(RO) Din toată inima vă urez, domnule Preşedinte, bine aţi venit în Parlamentul European!

(Aplauze)

(DE) Es un honor recibirle en esta Cámara, Presidente Băsescu, no por primera vez, pero sí por primera vez en su calidad de Presidente de un nuevo Estado miembro de nuestra Unión Europea, en nombre de cuyos ciudadanos, a los que representamos en esta Cámara, quiero expresar de nuevo mi satisfacción por la adhesión de su país y de Bulgaria, por la que han pasado a ser miembros de nuestra familia europea.

También quiero señalar de nuevo la importancia histórica de la ampliación de la Unión Europea que se produjo el 1 de enero de este año. Han tenido que pasar sesenta años para que su país se reintegrara en una Europa libre y nuestro continente se reunificara.

La adhesión de Rumanía y Bulgaria representó un paso enorme en ese proceso de reunificación; estas dos adhesiones reforzarán la dimensión política y cultural de la integración europea, y serán enriquecedoras tanto para su país como para la propia Unión Europea.

Recuerdo las palabras de la «Hora Unirii», cantadas con ocasión de la unificación de los dos principados de Moldavia y Valaquia en 1859: «Donde está uno solo no hay fuerza; cuando hay muchos juntos, la fuerza crece». Esta canción rumana expresa muy bien el objetivo y la visión de la Unión Europea, el potencial y la fuerza que podemos reunir en Europa para ofrecer un futuro mejor a nuestro continente y prosperidad a nuestros ciudadanos.

De este modo, la adhesión de Rumanía expresa la idea de integración, cooperación y solidaridad europea, en beneficio de todos los que unen sus fuerzas en busca de la democracia, la paz, la igualdad y la tolerancia.

También quiero felicitar a Rumanía y a su pueblo en particular por los importantes avances que han conseguido y por los esfuerzos comunes que han realizado para hacer posible la adhesión. Muchas reformas se realizaron en un período de tiempo relativamente corto. Hoy debemos reconocer también estos avances y triunfos, pero yo añadiría, señor Presidente, que estas reformas también deben proseguir con cierta decisión.

El Parlamento Europeo se enorgullece y se alegra de contar con 35 nuevos diputados rumanos, así como de tener un Comisario rumano entre nosotros. Cada día nos encontramos con personas nuevas de su país, en la Comisión y en el Consejo. También esperamos todos dar la bienvenida a los diputados que su país elegirá en las primeras elecciones a este Parlamento en mayo.

Todos tenemos que aprender unos de otros y esa es una de las cosas a las que nos dedicamos en esta Cámara. Junto con Rumanía y Bulgaria, seguiremos avanzando sin escatimar esfuerzos hacia una UE unida.

(RO) Bun venit României şi poporului român în Uniunea Europeană!

(Aplauze)

  Dl. Traian Băsescu, Preşedintele României. (RO) Stimate domnule Preşedinte,

Onoraţi membri al Parlamentului European,

Excelenţele Voastre,

Doamnelor şi Domnilor,

Este o onoare pentru mine să fiu primul preşedinte al României care, după aderarea noastră la Uniunea Europeană se adresează acestui distins for parlamentar şi, prin dumneavoastră, tuturor cetăţenilor europeni. Privilegiul este cu atât mai mare cu cât este cunoscută activitatea remarcabilă a Parlamentului în slujba construcţiei europene.

Prin poziţia sa de promotor ferm şi implicat al procesului de extindere, forul parlamentar a transmis României încă de la început un mesaj de susţinere şi de parteneriat. Numeroşi membri ai Parlamentului ne-au devenit, de-a lungul timpului, cei mai apropiaţi prieteni şi pentru aceasta le mulţumesc.

Doresc să transmit şi pe această cale felicitările mele domnului Hans-Gert Pöttering, pentru alegerea sa în funcţia de Preşedinte al Parlamentului European şi să-i doresc mult succes în activitatea viitoare. De asemenea, felicit pe toţi cei dintre dvs. care aţi fost desemnaţi în structura de conducere a Parlamentului European şi vă doresc mult succes în îndeplinirea misiunii dumneavoastră.

