Indiċi 
 Preċedenti 
 Li jmiss 
 Test sħiħ 
Proċedura : 2007/2671(RSP)
Ċiklu ta' ħajja waqt sessjoni
Ċiklu relatat mad-dokument : B6-0503/2007

Testi mressqa :

B6-0503/2007

Dibattiti :

PV 12/12/2007 - 15
CRE 12/12/2007 - 15

Votazzjonijiet :

PV 13/12/2007 - 6.11
Spjegazzjoni tal-votazzjoni
Spjegazzjoni tal-votazzjoni

Testi adottati :

P6_TA(2007)0625

Rapporti verbatim tad-dibattiti
L-Erbgħa, 12 ta' Diċembru 2007 - Strasburgu Edizzjoni riveduta

15. It-tniġġis ikkaġunat mill-marea sewda fil-Baħar l-Iswed u fil-Baħar ta' Ażov wara n-nawfraġju ta' bosta vapuri (dibattitu)
Minuti
MPphoto
 
 

  President. The next item is the Commission statement on the shipping disaster in the Sea of Asov/Black Sea and the subsequent oil pollution.

 
  
MPphoto
 
 

  Markos Kyprianou, Member of the Commission. Mr President, first of all I would like to say that my colleague Mr Dimas regrets not being able to be here today for this debate but, as you know, he is at the global warming conference and he has to represent the Community there.

This is a very important issue. We know that heavy storms in the Black Sea region in November caused a tragic loss of life and property and of course damage to the environment, with an estimated leakage of 1 300 tons of fuel oil and the sinking of ships carrying sulphur. Under a bilateral agreement, the Commission sent a team of five EU experts, who were joined by representatives of the Commission and the UN Environment Programme. The EU experts found Ukrainian clear-up operations well underway. Locally available technologies and resources were considered sufficient, and Ukraine expressed no need for additional emergency equipment. The key results of the mission will be presented to the Ukrainian authorities in Kiev on 14 December. During that meeting discussions will also focus on further strengthening cooperation with regard to improvements in the monitoring of the environmental quality of the Black Sea.

According to international oil spill statistics, the current oil spill can be considered of medium size and is not expected to be a major environmental disaster. Of course, that does not mean that we are not just as concerned, in particular because there is always the possibility of secondary pollution. The density of the environmental pressures, the presence of sensitive species in the strait, the political sensitivity of the area and the risk of further, similar accidents in the future all underline the need to assess the situation in a more comprehensive manner. The European Commission is therefore considering follow-up through other instruments such as post-damage assessment missions, so I am looking forward to the debate on this issue.

 
  
MPphoto
 
 

  Stanisław Jałowiecki, w imieniu grupy PPE-DE. – Panie Przewodniczący! To bardzo dobrze, że mamy dzisiaj okazję debatować w sprawie katastrofy, która wydarzyła się miesiąc temu na Morzu Czarnym, z dwóch przynajmniej powodów.

Powód pierwszy to fakt, że Parlament Europejski odgrywa w stosunku do wielu krajów, w tym Rosji, rolę zastępczej opinii publicznej. Proszę sobie wyobrazić, co by się działo w europejskich środkach masowej komunikacji, gdyby podobna katastrofa wydarzyła się na przykład na Morzu Bałtyckim. Przecież całymi dniami pokazywano by nam w telewizji obrazy klęski, jaką została dotknięta flora i fauna. Bylibyśmy pod ostrzałem ekspertów, którzy tłumaczyliby nam, na czym polegają złowrogie skutki takiej katastrofy. Tymczasem w mediach rosyjskich cisza. Z ogromnym trudem udało mi się zebrać garść skąpych informacji, i to głównie ze źródeł ukraińskich, a więc nasza rola, nasz głos jest tu niezwykle ważny.

