Preşedintele. - Următorul punct pe ordinea de zi îl reprezintă dezbaterea comună privind următoarele rapoarte:
– A6-0443/2008 de Christa Klass, în numele Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, privind directiva de stabilire a unui cadru pentru acţiuni comunitare cadru în vederea utilizării durabile a pesticidelor (06124/5/2008 – C6-0323/2008 – 2006/0132(COD));
– A6-0444/2008 de Hiltrud Breyer, în numele Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare [11119/8/2008 – C6-0326/2008 – 2006/0136(COD)].
Christa Klaß, raportoare. −(DE) Doamnă preşedintă, doamnă comisar Vassiliou, domnule comisar Dimas, doamnelor şi domnilor, avem aici rezultatul multor discuţii şi negocieri, purtate, uneori, cu o mare încărcătură emoţională, iar mâine vom avea ocazia de a vota asupra acestui raport. Nu ne-am uşurat munca. Am depus eforturi pentru a găsi soluţiile potrivite în cadrul negocierilor cu Consiliul şi Comisia. Ne-am dat seama că ştiinţa nu ne îndrumă întotdeauna în direcţia corectă, cu rezultate clare. Va fi necesară o asistenţă ştiinţifică suplimentară pentru a analiza efectele acestei noi legislaţii. Doresc, aşadar, să adresez mai întâi sincere mulţumiri tuturor celor care au contribuit la acest rezultat pozitiv cu propuneri constructive, colegilor mei din Parlament, Comisiei Europene, Preşedinţiei franceze a Consiliului - este păcat că Preşedinţia cehă a Consiliului nu se află aici în seara aceasta - precum şi întregului personal.
Prin actuala directivă privind utilizarea durabilă a produselor fitosanitare se face un pas mare către armonizarea în domeniul protecţiei mediului şi a consumatorilor în Europa. Durabilitatea, în calitate de concept global pentru agricultura europeană, va garanta prezenţa unor alimente sănătoase şi a unui mediu sănătos. Pentru prima dată, gestionarea produselor fitosanitare va fi armonizată la nivel european. Principiul de bază „atâta cât este nevoie, cât mai puţin posibil” pleacă de la premisa unor cunoştinţe sănătoase, cuprinzătoare. Produsele fitosanitare sunt, de fapt, medicamente pentru plante. Ele trebuie folosite în mod corect pentru a fi eficiente - produsul corect şi doza corectă la momentul corect. Aceasta include şi un proces de evaluare: este necesară protecţia chimică a plantelor sau ar fi mai adecvate măsurile mecanice? Prin selectarea tehnologiei optime şi a echipamentelor de aplicare testate, se vor proteja mediul şi utilizatorii şi se va asigura succesul operaţiunii prin obţinerea unor recolte bune. Statele membre vor lua măsuri de reducere a utilizării produselor fitosanitare în cadrul planurilor lor naţionale de acţiune.
Obiectivul principal este reducerea riscurilor. Utilizarea principiilor generale de bază pentru protecţia integrată a plantelor va deveni obligatorie pentru întreaga Uniune Europeană începând cu 2014. Respectarea prevederilor Directivei-cadru privind apa este o prioritate principală. Statele membre vor stabili zone-tampon adiacente cursurilor de apă, ce trebuie adaptate condiţiilor de sol şi circumstanţelor geografice. Utilizarea produselor fitosanitare de către autorităţile locale şi în zonele protejate va fi redusă la minimum sau oprită, dacă este necesar. Există reglementări pentru verificarea echipamentelor şi se vor stabili intervale regulate de întreţinere. Reducerea riscurilor înseamnă că utilizatorii profesionişti trebuie să beneficieze de o pregătire serioasă şi constantă în utilizarea produselor fitosanitare. Utilizatorii particulari, care nu deţin pregătire specifică şi care pot provoca daune în grădinile particulare printr-o utilizare incorectă, trebuie să fie informaţi cu privire la utilizare şi la riscuri la achiziţionarea produselor fitosanitare, de către comercianţi bine pregătiţi.
Această directivă presupune ajustarea reglementărilor anterioare, diferite, ale statelor membre, la un nivel comun, ridicat. Măsurile propuse vor avantaja mediul, consumatorii şi utilizatorii. Existenţa unor condiţii identice la nivelul Uniunii Europene va garanta standarde identice de siguranţă şi condiţii identice de producţie. Suntem de acord cu neacordarea de autorizaţii pentru substanţele dovedite ca fiind nocive pentru sănătate. Cu toate acestea, o interdicţie trebuie să se bazeze pe constatări ştiinţifice, nu pe dogme politice. Trebuie luată în calcul şi expunerea, deoarece, în cazul pesticidelor, la fel ca în multe alte situaţii, doza este cea care antrenează pericolul de otrăvire. O tabletă pentru durerea de cap este o binecuvântare, dar să iei 20 poate deveni periculos, chiar mortal.
Am ajuns la un compromis satisfăcător. Acesta va armoniza politica economică şi de mediu şi sper că mâine ne vom putea sublinia solicitările printr-un vot unanim.
Permiteţi-mi să mai subliniez un aspect tehnic, şi anume faptul că la articolul 14 alineatul (4) s-a strecurat o eroare. Se face trimitere la site-ul de internet menţionat în articolul 4 alineatul (3), însă în articolul 4 nu există alineatul (3). Această eroare trebuie remediată.
Hiltrud Breyer, raportoare. −(DE) Doamnă preşedintă, stimaţi comisari, doamnelor şi domnilor, acest acord reprezintă un element foarte important pentru protecţia sănătăţii şi a consumatorului în Europa, dar şi pentru mediu şi pentru economie. Doresc să adresez mai întâi sincere mulţumiri raportorilor alternativi pentru excelenta colaborare. De asemenea, multe mulţumiri personalului implicat şi Comisiei, dumneavoastră, raportorului alternativ, şi domnului Dimas, dar şi Preşedinţiei franceze a Consiliului şi colegilor care nu s-au lăsat intimidaţi de cifrele total exagerate din industrie.