În acelaşi timp, îi mulţumesc domnului Josep Borrell şi îl felicit pentru impresionanta sa activitate în calitate de preşedinte al Parlamentului European. Perioada mandatului domnului Borrell a coincis cu momentele importante ale parcursului nostru european şi pentru aceasta îi suntem recunoscători.

Urez, de asemenea, succes euro-parlamentarilor români care se află la început de drum. Datoria ce le revine în calitate de reprezentanţi ai cetăţenilor europeni este una pe cât de onorantă pe atât de dificilă. Sunt pe deplin încrezător în capacitatea parlamentarilor români de a răspunde aşa cum se cuvine aşteptărilor cetăţenilor europeni, din care fac parte acum şi cetăţenii României.

Doamnelor si domnilor,

Din momentul în care s-au putut exprima liber, după decembrie 1989, românii s-au pronunţat fără echivoc pentru revenirea în familia europeană. Mesajul principal al aderării noastre a fost : „Am revenit în Europa!“

Românii au văzut în Uniunea Europeană un model de cooperare care a reuşit să faciliteze împlinirea potenţialului fiecărui cetăţean european.

Aderarea României la Uniunea Europeană coincide cu apropierea unui moment aniversar de referinţă pentru construcţia comunitară. Este vorba de marcarea, la 25 martie, a unei jumătăţi de secol de acţiune solidară în jurul unor idealuri comune : pace, libertate, toleranţă, pluralism, respect faţă de lege, unitate în diversitate, prosperitate economică, coeziune socială. Toate aceste valori definesc Uniunea Europeană şi i-au dat permanent forţa de a merge mai departe.

Într-o lume în plină globalizare, Uniunea trebuie să fie mai puternică, mai eficientă, iar resursele de care va avea nevoie pentru aceasta trebuie să vină tocmai din solidaritate, din forţa politică, economică şi socială a noastră, a statelor care o compunem. Cu fiecare nou stat, Uniunea devine mai puternică, mai dinamică, mai bogată. Din această perspectivă, o Uniune de 27 de state membre nu poate fi decât un câştig atât pentru noii veniţi, cât şi pentru Uniune în ansamblu.

Distinşi membri ai Parlamentului European,

Chiar dacă am devenit un stat membru al Uniunii Europene, înţelegem din experienţa proprie a procesului de pregătire internă că aderarea nu este sinonimă cu integrarea propriu-zisă. Aş putea spune chiar că adevărata provocare acum începe. Ni s-a deschis o nouă perspectivă, depinde de noi să o valorificăm şi să o transformăm într-un succes atât pentru România, cât şi pentru proiectul european.

Vă asigur, că după 1 ianuarie 2007 nu am căzut în capcana relaxării si suntem conştienţi că procesul real al integrării noastre abia acum începe. Este un efort pe termen lung, ce trebuie făcut la noi acasă, nu numai de către instituţiile statului, dar şi de fiecare român în parte.

Integrarea noastră trebuie să vină, în primul rând, din capacitatea de a genera creştere economică, din instituţii eficiente, o justiţie credibilă, independentă şi capabilă să facă dreptate oamenilor, funcţionari necorupţi, infrastructură la standarde europene, un mediu curat. Pe scurt, un standard de viaţă pentru cetăţenii români compatibil cu cel al cetăţenilor europeni.

În mod egal, integrarea României trebuie să vină şi din capacitatea noastră de a fi solidari cu interesul general al Uniunii. De asemenea, integrarea României înseamnă capacitatea noastră de a armoniza interesul naţional cu interesul general al Uniunii, dar şi din capacitatea de ne-a aduce aportul real la competitivitatea, securitatea şi coeziunea internă a Uniunii Europene.

Dacă ne raportăm la punctul de plecare, începutul anilor `90, rezultatele sunt importante. În România de astăzi judecătorii sunt independenţi, iar miniştrii sunt responsabili pentru actele lor în exerciţiul funcţiei. Situaţia copiilor instituţionalizaţi sau a celor cu deficienţe s-a ameliorat considerabil.

S-a făcut un efort important în integrarea romilor, problemă care încă nu este rezolvată la parametri satisfăcători. România are astăzi cele mai dure legislaţii pentru declaraţiile de avere şi de interese pentru cei aflaţi în funcţii publice; în România s-a eliminat practica reeşalonării datoriilor companiilor, s-a introdus transparenţa în acordarea fondurilor publice şi s-au întărit sancţiunile penale pentru evaziune fiscală.