Powód drugi, to nasza, że tak to określę, poszerzająca się europejska świadomość. Świadomość, że słabo postrzegane dotąd, bądź wcale nie rozpoznawane obszary, takie jak właśnie Morze Czarne, są integralną częścią naszego kontynentu, nie tylko w sensie geograficznym, ale przyrodniczym, ekologicznym, gospodarczym i kulturowym, że jesteśmy częściami jednej wspólnej całości, i że te części mają nawzajem na siebie wpływ.

Musi to powodować wzrost naszego poczucia odpowiedzialności, także za ten obszar. W imię tej odpowiedzialności mamy prawo domagać się, aby akwen Morza Czarnego stał się basenem znacznie bardziej bezpiecznym niż dotychczas. Warto tu na marginesie zauważyć, że katastrofy na nieco mniejszą skalę miały w niedalekiej przeszłości już kilkakrotnie miejsce.

Szczególnego znaczenia nabierają przy tym następujące postulaty. Otóż należy do nich przede wszystkim monitoring sytuacji na Morzu Czarnym. I teraz, ledwo miesiąc po katastrofie, ale także i znacznie później.

Kwestia następna to dążenie do tego, aby w krajach sąsiadujących z Unią Europejską rozpoczęto wreszcie modernizację floty morskiej, w tym zwłaszcza tankowców. Akwen Morza Czarnego nabiera bowiem coraz bardziej ciemnej barwy i to nie z powodów naturalnych, którym zawdzięcza tą nazwę, ale od koloru ropy. Może się stać jednym wielkim zbiornikiem ropy. Powinno się zatem naciskać na kraje sąsiadujące z Unią Europejską, aby jak najszybciej wprowadzono zakaz używania przestarzałych tankowców jednokadłubowych.

Apeluję zatem o przyjęcie rezolucji naszego Parlamentu. Zwracam przy tym uwagę na to, że w projekcie rezolucji wzywamy Radę i Komisję do współpracy z krajami nadmorskimi nienależącymi do Unii Europejskiej. Granicę lądową można stosunkowo łatwo zamknąć, wodnej się nie da, tamy nie będziemy budować, działamy więc także w naszym interesie.

 
  
MPphoto
 
 

  Silvia-Adriana Ţicău, în numele grupului PSE. – Domnule Preşedinte, în urma recentelor furtuni violente din Marea Neagră, patru nave s-au scufundat şi şapte au fost avariate, dintre care şi două petroliere.

Accidentele s-au petrecut în strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Neagră de Marea Azov şi constituie principalul traseu pentru exportul de petrol rusesc către Europa.

2000 de tone de păcură s-au revărsat în mare, iar vasele scufundate transportau peste 7 tone de sulf. Mecanismul comunitar pentru protecţie civilă a trimis la faţa locului o echipă de 7 experţi pentru evaluarea efectelor şi identificarea măsurilor necesare.

În calitate de raportor pentru avizul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie a Parlamentului European privind comunicarea Comisiei pentru sinergia la Marea Neagră, am solicitat ca Uniunea să devină un lider în promovarea principiilor politicii maritime comune şi în dezvoltarea rutelor maritime de transport în această regiune.

Pachetul legislativ privind transportul maritim este important pentru regiunea Mării Negre. Directiva privind controlul în porturi şi directiva 65/2005 privind securitatea portuară vor creşte siguranţa transportului maritim în regiune.

În anul 2006, în baza memorandumului de la Marea Neagră, au fost efectuate peste 4650 de controale pentru nave aparţinând unui număr de 83 de pavilioane. În urma inspecţiilor efectuate de autorităţile din Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina, s-a constatat că 69,39% din nave aveau deficienţe, iar aproximativ 6% dintre acestea au fost reţinute. Din totalul navelor reţinute, 8,7% au fost cargouri, 2,9% nave de pasageri, 2,7% nave pentru transportul substanţelor chimice şi 0,5% petroliere. Aceste detenţii s-au datorat unor deficienţe la sistemele pentru siguranţa navigaţiei, lipsa echipamentelor de salvare şi unor defecţiuni ale echipamentelor şi structurilor ce asigură stabilitatea navelor.