Am adoptat 200 de amendamente în primă lectură în Parlamentul European şi am încercat să îmbunătăţim în mod decisiv poziţia comună prin acest acord. Vom pune capăt acestui joc neştiinţific etern al numerelor, acestui hocus-pocus ce perturbează stabilirea limitelor, printr-o serie de criterii clare de limitare. Nimeni nu poate cuantifica riscul. Prin urmare, siguranţa se poate realiza doar printr-o interdicţie exprimată clar. Pesticidele şi alte substanţe cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere nu au ce căuta în alimente. Vom asigura protecţia mediului prin stabilirea unor limite pentru substanţele persistente, bioacumulatoare şi toxice (PBT). Sunt deosebit de încântată de faptul că am reuşit să implementăm şi să ancorăm criteriile iniţiale privind substanţele cu efecte asupra sistemului endocrin şi am încredere în responsabilitatea Comisiei de a propune mai multe criterii în următorii patru ani.
Sunt deosebit de încântată şi de faptul că Parlamentul European a reuşit să stabilească, pentru prima dată, protecţia albinelor drept criteriu de acordare a autorizaţiilor. Oameni de ştiinţă importanţi din Franţa şi Germania au estimat valoarea economică a polenizatorilor la 150 de miliarde de EUR pe an, iar daunele la 310 miliarde de EUR pe an, dacă s-ar pierde albinele ca polenizatori. Prin urmare, vă solicit în mod expres să respingeţi, mâine, amendamentele propuse. Ele ar dilua acest compromis. Acest compromis a fost deja aprobat de Consiliu. În trecut era normal să nu se încerce să se atace din nou un compromis comun. Totuşi, mă bucură să văd că am realizat împreună o îmbunătăţire a situaţiei substanţelor imunotoxice şi neurotoxice pentru că, într-o Europă ce se declară a fi o societate bazată pe cunoaştere, nu putem permite ca dezvoltarea creierului unui copil să fie afectată de substanţe neurotoxice pe termen lung. Putem spune în mod clar da armonizării, însă fără a restricţiona legislaţia statelor membre şi lăsându-le acestora destulă flexibilitate în ceea ce priveşte procedurile de acordare a autorizaţiilor.
Baza legală triplă arată, de asemenea, importanţa deosebită pe care o acordăm sănătăţii. Totodată, am formulat excepţii de la interdicţie cu multe restricţii, de exemplu legate de un plan de substituţie, astfel încât excepţia să nu devină o regulă, ci invers. În plus, mă bucur că am reuşit să includem protecţia animalelor în acest regulament şi că am putut institui o transparenţă mai mare, deşi m-aş fi aşteptat la mai mult curaj din partea Comisiei. Sper că vom avea mai mult acces la protocoalele de aplicare şi că vom putea introduce un sistem electronic de urmărire. Acesta nu este doar un punct de cotitură în ceea ce priveşte protecţia mediului şi a consumatorului în Europa. Consider că e chiar un moment magic pentru Europa. Este un moment magic pentru Europa pentru că această decizie de eliminare treptată a pesticidelor cu toxicitate ridicată nu are precedent şi este unică la nivel mondial, drept care putem considera Uniunea Europeană şi, implicit, Europa, adevăraţi pionieri în protecţia sănătăţii în întreaga lume.
Acest regulament va crea, de asemenea, valoare adăugată pentru cetăţenii care ştiu că Uniunea Europeană se află în principal de partea consumatorilor şi a sănătăţii şi că nu s-a înclinat în faţa industriei. În plus, aceasta este o situaţie de pe urma căreia ca câştiga şi industria, care va primi stimulente pentru inovaţii în vederea creării unor produse mai bune şi mai sigure pe viitor.
Stavros Dimas, membru al Comisiei. −(EL) Doamnă Preşedintă, în primul rând aş dori să mulţumesc şi să felicit raportoarele, dna Klass şi dna Breyer, şi Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară pentru munca excelentă efectuată în ceea ce priveşte propunerile referitoare la directiva-cadru privind utilizarea durabilă a pesticidelor şi în vederea revizuirii şi îmbunătăţirii regulamentului.
Faptul că s-a ajuns la un acord în a doua lectură este deosebit de îmbucurător. Acest acord protejează integritatea de mediu din propunerea iniţială a Comisiei şi stabileşte obiective de mediu şi mai ambiţioase pentru anumite puncte importante.
Suntem conştienţi de faptul că utilizarea pesticidelor este o problemă deosebit de importantă pentru cetăţeni. Din acest motiv a trebuit, mai întâi, să sporim stricteţea cadrului juridic actual prin modificarea directivei din 1991 privind introducerea pe piaţă a unor produse specifice şi, în al doilea rând, să diminuăm diferenţele la nivel comunitar în utilizarea acestor produse.
Prin realizarea acordului privind directiva, Uniunea Europeană a dovedit că are voinţa politică de a lua măsuri eficiente pentru a proteja sănătatea publică şi mediul.
Parlamentul a făcut ca directiva să devină mai ambiţioasă decât poziţia comună a Consiliului în anumite aspecte importante. Acum statele membre vor avea obligaţia de a elabora planuri naţionale de acţiune cu obiective cantitative, atât pentru a limita riscurile inerente utilizării de pesticide, cât şi pentru a reduce utilizarea anumitor produse.
Acest lucru nu a fost uşor, deoarece raportoarea a trebuit să convingă statele membre că, în anumite circumstanţe, cea mai bună metodă de limitare a riscului constă în a limita utilizarea unor pesticide specifice, lucru pe care l-a realizat cu succes. Acordul la care s-a ajuns reprezintă un progres semnificativ pentru protecţia sănătăţii publice şi a mediului în cadrul Uniunii Europene.
Comisia Europeană se află, deci, în poziţia de a accepta pachetul de amendamente de compromis, pentru a se ajunge la un acord privind directiva în a doua lectură.