Cu toate acestea, România mai are mult pentru a recupera decalajul care o desparte de statele membre avansate, chiar şi faţă de actuala medie europeană. Venitul mediu pe economie este de numai 328 de euro. Infrastructura de transport este mult rămasă în urmă. Dezvoltarea rurală şi eliminarea agriculturii de subzistenţă constituie încă o mare provocare. Procentul populaţiei ocupate în agricultură este încă foarte ridicat.

Clasa de mijloc este insuficient de puternică pentru a deveni un motor puternic al societăţii. Şi lista nu se sfârşeşte aici.

Întrebarea dumneavoastră firească ar putea să fie: Ce garanţii există că România va continua reformele începute şi că va elimina aceste deficienţe? Garanţia constă în însuşi sprijinul populaţiei României şi voinţa politică a liderilor. Nu uitaţi că niciun alt obiectiv politic, altul decât aderarea la Uniunea Europeană, nu a reuşit să unească cu aceeaşi forţă în jurul lui întreaga societate românească şi să coalizeze întreg spectrul politic, ridicându-se deasupra oricăror interese de partid sau a intereselor individuale. Contez pe aceeaşi mobilizare şi pentru procesul integrării propriu-zise. Personal, în limitele prerogativelor mele constituţionale, vă asigur că acest obiectiv se va realiza. Avem această datorie politică şi morală în primul rând faţă de cetăţenii României.

Vom continua acest efort cu românii şi pentru români. Vom găsi mai mult timp şi mai multă răbdare pentru a dezbate la noi acasă implicaţiile directe ale acestui efort asupra vieţii cotidiene a cetăţenilor noştri. Îi vom familiariza mai bine cu instituţiile şi temele europene. Le vom vorbi despre avantaje dar, în acelaşi timp, va trebui să le explicăm şi situaţii care par greu de explicat. De exemplu, de ce românii nu pot avea acces pe piaţa muncii din unele state membre, chiar dacă cei mai mulţi dintre ei sunt muncitori cinstiţi.

Şi pentru că mă adresez de la cea mai înaltă tribună a democraţiei europene, aş dori să vă mărturisesc o preocupare personală pe această temă: Uniunea a reuşit să depăşească, în mod formal si instituţional, vechile diviziuni est-vest. Este o realizare istorică, o realizare a acestui secol. La nivelul cetăţenilor din unele state membre însă, persistă un deficit de cunoaştere şi ezitări în acceptarea est-europenilor ca parteneri deplini şi membri ai aceleiaşi familii. Nu doresc să generalizez, dar fenomenul există şi are efecte asupra Uniunii în ansamblu.

Noi, oamenii politici, aleşi direct de cetăţeni, avem datoria să promovăm, împreună, căi de a îmbunătăţi cunoaşterea reciprocă între cetăţenii noştri. Rezultatul va spori coeziunea internă a Uniunii, va diminua tendinţele ultra-naţionaliste sau extremiste şi va consolida Uniunea noastră de 27 de state membre. Să învăţăm din experienţa politicienilor din acele state membre care au plătit un preţ politic important pentru că nu au acordat locul cuvenit comunicării cu cetăţenii lor şi că au lăsat loc pentru îndoieli şi neînţelegeri faţă de unele evoluţii europene. Şi aici avem nevoie de sprijinul dvs. Avem nevoie de voinţa dvs. de a înţelege că naţiunile noastre, ale est-europenilor, au motive de mândrie, au oameni de excepţie, au adesea o istorie europeană bogată, au plusuri pe care le oferă Uniunii în ansamblul ei.

Doamnelor şi domnilor,

Avem convingerea că asigurarea coeziunii interne a Uniunii Europene reprezintă o premisă esenţială inclusiv pentru dotarea Uniunii cu capacitatea de a juca un rol extern corespunzător potenţialului său. Astfel, vom putea răspunde sfidărilor actuale la adresa securităţii în sens larg, fie că este vorba de securitatea energetică, migraţie ilegală, sau focarele de conflicte şi instabilitate din zonele învecinate.