De asemenea, statele vecine cu Marea Neagră, printre care Georgia, se află pe lista neagră a Memorandumului de la Paris, iar celelalte 5 state vecine cu Marea Neagră se află pe lista gri.

Consider că Uniunea trebuie să facă mai mult pentru creşterea siguranţei transportului maritim în regiune.

Agenţia europeană pentru siguranţa maritimă, împreună cu secretariatul Memorandumului de la Paris şi cu statele membre, vor finanţa studii şi programe pentru creşterea siguranţei transportului maritim. Din 2007, agenţia va sprijini statele membre, prin asistenţă, în pregătirea capabilităţilor în domeniul prevenirii şi combaterii poluării marine cu substanţe toxice.

Comisia a realizat deja prin bugetul TEN-T proiecte pentru dezvoltarea rutelor maritime în regiunea Mării Baltice, Marea Mediterană şi pentru mările situate în partea de vest a Europei. Solicit Comisiei realizarea unui studiu similar şi pentru regiunea Mării Negre şi, de asemenea, solicit ca serviciul CleanSeaNet dezvoltat de agenţie, ce permite detectarea petelor de petrol şi supravegherea apelor europene, să fie utilizat şi în regiunea Mării Negre.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberts Zīle, UEN grupas vārdā. – Paldies, priekšsēdētāja kungs, komisāra kungs! Vispirms gribētu pateikties Paolo Costa, kurš iesniedza Transporta komitejas vārdā rezolūcijas priekšlikumu par izskatāmo jautājumu. Taču politiski man gribētos reaģēt daudz asāk, nekā tikai akcentēt nepieciešamību Padomei nekavējoties pieņemt nostāju par septiņiem likumdošanas priekšlikumiem tā saucamās trešās jūrniecības paketes ietvaros. Manuprāt, tas neko neatrisinās ekoloģiski bīstamās iekšējās jūrās, kā Melnā jūra un Baltijas jūra, pie kurām ir gan Eiropas Savienības valstis, gan arī Krievijas valsts kā krasta valsts. Ņemot vērā naftas cenu līmeni un to peļņas līmeni, nākotnē Krievijas naftas eksports pa jūru pieaugs ļoti strauji. Tas atbilst Krievijas transporta politikai — eksportēt naftu caur savas valsts ostām, tai pat laikā turot tukšus cauruļvadus Eiropas Savienības valstu naftas terminālos Ventspilī un Būtiņģē. Vai mēs varam sagaidīt šādu tankeru pieprasījuma pieaugumu, un vai Krievijas tankkuģu flote saņems nepieciešamās investīcijas, lai vairs nelietotu vienkorpusa tankkuģus, četrdesmit gadus vecus un tos, kas domāti upēm? Domāju, ka nē. Pamatmotivācija iespējamam naftas pārvadājumam pa jūru būs maksimāli lēts vraks. Tā kā es uzskatu, ka, ja stingri kuģošanas drošības pasākumi tiks uzturēti tikai Eiropas Savienībā, tas neglābs vidi Eiropas Savienībai piegulošās jūrās, izņemot, ja Eiropas Savienība nepanāks starptautiskos standartus. Paldies!

 
  
MPphoto
 
 

  Péter Olajos (PPE-DE). – Sok területen láttunk az elmúlt évtizedekben robbanásszerű növekedést, de semmi sem fogható ahhoz a növekedéshez, amely a globális kereskedelem és ezzel összefüggésben az áruk szállítása terén következett be. Ebben a robbanásban a tengeri szállítás kiemelkedő szerepet töltött be, hiszen e téren zajlik az Európai Unió külkereskedelmének 90%-a. Mivel méreteit tekintve ez a legfontosabb szállítási mód, úgy gondolom, az emberek méltán várják el, hogy a személy- és áruszállítás e módja is biztonságos és tiszta legyen, hogy a tengeri balesetek bekövetkezésének kockázata, és a hajók okozta szennyezés csökkenjen.