Androulla Vassiliou, membru al Comisiei. −Doamnă preşedintă, mai întâi aş dori să le mulţumesc raportoarelor, dna Klass şi dna Breyer, raportorilor alternativi pentru abordarea constructivă adusă propunerii, Preşedinţiei franceze şi tuturor celor care au contribuit la încheierea cu succes a celei de-a doua lecturi a propunerii Comisiei.
Produsele fitosanitare joacă un rol important în agricultură, horticultură, silvicultură şi grădinărit. Ele pot avea, însă, efecte asupra sănătăţii umane, animale şi asupra mediului. Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că sunt reglementate în mod eficient şi echilibrat.
La pregătirea propunerii iniţiale, Comisia s-a consultat îndelung cu părţile interesate din toate sectoarele implicate şi a realizat o evaluare cuprinzătoare a impactului. Prioritatea principală a fost - şi încă este - atingerea nivelului maxim posibil de protecţie pentru sănătatea umană şi animală şi pentru mediu. Mă bucur să văd că acest lucru se reflectă şi în rezultatul discuţiilor dintre instituţiile UE.
Proiectul de compromis aflat astăzi în faţa noastră va consolida acest nivel ridicat de protecţie printr-o serie de dispoziţii. Se vor stabili criterii clare şi stricte pentru aprobarea substanţelor active. Producătorii, furnizorii şi utilizatorii profesionişti trebuie să ţină evidenţe pe care să le pună la dispoziţie, la cerere, terţelor părţi, spre exemplu vecinilor, altor rezidenţi sau autorităţilor din domeniul apei. Autorităţile statelor membre trebuie să înăsprească controalele privind comercializarea şi utilizarea, iar Comisia trebuie să auditeze controalele statelor membre. Se va evita complet duplicarea testelor pe animale. Pentru a promova durabilitatea în agricultură, alternative mai sigure vor înlocui produsele mai periculoase.
Pentru a asigura o informare cuprinzătoare, Comisia poate, de asemenea, analiza problema disponibilităţii produselor alternative existente pentru substanţele cunoscute ca perturbatori endocrini. Acest lucru s-ar face, desigur, fără a afecta cerinţele de siguranţă ale Regulamentului.
Ca parte a compromisului global, aş dori să propun următorul text în legătură cu evaluarea riscului pentru albine: „La revizuirea cerinţelor de date pentru substanţele active şi produsele fitosanitare, menţionate la articolul 8 alineatul (1) literele (b) şi (c), Comisia va acorda o atenţie deosebită protocoalelor de studiu ce permit o evaluare a riscului care ia în calcul expunerea reală a albinelor la aceste produse, în special prin nectar şi polen.”
Proiectul de compromis ar crea un cadru şi mai sigur pentru utilizarea produselor fitosanitare în Uniunea Europeană şi ar consolida protecţia mediului şi sănătăţii. De asemenea, el reflectă Strategia de la Lisabona, deoarece ar reduce birocraţia. De exemplu, procedura de aprobare ar deveni mai scurtă şi mai eficientă. În plus, statele membre nu ar mai lucra în izolare, deoarece recunoaşterea reciprocă a autorizaţiilor ar deveni normă, şi nu excepţie. Aceasta ar reduce fragmentarea pieţei interne şi ar crea o disponibilitate mai largă a pesticidelor pentru fermieri.
În final, aş dori să subliniez faptul că este complet compatibilă şi complementară cu propunerea de directivă privind utilizarea durabilă a pesticidelor, care este responsabilitatea colegului meu, comisarul Dimas.
Erna Hennicot-Schoepges, în numele Grupului PPE-DE. – (FR) Doamnă Preşedintă, stimaţi comisari, în primul rând aş dori să mulţumesc raportoarelor, Comisiei şi instituţiilor, în special Preşedinţiei franceze. Au lucrat mult pentru a ajunge la acest compromis, care stabileşte un echilibru între sănătatea umană şi producţia agricolă.
În ceea ce priveşte fermierii, armonizarea sistemelor celor trei zone va facilita accesul la produse, iar existenţa unui fond pentru utilizări minore, conform prevederilor şi garanţiilor Comisiei, va însemna că pe piaţă se vor introduce produse speciale pentru cultivări minore şi grădinărit. Prin urmare, avem o garanţie că, până în 2020, toate substanţele cu efecte nocive dovedite, precum substanţele CMR şi perturbatorii endocrini, nu vor mai fi autorizate spre a fi introduse pe piaţă.
Această propunere ar trebui să reducă în mod semnificativ bolile şi numeroasele tipuri de cancer a căror legătură cu pesticidele s-a dovedit deja în mod ştiinţific, împreună cu bolile degenerative ale căror efecte au fost, de asemenea, dovedite.
Un aspect foarte important ce trebuie subliniat este faptul că se vor depune toate eforturile pentru a asigura o conformitate mai bună cu măsurile de protecţie a albinelor. Comisia tocmai a făcut o declaraţie în acest sens. Aş dori să ştiu totuşi dacă Comisia va reexamina Directiva 2007/52 din punctele de vedere pe care tocmai le-a menţionat. Se va pune accentul şi pe metodele de control biologic şi, în acest domeniu, această cercetare, care a fost susţinută şi finanţată de Comisie, trebuie răspândită efectiv. Totodată, am încrederea că acest text va servi drept stimulent binevenit şi necesar pentru cercetarea şi inovarea la nivelul principalilor producători de pesticide chimice convenţionale.
În ceea ce priveşte Comisia, raportul prevede rapoarte interimare, ceea ce înseamnă că se garantează o monitorizare. Sper ca organismele naţionale să depună eforturi pentru a dovedi valabilitatea acestui text.