România va contribui la afirmarea tot mai puternică a Uniunii Europene ca actor global. Mai ales acolo unde poate aduce o reală valoare adăugată. Şi aici, am în vedere: relaţiile cu Balcanii de Vest şi vecinătatea estică a Uniunii Europene.

În Balcanii de Vest, anul 2007 va reprezenta într-un fel „anul adevărului”. Este anul în care comunitatea internaţională va trebui să demonstreze că poate propune o soluţie viabilă pentru provincia Kosovo. Sunteţi desigur la curent cu rezervele pe care le avem faţă de impunerea din afară a unei soluţii. Cred că problemele sensibile din Balcani – Kosovo, perspectivele Bosniei şi Herţegovinei, ale Republicii Muntenegru, angajarea Serbiei pe orbita europeană, dar şi combaterea criminalităţii sau a puseurilor extremiste – îşi vor găsi rezolvarea numai într-o abordare unitară, la nivel regional.

Dificultăţile din aria Balcanilor de Vest pretind o soluţie integrată, inclusiv asigurarea unei perspective europene clare.

Perspectiva europeană oferită Republicii Moldova trebuie să fie similară cu cea pentru Balcanii de Vest. România intenţionează să explice, să susţină şi să găsească sprijin în interiorul Uniunii Europene pentru ca Republica Moldova să revină în Europa, acolo de unde a plecat în 1940 fără voinţa ei. Şi populaţia României şi populaţia Republicii Moldova au aceeaşi istorie, vorbesc aceeaşi limbă, au aceeaşi cultură, aceleaşi tradiţii şi aceleaşi aspiraţii europene. Cu siguranţă, este o obligaţie morală şi politică a României şi a românilor să lupte pentru ca familiile noastre de la est de Prut să revină acasă, în Europa.

O altă zonă care concentrează tot mai mult atenţia noastră este bazinul Mării Negre, ţinând cont că acesta nu este doar o zonă de mare perspectivă, dar şi una cu multiple riscuri şi provocări. Cred că suntem cu toţii convinşi că zona extinsă a Mării Negre oferă multe dintre răspunsurile posibile la marile întrebări legate de securitatea energetică europeană şi globală.

Vrem să dotăm regiunea cu instrumente şi mecanisme pentru controlul traficului ilicit de orice natură, pentru combaterea terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă. Ne dorim ca 2007 să aducă progrese reale în soluţionarea diverselor conflicte îngheţate din regiune şi suntem deschişi la dialog cu orice partener care poate contribui la aceasta.

Vom susţine implicarea Uniunii Europene în procesele de soluţionare a conflictelor îngheţate, inclusiv sub umbrela Politicii Europene de Securitate şi Apărare. Sperăm ca, împreună cu statele vecine, să transformăm această regiune într-un model de coexistenţă paşnică.

România îşi propune să fie şi în continuare un contributor activ la consolidarea securităţii internaţionale. Vom rămâne angajaţi în proiectele promovate de Uniune în cadrul Politicii Europene de Securitate şi Apărare. În acelaşi timp, ne pronunţăm pentru un parteneriat transatlantic solid şi pentru consolidarea cooperării NATO şi Uniunea Europeană. Nu putem concepe Europa si America de Nord decât ca entităţi puternice care au obiective şi valori comune.

Stimaţi membri ai Parlamentului European,

Aşa cum am mai spus, am înţeles că integrarea deplină în Uniunea Europeană nu înseamnă numai avantaje pentru noi şi că implică, deopotrivă, responsabilităţi şi solidaritate. Şi pentru că sunt întrebat adesea care este valoarea adăugată pe care România o aduce Uniunii Europene, permiteţi-mi să mă refer la câteva aspecte: pentru o Uniune preocupată de creşterea economică şi a competitivităţii ei globale, oferim, între noile state membre, a doua piaţă ca mărime după Polonia şi importante oportunităţi pentru investiţii. România a intrat în al şaptelea an consecutiv de creştere economică, cu o rată de 8,4% pentru 2006, superioară cu mult mediei de creştere economică a Uniunii. Acest lucru ne dă încrederea că ne aflăm pe drumul cel bun, chiar dacă unele reforme mai trebuie continuate şi consolidate. Investiţiile străine directe în 2006 în România s-au cifrat la 8,5 miliarde euro, iar în cei 17 ani de reforme transformările dramatice care au avut loc au permis ca românii care au îmbrăţişat schimbarea să se apropie de standardele pentru intrarea în Uniunea Europeană. Un alt argument este că românii sunt un popor creştin, de origine latină, cu o puternică cultură europeană, un popor care a ştiut să-şi păstreze tradiţiile şi obiceiurile.