Az elmúlt egy hónap alatt bekövetkezett három súlyos katasztrófa, amelynek együttes mérete eléri az Exxon Valdez 1989-es szennyezésének méretét, kijózanító kell, hogy legyen. Fel kell, hogy hívja a figyelmet a megelőzés és a hatékony intézkedés fontosságára. Az ilyen és ehhez hasonló balesetek okozta környezeti károk nem állnak meg 1-1 ország vagy kontinens határánál, közös értékeinket, közös természeti kincseinket veszélyeztetik, pusztítják véglegesen, menthetetlenül. Ezért sürgető szükség lenne a mainál hatékonyabb nemzetközi koordinációra, amely az aktív megelőzésben, és a balesetek utáni kármentesítésben is komoly szerepet játszana. Szükség van továbbá a területen érvényben lévő nemzetközi jogszabályok haladéktalan felülvizsgálatára, a hiányzók kidolgozására, a folyami szállításra tervezett hajók tengeren történő közlekedésének megtiltására, valamint a „szennyező fizet” elv hatékony érvényesítésére. Az Európai Uniónak kiemelkedő feladata, hogy nemzetközi szinten is sürgesse mindazon, a tengeri hajózás biztonságát célzó intézkedéseket, amelyek az Európai Unióban már beváltak. Köszönöm.

 
  
MPphoto
 
 

  Daciana Octavia Sârbu (PSE). – Domnule Preşedinte, incidentul petrecut în luna noiembrie a adus pagube ecologice atât Mării Negre, cât şi Mării Azov, demonstrând faptul că apele marine nu au graniţe, iar deversările cu petrol, provenite din accidente care au loc în afara spaţiului european, pot afecta şi ecosistemele de coastă ale statelor membre.

Navele scufundate care au dus la poluarea Mării Negre erau destinate navigaţiei fluviale şi nu maritime, ducând la scurgerea a tone de ţiţei în mare şi afectând habitatele naturale ale mării. Peste 15.000 de păsări şi delfini au fost acoperiţi de păcură şi mai multe specii rare de floră şi faună, de pe coastă şi de pe fundul Mării Negre, au fost distruse, fiind nevoie de eforturi considerabile pentru recuperarea integrităţii ecosistemului Mării Negre.

Degradarea vieţii acvatice este plină de consecinţe negative, întrucât influenţează securitatea ecologică şi calitatea vieţii şi a sănătăţii populaţiei. Scăderea acută a biodiversităţii Mării Negre este îngrijorătoare din cauza degradării continue a ecosistemului, a pescuitului ilegal şi a supraexploatării resurselor naturale, iar deversările de petrol contribuie la agravarea stării de mediu în această zonă, considerată cea mai poluată din lume.

Şefii de stat şi de guvern din cadrul Uniunii Europene şi-au asumat angajamentul de a opri reducerea biodiversităţii până în 2010, iar aceste obiective trebuie respectate şi în contextul sectorului marin.

În Uniunea Europeană trebuie să ne asigurăm că transportul maritim se face în condiţii de siguranţă, iar graniţele marine sunt protejate cât mai eficient posibil de ameninţările transfrontaliere. Mai mult, noua Carte verde privind instrumentele de piaţă utilizate în scopuri aferente politicii de mediu doreşte o mai bună implementare a principului „poluatorul plăteşte” şi sper că va influenţa în mod pozitiv metodele de prevenire a unor dezastre ecologice de acest gen.