Dan Jørgensen, în numele Grupului PSE. – (DA) Doamnă preşedintă, la publicarea propunerii Comisiei, un important ziar din Danemarca a alocat un articol acestui subiect. Pe prima pagină a ziarului apărea titlul „UE ameninţă apa subterană din Danemarca”. În Danemarca suntem foarte mândri de faptul că avem multă apă subterană curată, pe care o putem bea complet netratată. Astfel, apa de la robinet este apă subterană şi o putem bea fără a trebui să o tratăm. Dacă s-ar implementa propunerea Comisiei aşa cum a fost prezentată iniţial, în Danemarca ar trebui să se dubleze numărul de pesticide de pe piaţă. Ar fi fost foarte probabil ca multe dintre acestea să pătrundă în apa subterană - pesticide pe care în prezent am refuzat să le utilizăm, deoarece ar putea pătrunde în apa subterană şi nu am mai putea bea apă fără să o tratăm. Cu siguranţă adoptarea propunerii iniţiale a Comisiei ar fi fost un dezastru, şi nu doar pentru Danemarca. Aşa cum, în ţara mea natală, dorim să protejăm apa subterană, pe care am folosit-o drept exemplu aici, există şi alte ţări cu diverse alte aspecte legate de mediu şi sănătate care trebuie protejate, iar UE nu trebuie să forţeze niciodată o ţară să-şi reducă nivelul de protecţie. Prin urmare, mă bucură enorm faptul că am reuşit - nu în urma eforturilor Comisiei sau ale Consiliului, ci ale Parlamentului - să asigurăm o flexibilitate care, în situaţii speciale, permite statelor să spună „nu” pesticidelor pe care nu le doresc, după cum, de altfel, trebuie să şi stea lucrurile.
Un alt aspect pozitiv a cărui adoptare mă bucură este faptul că vor fi interzise unele dintre cele mai periculoase substanţe din pesticide şi că le vom putea elimina treptat. Aceste substanţe au fost deja interzise în alte utilizări prin intermediul regulamentului cunoscut sub denumirea de REACH, elaborat acum câţiva ani. Ele sunt atât de periculoase încât nu sunt permise în textile, nu sunt permise în electronice, în jucării sau în tot felul de alte aplicaţii, dar sunt totuşi permise în pesticide, de unde mai apoi ajung în alimente! Acest lucru este, evident, complet inacceptabil, drept care sunt foarte bucuros pentru faptul că vom scăpa de aceste substanţe periculoase din pesticide.
Un al treilea lucru pe care aş dori să îl menţionez, un lucru pozitiv şi de care putem fi mândri, este faptul că am introdus obiective de reducere pentru statele membre. Am introdus planuri de acţiune prin care statele individuale vor realiza o reducere calitativă şi cantitativă a utilizării pesticidelor. Aspectul calitativ se referă la faptul că există în mod clar unele substanţe mai periculoase ca altele şi, desigur, trebuie să fim foarte atenţi cu acestea, însă reducerea utilizării în sens cantitativ, adică a utilizării globale a pesticidelor, este şi ea o idee bună, deoarece va avea ca rezultat evident reducerea utilizării acestor substanţe ce ajung în mediul natural şi în alimente.
În concluzie, trebuie însă să menţionez că există lucruri ce ar fi putut fi făcute mult mai bine, de exemplu, în ceea ce priveşte substanţele neurotoxice. Aceste substanţe afectează dezvoltarea creierului copiilor. Faptul că nu eliminăm complet aceste substanţe este, în opinia mea, neambiţios şi regretabil. De asemenea, consider că e regretabil faptul că am inclus posibilitatea de a permite aceste substanţe periculoase, dacă industria poate demonstra că acest lucru este necesar. Cred că ar fi trebuit să fim mai ambiţioşi. Totuşi, în general, sunt bucuros şi mulţumit. Aceasta este o victorie pentru sănătate şi pentru mediu.
Anne Laperrouze, în numele Grupului ALDE. – (FR) Doamnă preşedintă, stimate comisar, doamnelor şi domnilor, iată-ne astăzi aici, sper, aproape de adoptarea acestui pachet de legi privind pesticidele. Cele două texte de compromis ce vor fi supuse la vot în Parlament mi se par echilibrate şi demne de sprijin, din varii motive.
Progresele pentru producători şi utilizatori sunt semnificative: simplificarea procedurilor de autorizare prin, de exemplu, o împărţire pe trei zone şi recunoaşterea reciprocă aferentă. Mi-ar fi plăcut să existe o singură zonă, pentru a garanta o consecvenţă sporită la nivelul UE, însă statele membre au fost puţin cam precaute. Cerinţele sporite referitoare la formarea vânzătorilor şi utilizatorilor - a-i învăţa cum să înţeleagă şi să gestioneze mai bine pesticidele - garantează nu doar o protecţie mai bună a sănătăţii, ci şi câştiguri economice.
Îmbunătăţirile pentru cei care protejează animalele sunt, de asemenea, semnificative, mai ales prin intermediul centralizării datelor derivate din testarea animalelor. Sunt foarte importante şi progresele pentru protecţia sănătăţii şi a mediului; pe termen lung, substanţele cele mai periculoase vor fi înlocuite cu altele mai puţin nocive.
Trebuie să abordez problema foarte controversată a perturbatorilor endocrini. Până acum nu a existat o definiţie a acestora. Niciun text legislativ nu a abordat acest aspect. Compromisul acordă Comisiei Europene patru ani în care să elaboreze propuneri ştiinţifice pentru măsuri al căror scop este acela de a defini proprietăţile perturbatoare endocrine. Această definiţie ştiinţifică va face posibilă clasificarea produselor în funcţie de efectele lor perturbatoare sau neperturbatoare şi, de fapt, va furniza industriei cadrul juridic şi ştiinţific de care are nevoie.
Textul de compromis ia în calcul şi problema albinelor şi rolul crucial al acestora în ecosistem. Cred, de fapt, că formularea de compromis, împreună cu declaraţia Comisiei Europene, reprezintă un pas important înainte. Se vor lua în calcul efectele substanţelor active, nu doar asupra dezvoltării generale a albinelor, ci şi asupra nectarului şi polenului. Doresc să liniştesc anumite părţi interesate care au ridicat problema disponibilităţii substanţelor şi produselor active. Acest compromis ţine cont de temerile lor. Sistemul cu trei zone garantează statelor membre posibilitatea de autorizare a unui număr mai mare de produse. Există şi posibilitatea derogărilor.