Suntem un stat cu importante conexiuni atât în sud-estul Europei, cât şi la est de graniţa externă a Uniunii. Marea Neagră se învecinează direct cu Uniunea Europeană. Este un câştig geostrategic, dar şi o garanţie suplimentară, pe care o dă România, pentru securizarea spaţiului european. Încă de la intrarea în NATO, România a devenit un furnizor de securitate şi nu un consumator de securitate.

Venim cu o tradiţie politică şi socială importantă de toleranţă şi diversitate, de protecţie a minorităţilor naţionale, de respectare şi de participare a acestora la viaţa politică, socială şi culturală a ţării. Această experienţă ne-a pregătit pentru cultura dialogului şi a parteneriatului, care sunt eminamente parte a solidarităţii în cadrul Uniunii cu 27 de membri.

Nu în ultimul rând, România aduce un suflu nou, revigorant, de susţinere a obiectivelor politice ale agendei europene într-o perioadă în care starea de spirit este relativ sceptică. În prezent, 67% dintre români declară că au încredere în Uniunea Europeană.

În plus, prin faptul că procesul de aderare a fost mai lung şi poate mai dificil, noi reprezentăm exemplul clar că se poate reuşi, în pofida oricăror dificultăţi. Că orice naţiune interesată să promoveze reforme va reuşi dacă persistă şi este consecventă idealurilor sale.

Cultura României este una europeană prin definiţie, prin natură şi prin esenţă, iar valorile europene s-au regăsit mereu în cultura românilor. Ca o recunoaştere a acestui fapt, oraşul Sibiu, alături de Luxemburg Marea Regiune, este acum Capitală Europeană culturală pentru anul 2007. Îmi face plăcere să vă invit să vizitaţi Sibiul şi vă aşteptăm pentru a celebra împreună acest an talentul, imaginaţia, diversitatea noastră şi capacitatea românilor de a trăi împreună cu minorităţile.

Doamnelor şi domnilor,

Ne-am impus ca în anul 2007 să conturăm profilul României de membru al Uniunii Europene, membru responsabil şi eficient, pe deplin cuplat la marile teme de dezbatere ale agendei europene. Din această perspectivă, permiteţi-mi să vă împărtăşesc doar câteva gânduri legate de viziunea noastră privind construcţia europeană din care acum facem parte.

În plan intern european, ne vom alătura efortului de consolidare a uniunii politice, cu instituţii puternice şi eficace, capabile de a promova, în continuare, procesul de integrare europeană.

În opinia noastră, într-o astfel de configuraţie instituţională, Comisia Europeană garantează apărarea interesului comun şi asigură respectarea regulilor convenite împreună.

Parlamentul European acţionează ca principal promotor, la nivel european, al intereselor cetăţeanului, precum şi ca un stimulent pentru consacrarea unei identităţi europene.

Dorim, totodată, o Uniune dotată cu mecanisme democratice sensibile la evoluţiile în plan intern şi internaţional, care să ofere răspunsuri aşteptate cetăţenilor europeni. Am în vedere: asigurarea spaţiului de libertate şi securitate, securitatea energetică, combaterea imigraţiei ilegale.

Un rol important în diminuarea deficitului de imagine al Uniunii Europene în ochii propriilor ei cetăţeni îl au parlamentele naţionale, cel puţin aşa vedem noi rolul Parlamentului României. Contribuţia acestora ar putea să fie axată pe consolidarea dimensiunii de comunicare şi explicare a iniţiativelor şi activităţilor Uniunii Europene. Este firesc ca cetăţenii să fie asociaţi, printr-o informare sistematică, axată în primul rând pe răspunsul la preocupările pe care le au. Din această perspectivă, parlamentele naţionale pot fi un actor important în asocierea cât mai strânsă a cetăţenilor noştri la rezolvarea provocărilor cu care se confruntă Europa, iar cooperarea între Parlamentul European şi parlamentele naţionale este o necesitate, întrucât aceste instituţii asigură, împreună, nucleul legitimităţii şi reprezentativităţii Uniunii Europene.