 
  
MPphoto
 
 

  Николай Младенов (PPE-DE). – Уважаеми г-н председател, уважаеми колеги, Черно море не е вече само външна граница за Европейския съюз след присъединяването на България и Румъния, но то е море, което дава огромен икономически потенциал за развитието на нашия съюз. Ако приемем общия регион Черно море и Каспийско заедно, то включва пазар с външнотърговски потенциал от над 200 милиона евро и граждани над 350 милиона.

Искам да се върна за секунда към дебата, който имахме през септември месец, след големите наводнения и пожари в Европа. И тогава беше повдигнат въпросът за нуждата от създаване на общи сили, които да подпомагат държавите-членки да се справят с катастрофи, природни, каквито ни сполетяха тази година. Подобна нужда сега може да бъде идентифицирана и в ситуацията, която имаме в Черно море. На първо място се обръщам към Европейската комисия и, разбира се, към страните-членки, най-вече към България и Румъния, приоритетно да започнат проучване за нуждата от създаване на регионален спасителен център за Черноморието, който да подпомага страните да се справят с тежки ситуации, каквито имахме преди няколко месеца. На второ място, трябва да бъде направен сериозен анализ на причините за тези катастрофи и всички други катастрофи в Черноморския регион, и да се изведат поуки и препоръки за политиката ни в региона. И на трето място, е време да започне и създаването на един регионален информационен център за навигацията в Черно море, който също ще допринесе за сигурността на транспортните пътища и навигацията по принцип в този регион.

Трагедията, която се случи в Керчкия залив е нещо, с което всички ние трябва да живеем и да се справим в най-бързи срокове, особено тези от нас, които граничат с Черноморието. Но нека да ползваме повода на тази трагедия, за да потърсим и причини и възможности за засилване на сътрудничеството между страните-членки, Комисията и останалите граничещи с Черно море страни, за да може да се повиши сигурността на този важен европейски път. Благодаря ви.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberta Alma Anastase (PPE-DE). – Doamnelor şi domnilor, în calitate de raportor pe marginea cooperării regionale la Marea Neagră, salut organizarea acestei dezbateri, dar şi regret profund că subiectul discuţiei noastre este de fapt o constatare tristă a faptului că Marea Neagră încă nu se bucură de atenţia necesară din partea Uniunii Europene şi de un nivel satisfăcător de implementare a acţiunilor preconizate.

Doresc totuşi să vă reamintesc că, odată cu aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană, Marea Neagră a devenit o mare parţial internă şi nu putem ignora importanţa sa strategică pentru întreaga Uniune.

Regiunea Mării Negre este de o importanţă majoră din punctul de vedere al politicii energetice şi al politicii de transport ale Uniunii Europene. Aceasta însă ne obligă să dezvoltăm o strategie globală şi coerentă pentru întreaga regiune, o strategie ce ar viza asigurarea securităţii, dezvoltarea durabilă şi integrarea profundă a aspectelor de protecţie a mediului. Mai mult decât atât, pentru a promova o veritabilă politică la nivel regional, este nevoie de eforturi comune ale tuturor ţărilor riverane, care să depăşească cadrul naţional şi bilateral.

În acest sens, salut lansarea sinergiei la Marea Neagră din 2007, dar reiterez un aspect esenţial din raportul meu, şi anume necesitatea de a trece la paşi concreţi şi fermi de dezvoltare şi realizare a acestei iniţiative de cooperare, atât în cadrul regiunii, cât şi între aceasta şi Uniunea Europeană.

Tragedia mareei negre din 11 noiembrie 2007 ne-a demonstrat că în acest domeniu trebuie să ne consolidăm eforturile. Uniunea Europeană trebuie să joace rolul central pe deplin, atât în sensul implicării sale mai profunde în dezvoltarea sinergiei la Marea Neagră, cât şi în încurajarea vecinilor şi partenerilor săi în această direcţie. Numai în acest mod vom putea răspunde într-un mod eficient aşteptărilor şi apelurilor cetăţenilor noştri ce suportă astăzi consecinţele directe ale dezastrului din 11 noiembrie.