În ceea ce priveşte utilizările minore, Parlamentul a depus eforturi pentru ca Comisia să elaboreze propuneri pe termen scurt în vederea înfiinţării unui fond european. Există şi clauza de revizuire, care solicită Comisiei Europene să analizeze impactul acestei legislaţii asupra diversificării şi competitivităţii agriculturii.
Nu în ultimul rând, după cum au arătat şi colegii mei, încurajăm producătorii de pesticide să dezvolte produse noi şi eficiente, care să respecte sănătatea umană şi protecţia mediului.
În încheiere, aş dori să subliniez că produsele fitosanitare sunt medicamente pentru plante şi trebuie aşadar utilizate doar într-un mod controlat şi judicios. Aceste texte recunosc şi accentuează importanţa producţiei integrate din punctul de vedere al unei agriculturi sănătoase şi durabile. Cele două texte la care am ajuns reuşesc să menţină un echilibru între sănătate şi protecţia mediului şi disponibilitatea produselor pentru fermieri.
Doamnelor şi domnilor, doresc să închei spunând că a fost o plăcere să lucrez cu dumneavoastră în această problemă extrem de sensibilă. Consider că munca noastră a fost un exerciţiu de ascultare, înţelegere reciprocă şi colaborare. Vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor, şi doresc să le felicit în principal pe cele două raportoare, dna Klass şi dna Breyer, care au fost negociatori excelenţi în căutarea unui compromis cu Consiliul.
Liam Aylward, în numele Grupului UEN. - Doamnă Preşedintă, această discuţie în Cameră are loc în ajunul unui vot critic pentru agricultură, sănătate şi mediu. Să fim clari: oricare dintre noi, legislatorii, care a identificat şi semnalat diverse aspecte pe parcursul acestui proces legislativ a făcut acest lucru din preocupare pentru agricultură şi viitoarea aprovizionare cu alimente.
Desigur, mă preocupă orice exces în utilizarea pesticidelor şi efectele acestora. Fără îndoială, rata cancerului a crescut. Au crescut reziduurile prezente în aer, apă şi alimente, care ne afectează sănătatea şi mediul. Reţineţi, de asemenea, că fermierii sunt cei care intră cel mai mult în contact direct cu pesticidele. Intenţia acestui text legislativ, pe care îl aplaud, este aceea de a proteja sănătatea, mediul şi agricultura cetăţenilor noştri.
Ca legislatori, trebuie, însă, să căutăm întotdeauna un echilibru şi să bazăm legislaţia pe o ştiinţă sănătoasă. Nu putem şi nu trebuie să legiferăm concepte abstracte. Îndepărtându-ne de abordarea ştiinţifică iniţială a Comisiei, bazată pe riscuri, şi apropiindu-ne de una bazată pe pericole, ne-am poticnit la primul obstacol. Fără o evaluare relevantă a impactului, pe care mulţi dintre noi au cerut-o în mod repetat, nimeni nu poate spune exact câte substanţe vor fi interzise.
Irlanda are un climat unic, temperat, dar umed. Acesta creşte sensibilitatea culturilor noastre de cartofi şi cereale de iarnă la prezenţa buruienilor şi a bolilor precum filoxera. Eliminarea unui număr aproximativ de 22 de substanţe, printre care Mancozeb şi Opus, va afecta disponibilitatea produselor.
Aşadar, care sunt perspectivele după introducerea acestui text legislativ peste 18 luni? Pesticidele care se află deja pe piaţă în cadrul legislaţiei actuale vor rămâne valabile până ce le expiră autorizaţia existentă. Dacă în Irlanda putem dovedi că o anumită substanţă ce trebuie retrasă este necesară pentru a combate un pericol grav pentru sănătatea plantelor şi că nu există un înlocuitor mai sigur, această substanţă poate fi aprobată în mod repetat, pentru o perioadă de până la cinci ani, în pofida interdicţiei.
În teorie, acest sistem poate funcţiona. În practică, trebuie să îl facem să funcţioneze. Dat fiind climatul actual, nu ne putem permite să scădem producţia de alimente în cadrul UE şi să avem un potenţial de piaţă mai puţin competitiv. Trebuie să stimulăm şi să îndemnăm industria să investească în produse alternative, sănătoase din punct de vedere biologic, la fel de eficiente, dacă nu mai eficiente. Există un precedent. Am cunoscut cu toţii cazul utilizării unui spray non-chimic, natural, ieftin şi eficient, folosit la nivel mondial pentru protejarea strugurilor albi.
Salut amendamentul Parlamentului care ia o poziţie în direcţia protejării albinelor, acestea fiind extrem de importante pentru fermieri şi pentru alimentaţie, prin polenizare.
Într-un final, doresc să le cer colegilor să susţină amendamentul UEN 182 şi să respingă amendamentul169. Comisia şi experţii vor prezenta temeiul ştiinţific corect pentru perturbatorii endocrini peste patru ani. Nu putem prejudicia această evaluare ştiinţifică printr-o definiţie dată pe baze neştiinţifice.
Hiltrud Breyer, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Doamnă preşedintă, doream de fapt să vorbesc despre raportul dnei Klass, dar voi profita de ocazie pentru a răspunde vorbitorului anterior.
Ar trebui să citiţi acordul! Tocmai aţi spus că am introdus un amendament astfel încât substanţele endocrine să nu fie comercializate încă patru ani. Amendamentul dumneavoastră susţine exact situaţia opusă. Vă rog să-l analizaţi din nou. Poate vă retrage amendamentul mâine, deoarece contrazice ceea ce tocmai aţi declarat.
Ceea ce doreşte industria pesticidelor este să nu stabilim niciun criteriu. Toţi membrii Parlamentului trebuie, desigur, să se întrebe dacă s-au subordonat industriei pesticidelor sau dacă mai degrabă creează valoare adăugată pentru cetăţeni, sănătate şi mediu. Aceasta şi doar aceasta este dificultatea problemei. Am luat toate măsurile pentru a sprijini agricultura, ca întotdeauna. Exemplul danez, în special, este foarte impresionant: această ţară a reuşit, în douăzeci de ani, fără a-şi afecta agricultura, să înjumătăţească utilizarea pesticidelor, să dubleze calitatea apei şi să reducă la jumătate cantităţile de reziduuri din pesticide.