Stimaţi membri ai Parlamentului European,

Pentru că aderarea noastră a coincis cu preluarea mandatului Preşedinţiei germane, daţi-mi voie ca în încheiere să mă refer doar la trei dintre priorităţile anunţate: Tratatul Constituţional, securitatea rutelor energetice şi politica de vecinătate.

În ceea ce priveşte Tratatul Constituţional, doresc să asigur preşedinţia germană că va avea în România un susţinător al demersului său de revigorare a Tratatului şi de avansare a unei soluţii consensuale. (Aplauze) Avem nevoie de un tratat solid, capabil să consolideze legitimitatea acţiunii politice la nivel comunitar. Credem că deblocarea crizei constituţionale este esenţială pentru a da Europei capacitatea de a decide şi acţiona după definitivarea unui val de extindere fără precedent.

Avansarea Europei presupune ameliorarea legitimităţii democratice, a eficienţei şi transparenţei instituţionale a Uniunii. Doar în acest mod vom putea răspunde aspiraţiilor cetăţenilor noştri.

Am fost printre primii susţinători ai acordării unei atenţii mai mari dosarului energetic, înţelegând aici, alături de relaţiile cu statele producătoare, şi diversificarea, liberalizarea, conlucrarea între actorii politici şi actorii economici, investiţiile în cercetare şi dezvoltare. Soluţia la nivel european continuăm să o vedem printr-o politică energetică comună a Uniunii Europene, menită să sprijine eficienţa energetică, diversificarea resurselor şi a rutelor de transport şi liberalizarea sectorului pe tot lanţul, de la furnizor la utilizator. Ştim că un astfel de proiect nu va fi uşor de implementat. Dificultatea nu îl face, însă, mai puţin necesar.

După cum ştiţi, din punctul nostru de vedere, există o regiune cheie în politica energetică a Uniunii Europene: Marea Neagră. Cred că suntem cu toţii convinşi că zona extinsă a Mării Negre oferă multe dintre răspunsurile posibile la marile întrebări legate de securitatea energetică europeană şi globală.

În Politica Europeană de Vecinătate avem deja un vehicul important pentru propagarea valorilor şi standardelor în zonele răsăritene, de aceea trebuie să acţionăm pentru a-i da mai multă consistenţă. Salutăm şi sprijinim intenţia actualei preşedinţii de a porni pe această cale.

Doamnelor şi domnilor,

Aderarea României la Uniunea Europeană marchează nu doar un nou început, ci un nou stadiu istoric, definit prin depăşirea tarelor trecutului şi orientarea către viitor. România este conştientă că, de acum înainte, acţiunile ei practice şi obiectivele strategice vor beneficia de un instrumentar mai puternic şi mai nuanţat. Suntem hotărâţi să utilizăm acest instrumentar extins cu o deplină responsabilitate. Vom rămâne fideli principiilor şi valorilor fundamentale, ne vom asuma cu luciditate noul profil de stat membru al Uniunii Europene şi vom încerca să fructificăm interesul naţional în cel mai bun spirit de solidaritate comunitară.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

  El Presidente. Presidente Băsescu, Señorías, quiero darle las gracias, señor Presidente, en nombre de todos nosotros. Permítanme decir a la Cámara que considero que las palabras con las que el Presidente ha comenzado su discurso han sido muy acertadas: «Nosotros, en Rumanía, podemos hablar de nuevo libremente», y es esta libertad de expresión la que permite la libertad de acción.

Su defensa de las reformas en Rumanía es una buena base sobre la que su país puede construir un futuro prometedor y su defensa de las reformas en la Unión Europea y de la solidaridad en su seno representa el mejor punto de partida posible para que avancemos juntos como comunidad de europeos.

Su país, Rumanía, es una tierra con una gran historia; le deseo un futuro brillante y a usted personalmente le deseo todo lo mejor; obremos juntos en pro de una Unión Europea fuerte, democrática y transparente. Muchas gracias, Presidente Băsescu.

(Aplausos)