 
  
MPphoto
 
 

  Румяна Желева (PPE-DE). – Първо ми разрешете да изразя своето искрено задоволство от това, че Комисията се произнася с това становище. Фактът, че има такъв дебат показва, че Черно море сега е във фокуса на европейската политика и на европейските политици. Аз поздравявам този подход и вярвам, че полза от него ще имат всички граждани на Европейския съюз. Както беше отбелязано по-рано, още много трябва да бъде направено, за да се защити регионът на Черно море. Въпросът е как да предотвратяваме катастрофи като тази, която се случи в региона на Керч. Защото докато катастрофите не могат никога напълно да бъдат предотвратявани, то причините за тях могат със сигурност да бъдат сведени до минимум.

Има два начина да подсигурим по-добра защита на нашите морета. Първо, да продължим да насърчаваме регионалното сътрудничество. Второ, редом с регионалното сътрудничество са необходими и по-добри политики в областта на мореплаването. Мерките, предложени в третия пакет в областта на морската политика, сочат правилната посока и трябва да бъдат въведени в действие по най-добрия начин. Прилагането им е от абсолютна необходимост, за да бъдат предотвратени подобни събития като това в Черно море, в района на Керч. След като от доста време Европейският парламент и Комисията вече изразиха подкрепата си за пакета от мерки, сега е време Съветът да се активизира и да предприеме необходимите стъпки този пакет да влезе в действие. Успешното въвеждане в действие на мерките, предвидени в пакета, в комбинация с нарасналото ниво на регионално сътрудничество, например Черноморското икономическо сътрудничество и инициативата DABLAS за защита на околната среда, биха били не само важен принос към сигурността на нашите морета, но в същото време биха осигурили и по-висока конкурентноспособност на нашата мореплавателна индустрия.

Вярвам, че тази катастрофа доказва още веднъж значимостта на въпроса с нашите водни басейни и необходимостта от подходящи политики, за да се предотвратяват такива злополуки и да се защитава околната среда. Затова смятам, че сега наистина е дошло времето, когато третият пакет с мерки в областта на морската политика да стане реален факт и да влезе в сила. Благодаря Ви за вниманието.

 
  
MPphoto
 
 

  Gabriele Albertini (PPE-DE). – Signor Presidente, signor Commissario, signor Presidente del Consiglio, onorevoli colleghi, a nome della commissione trasporti e turismo espongo i motivi per la presentazione della proposta di risoluzione sui naufragi nello stretto di Kerch, nel Mar Nero. La nostra solidarietà va alle vittime di questa catastrofe!

Invitiamo il Consiglio e la Commissione a seguire attentamente la situazione del Mar Nero e a adottare le azioni concrete per contribuire a ridurre l'impatto ecologico della catastrofe. L'Europa non è ancora pronta a contrastare il ripetersi di gravissimi incidenti come quello avvenuto nel Mar Nero, con la pienezza delle norme necessarie, che devono comprendere, tra l'altro, la responsabilità degli Stati per la sicurezza delle navi cui danno bandiera nel perseguire anche in sede civile i responsabili di questi disastri ambientali.

Il Parlamento europeo ha votato, in prima lettura ad aprile 2007, il terzo pacchetto sulla sicurezza marittima, ma non è stato ancora approvato per intero e giace inspiegabilmente fermo in Consiglio, nonostante l'impegno su questo tema da parte della Presidenza portoghese di fronte alla commissione trasporti e allo stesso Parlamento. Il pacchetto, costituito da sette rapporti, va in un'unica direzione: aumenta gli standard di sicurezza marittima, salvaguarda i passeggeri e riduce i danni ambientali in caso di incidenti, prevede obblighi e responsabilità per gli Stati, per gli vettori, per gli armatori. Frammentando la discussione e privilegiando alcuni dossier piuttosto che altri, il Consiglio dimostra di non voler affrontare in modo serio la questione sicurezza e di mettere il freno all'intero pacchetto.