Dnă Klass, multe mulţumiri pentru munca depusă! La nivel de grup, am fi vrut, desigur, să se propună obiective şi termene clare. Sperăm, totuşi, ca acesta să fie un impuls pentru ca statele membre să concureze unul cu celălalt pentru a deveni statul cel mai bine pregătit să ia în serios protecţia plantelor şi managementul durabil.
Şi, desigur, am fi dorit mai multe drepturi pentru rezidenţii din zonele adiacente celor agricole. De asemenea, sper, în această privinţă, ca hotărârea judecătorească a Tribunalului din Marea Britanie, de încurajare şi susţinere a cetăţenilor în solicitările lor de informare, să poată fi folosită şi pentru a furniza un acces similar cetăţenilor din mai multe state membre. Sper, totodată, că am progresat şi în ceea ce priveşte transparenţa.
Roberto Musacchio, în numele Grupului GUE/NGL. – (IT) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, dialogul privind aceste măsuri - directiva şi regulamentul privind pesticidele - a fost foarte dificil. Parlamentul a insistat pe bună dreptate asupra adoptării unei legislaţii eficiente şi adecvate scopului. Au existat dezbateri în Parlament, dar mai ales o puternică rezistenţă în Consiliu, iar puterile economice s-au mobilizat pentru apărarea propriilor interese.
De fapt, ar trebui să ne preocupe interesele generale. Consumatorii trebuie să poată mânca alimente necontaminate cu reziduuri, cetăţenii trebuie să se poată bucura de un mediu neafectat de pesticide, iar fermierii trebuie să poată lucra în siguranţă, pentru o nouă calitate a produsului.
În agricultură există o utilizare excesivă a produselor chimice, dăunătoare pentru alimente, mediu şi fermieri, care sunt obligaţi să plătească un preţ scump pentru aceste produse industriale. Abuzul de produse chimice este legat de un vechi model de agricultură, unde valoarea stă în cantitate, nu în calitate, şi unde produsele nu mai au legătură cu terenul, cu anotimpurile şi cu muncitorii. Acest model este costisitor şi nociv pentru toată lumea, din cauza impactului său asupra efectului de seră. Legislaţia pe care o adoptăm face, deci, parte dintr-o mişcare ce are ca scop stabilirea unui model mai modern, mai sănătos, de agricultură de calitate, ce răspunde necesităţilor cetăţenilor şi mediului, cu un angajament ridicat faţă de muncă şi care generează venituri superioare.
Trebuie să spun că eforturile noastre au dat roade, graţie perseverenţei atât a raportoarelor, cât şi a tuturor experţilor ce au colaborat cu omologii lor din Consiliu. Obiectivul de reducere a utilizării pesticidelor, şi nu doar a pericolelor asociate acestora, s-a adăugat la lista de angajamente ce trebuie respectate doar în cadrul planurilor naţionale. Acest lucru priveşte în principal substanţele ce comportă riscuri ridicate.
Dacă, prin urmare, se va acorda prioritate metodelor non-chimice, apărării şi integrităţii solului şi aprovizionării cu apă, evitării contaminării resurselor comune precum apa, statele individuale trebuie să fie conştiente de această responsabilitate de a reduce pesticidele şi de a aborda o utilizare durabilă. Pulverizarea aeriană este interzisă şi, dacă nu există alternative viabile, populaţia trebuie înştiinţată în prealabil în ceea ce priveşte compoziţia, frecvenţa, intensitatea şi programul de pulverizare. S-au realizat, deci, progrese şi în ceea ce priveşte dreptul la informare şi accesul la date prin internet.
Am vrut ca regulamentul să abandoneze ideea a trei zone rigide, însă Consiliul nu a fost de acord, deci s-a menţinut. Rezultatul este totuşi semnificativ; aceste măsuri se vor adopta pentru a combate contrabanda cu substanţe ilegale, contrafăcute şi periculoase, dar şi cu alte substanţe. Facem un adevărat pas înainte şi sper ca votul parlamentar să nu distrugă aceste eforturi!
Johannes Blokland, în numele Grupului IND/DEM. – (NL) Doamnă preşedintă, dezbaterea privind utilizarea durabilă a produselor fitosanitare şi admiterea acestora pe piaţă este o problemă deosebit de complexă. Este greu să stabilim un echilibru între bine şi rău. Deşi substanţele chimice sunt dăunătoare pentru mediu şi sănătate, agricultura nu poate funcţiona fără ele, deoarece ar creşte prea mult pericolul de îmbolnăvire a culturilor. Aceasta ar avea, la rândul său, efecte adverse asupra producţiei alimentare şi asupra economiei.
Cea mai importantă obligaţie a politicienilor şi a elaboratorilor de politici este aceea de a stabili un echilibru sănătos între durabilitate şi economie agricolă. Din punctul meu de vedere, propunerile actuale de compromis merg în direcţia realizării acestui echilibru. Sunt încântat, de exemplu, de faptul că se păstrează sistemul de reducere a riscurilor şi nu se apelează doar la reducerea în utilizare, deoarece, în practică, reducerea utilizării în sine nu garantează întotdeauna o scădere a riscurilor. Există cazuri în care se poate reduce cantitatea de pesticide, dar atunci când produsul este folosit în concentraţii ridicate, acest lucru este puţin benefic pentru mediu sau sănătate.
Mă bucură şi faptul că acest regulament privind introducerea pe piaţă nu a devenit atât de restrictiv pe cât se propusese în Parlament în primă lectură. Acum se impun restricţii suplimentare asupra utilizării produselor, şi pe bună dreptate, însă acest lucru nu va afecta agricultura într-un mod disproporţionat.
Doresc să adresez raportoarelor mulţumirile mele sincere pentru colaborare şi pentru eforturile depuse în vederea obţinerii acestui rezultat.
Ashley Mote (NI). - Doamnă preşedintă, am fost invadat de mesaje de la cultivatori din sud-estul Angliei care consideră această propunere aproape catastrofală. După spusele lor, ea va avea ca rezultat obţinerea unor recolte mai mici, la preţuri mai mari, şi va favoriza importatorii cărora nu li se impun aceleaşi criterii. Se vor pierde locuri de muncă, unele unităţi vor deveni neviabile, iar producţia se va opri. În circumscripţia mea se vor închide firme, deoarece, în unele cazuri, nu există alternative pentru principalele substanţe folosite de cultivatorii specializaţi.
Evaluarea impactului s-a realizat într-un mod extrem de inadecvat în multe ţări, cu excepţia Marii Britanii, şi s-a comentat deja în legătură cu trecerea de la evaluarea riscurilor la pericole. Dacă veţi folosi pericolele drept criteriu, puteţi interzice şi benzina şi cafeina. Chiar şi ştiinţa vă contrazice; se vor agrava problemele de rezistenţă la dăunători; biodiversitatea va suferi pierderi. Programele integrate pentru combaterea dăunătorilor au redus deja necesitatea pesticidelor. Ceea ce contează sunt opţiunile, nu cantitatea. Şi se pare că aţi ignorat avantajele rotaţiei culturilor. Nu aveţi niciun drept să distrugeţi unul din puţinele sectoare ale agriculturii britanice care încă funcţionează, doar pentru a respecta refuzul danezilor de a prelucra apa potabilă subterană.
Marianne Thyssen (PPE-DE). - (NL) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, raportoarele noastre au lucrat asiduu la un acord ce merită susţinerea noastră, în principal pentru că urmăreşte obiective de mediu şi de sănătate ambiţioase, dar şi pentru că rămâne raţional din punct de vedere agricol şi economic, ceea ce înseamnă că asigură atât alimentaţia, cât şi viabilitatea agriculturii în Uniune.
Ca întotdeauna, un compromis implică a da şi a lua. Totuşi mi-e greu să accept criteriile de limitare, deoarece aş fi preferat să văd o selecţie realizată pe baza unei analize de risc fundamentate ştiinţific, deşi trebuie să recunosc că opţiunea derogării împacă oarecum lucrurile.
În ceea ce priveşte aspectele pozitive, aş dori să subliniez următoarele aspecte. Mai întâi, statele membre au o marjă atunci când determină obiectivele de reducere a volumului. În al doilea rând, Uniunea a fost împărţită în trei zone în care admiterile sunt recunoscute reciproc, ceea ce ne apropie de o piaţă unificată, cu mai puţină birocraţie şi cu o disponibilitate mai rapidă a unor produse fitosanitare de mai bună calitate. În al treilea rând, salut faptul că statele membre au suficientă flexibilitate încât să poată determina modul de gestionare a zonelor-tampon din jurul cursurilor de apă. Într-un final, trebuie aplaudat şi faptul că statele membre pot lua măsuri pentru a facilita utilizarea produselor fitosanitare în culturile minore. Acest lucru este deosebit de important pentru ţările ce practică o agricultură intensivă pe parcele mici de teren şi, prin urmare, sper ca fondul pentru utilizatorii minori să fie alimentat suficient.
Un principiu bun pentru utilizarea produselor fitosanitare este: cât mai puţin şi cât mai sigur, dar atâta cât este necesar pentru o recoltă profitabilă. Dacă recunoaştem şi monitorizăm într-un mod rezonabil, dacă se depun eforturi pentru o utilizare profesionistă şi informată şi dacă luăm în calcul şi faptul că producţia agricolă are loc într-o piaţă globală, vom ajunge la un echilibru corespunzător. Din acest motiv, susţinem compromisul.
Anne Ferreira (PSE). – (FR) Doamnă preşedintă, stimaţi comisari, în primul rând doresc să mulţumesc raportoarelor. Suntem conştienţi astăzi că, deşi produsele fitosanitare au permis o creştere semnificativă a producţiei agricole, în unele cazuri ele au şi un impact negativ asupra sănătăţii şi mediului. Din acest motiv, pe lângă legislaţia ce se va adopta, trebuie realizat urgent un registru epidemiologic, care să facă posibilă măsurarea impactului provocat de utilizarea diverselor pesticide, în funcţie de felul în care sunt expuşi la acestea profesioniştii şi familiile lor şi, evident, consumatorii. În anumite regiuni, s-a observat o evoluţie deosebit de rapidă a diferitelor tipuri de cancer. Sunt afectaţi inclusiv copii ai utilizatorilor şi, în special, ai fermierilor. Pe lângă această problemă crucială de sănătate a populaţiei, trebuie măsurat şi impactul asupra mediului. Suntem deja conştienţi de efectele nocive ale anumitor substanţe chimice asupra apelor subterane şi râurilor. Aş mai putea adăuga, în acest sens, că nu consider că propunerea de a transfera problema zonelor-tampon în sarcina diverșilor arbitri naţionali reprezintă o soluţie satisfăcătoare. Cred, mai degrabă, că Comisia va trebui să fie extrem de vigilentă în această privinţă.
Observăm în prezent şi o eroziune tot mai puternică a solului, ceea ce poate periclita utilizarea în scopuri agricole a multor terenuri din Uniunea Europeană în următoarele decenii. Fertilitatea terenurilor se reduce constant. Uniunea Europeană ia măsuri pentru a face faţă acestor riscuri, ceea ce este bine, dar ar trebui sprijiniţi şi fermierii, în vederea reducerii pesticidelor nocive, dacă nu chiar a eliminării lor. Viitoarea politică agricolă comună trebuie să integreze acest obiectiv şi să acorde o mai mare importanţă financiară legăturii dintre producţia de înaltă calitate şi agricultură. Trebuie utilizate cercetarea agronomică şi ecotoxicologică, iar fermierii trebuie formaţi în vederea susţinerii unor noi metode de producţie. Totodată, aceste demersuri trebuie adaptate la caracteristicile specifice ale teritoriilor.
Voi încheia citând titlul unui film lansat recent, care face referire la tema acestei seri şi care este intitulat: "Demain nos enfants nous accuserons" (Mâine copiii noştri ne vor acuza).