La sicurezza marittima è un tema troppo serio per essere oggetto di tatticismi, troppo serio per le esperienze che abbiamo già avuto: Erika, Prestige, più recentemente Segesta Jet nello stretto di Messina e Sea Diamond a Santorini! Per gli incidenti che abbiamo già sperimentato e perché con l'incremento dei traffici marittimi europei e mondiali potranno aumentare i rischi in futuro.

E' questo il motivo per il quale il Parlamento europeo ritiene che tutte e sette le proposte debbano essere portate avanti positivamente e il prima possibile, prima che si compia un altro disastro ambientale e con perdite umane: per armonizzare le forme di classificazione, per indurre gli Stati a controllare le navi cui danno bandiera, per effettuare nei porti ispezioni sulle navi e per seguirne gli spostamenti, per predisporre le modalità di intervento in casi di incidenti e per verificare e gestire le responsabilità sia nei confronti di terzi e sia nei confronti dei passeggeri. Chiediamo dunque con insistenza al Consiglio che non rimanga insensibile a questo tragico monito che viene dal Mar Nero.

 
  
MPphoto
 
 

  Markos Kyprianou, Member of the Commission. Mr President, a few points. First of all regarding Russia, a point raised by various Members. I would like to begin by saying that the Community civil protection mechanism can be activated only upon a request by an affected country. Official letters offering assistance were sent both to Ukraine and the Russian Federation and, while Ukraine answered positively, requesting assistance, Russia declined the offer.

But on the general issue of maritime safety, my colleague Vice-President Barrot wrote on 10 December to his colleague Mr Levitin, who is the Russian Minister of Transport, to raise these concerns and to stress the importance of strengthened EU-Russia cooperation in the Black Sea as well as the Baltic Sea – in order to improve maritime safety.

Addressing maritime environment problems at regional level is one of the cornerstones of the European Union’s marine strategy and the proposed Marine Strategy Directive, for which a second reading agreement between the Council and Parliament has been reached. I think this is a very positive development.

The Commission has set out its views on a strategy in the region in its communication ‘Black Sea synergy – a new regional cooperation initiative’. The proposal puts forward an initiative that would focus political attention at the regional level. The recent accidents in the Black Sea have notably involved a special category of vessels, the so-called sea/river oil tankers, which can only sail in open seas under certain restrictions.

More generally the Commission is concerned by the possibility that this category of vessels will trade in other sea areas of the European Union or neighbouring the European Union, and in particular the Baltic Sea. Within the EU we have strict rules on maritime safety and the condition of the vessels, but we are also concerned about what happens in international waters both because it could easily affect the European Union and because we are concerned about the global environment. That is why these accidents also demonstrate the importance of maintaining pressure on maritime safety issues both at EU and at international level.

In this respect, as pointed out by Parliament and by Members already, it is important that examination of the seven proposals of the Third Maritime Safety Package is accelerated.

Finally, on the issue of response, the Commission is also committed to continually strengthening the Community response instruments, such as the civil protection mechanism, to ensure a rapid and effective response should such disasters occur again in the future. This also involves cooperation with the EU’s neighbours such as the Black Sea countries and of course other third countries.

I would like to thank Members for the debate and of course I will talk to my colleague about the interesting points you have made.

 
  
MPphoto
 
 

  President. I have received one motion for resolution(1) tabled in accordance with Rule 103(2)/108(5) of the Rules of Procedure

The debate is closed.

The vote will take place on Thursday, 13 December 2007.

(The sitting was suspended at 19.30 and resumed at 21.00)

 
  
  

ΠΡΟΕΔΡΙΑ: ΡΟΔΗ ΚΡΑΤΣΑ-ΤΣΑΓΚΑΡΟΠΟΥΛΟΥ
Αντιπρόεδρος

 
  

(1) See Minutes

Avviż legali - Politika tal-privatezza