Mojca Drčar Murko (ALDE). - Doamnă preşedintă, mă voi alătura membrilor ce consideră acordul în a doua lectură drept un compromis bine echilibrat, având în vedere complexitatea problemei. Acesta arată direcţia viitoarelor îmbunătăţiri în cadrul sectorului, spre produse fitosanitare mai eficiente şi mai sigure, şi este suficient de flexibil pentru a permite evitarea situaţiilor în care interzicerea anumitor pesticide ar reduce, în ultimă instanţă, ireproşabilitatea produselor agricole.
În special, doresc să salut îmbunătăţirea propunerii iniţiale a Comisiei, al cărei obiectiv era acela de a evita duplicarea testelor şi studiilor şi de a promova testele neefectuate pe animale.
Sper ca aceasta să aibă un impact asupra altor sectoare înrudite, precum cerinţele privind datele referitoare la produsele fitosanitare, care trec acum prin propriul proces de revizuire.
Chiar dacă pesticidele, spre deosebire de produsele chimice, sunt destinate să fie toxice, iar evaluarea siguranţei lor este, prin urmare, un caz special, aceasta nu înseamnă că trebuie să se desfăşoare teste redundante pe animale sau că nu se poate dezvolta cunoaşterea ştiinţifică în direcţia identificării altor redundanţe şi că în viitor se va putea reduce testarea pe animale. Trebuie menţionat faptul că dezvoltarea şi înregistrarea noilor pesticide sau produse fitosanitare pot necesita utilizarea a peste 12 000 de animale, pentru numeroase teste separate şi, frecvent, suprapuse.
Leopold Józef Rutowicz (UEN). – (PL) Doamnă preşedintă, pesticidele sunt nocive pentru mediu şi pentru animale. Doresc să subliniez faptul că, în multe ţări, condiţiile de păstrare a pesticidelor vechi fac ca produsele să reprezinte un pericol pentru mediu şi pentru populaţie. Statele sărace nu vor putea face faţă acestei probleme fără ajutorul Uniunii.
Utilizarea durabilă a pesticidelor este o problemă importantă. Furnizarea de informaţii şi pregătire pentru utilizatori este crucială, la fel ca şi susţinerea acesteia din urmă de către serviciile agrotehnice. Unii experţi consideră că cantităţile de pesticide utilizate sunt mult mai mari decât cele efectiv necesare. Este mai ales cazul utilizatorilor mici, deoarece aceste persoane nu deţin cunoştinţele agrotehnice necesare din multe puncte de vedere.
Alte probleme importante constau în introducerea pesticidelor pe piaţă, cercetarea ştiinţifică în acest domeniu şi toate tipurile de măsuri ce trebuie luate în vederea reducerii impactului pesticidelor asupra sănătăţii şi mediului, cu menţinerea eficacităţii. Doresc să le mulţumesc doamnelor Klass şi Breyer pentru rapoartele elaborate. De asemenea, doresc să subliniez faptul că aceste directive sunt extrem de utile, dacă sunt implementate în mod eficient şi se integrează în practica agricolă.
Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor susţine directiva.
Bart Staes (Verts/ALE). - (NL) Doamnă preşedintă, directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor, cu reducerea riscurilor, şi regulamentul privind comercializarea pesticidelor sunt extrem de necesare şi utile. Producţia şi consumul durabil al alimentelor reprezintă, de fapt, un drept de bază al oamenilor. Parlamentul şi Consiliul au realizat două compromisuri. Grupul nostru va aproba ambele documente, deşi am fi dorit să vedem un rezultat final mai ferm. De fapt, m-au surprins oarecum atitudinea şi protestele îndârjite din partea fermierilor şi producătorilor de pesticide în legătură cu acest dosar, dat fiind faptul că legile pe care le vom vota mâine vor garanta o protecţie mai bună a populaţiei şi a mediului şi, într-un final, vor conduce la mai multe inovaţii şi la produse sigure de substituţie.
Nimeni nu mai poate susţine criticile aduse de fermieri, cum că vor dispărea mai mult de jumătate din pesticide. De fapt, chiar şi organizaţiile agricole admit că nu vor trebui să dispară mai mult de 9% din produse, şi nici măcar acestea imediat, ci eşalonat, într-o perioadă de câţiva ani. Este foarte importantă, ca şi până acum, protecţia sănătăţii publice împotriva substanţelor cancerigene ce pot provoca modificări ale ADN-ului, pot afecta fertilitatea sau hormonii. Compromisurile aflate în faţa noastră sunt onorabile şi acordă respectul cuvenit fermierilor. S-a stabilit că, dacă un anumit sector agricol întâmpină dificultăţi, se poate elabora un plan separat, pentru a-i acorda acestui sector mai mult timp.
Din punctul meu de vedere, prezentăm un compromis onorabil şi acceptabil între ecologie, pe de o parte, şi economia agricolă, pe de altă parte.
PREZIDEAZĂ: DNA ROTHE Vicepreşedintă
Mary Lou McDonald (GUE/NGL). - Doamnă preşedintă, există o mulţime de exemple de politici de mediu ale UE ce îmbunătăţesc nivelul de viaţă al cetăţenilor la nivelul Uniunii şi, desigur, există şi multe cazuri în care UE adoptă măsuri cu o birocraţie inutilă, care restrâng potenţialul de susţinere a modului nostru de viaţă şi a economiei rurale. Din păcate, consider că acest pachet legislativ privind pesticidele poate fi inclus în această ultimă categorie.
Doresc să clarific că nu mă gândesc la industrie când spun asta, ci la comunitatea fermierilor şi doresc să le reamintesc vorbitorilor anteriori că fermierii sunt la fel de preocupaţi pentru sănătatea umană ca orice alt cetăţean şi nu au intenţii răuvoitoare în această privinţă.
Acestui pachet îi lipseşte rigoarea ştiinţifică necesară pentru a ne proteja sănătatea şi economia. Lipsa unei evaluări judicioase a impactului, care să ţină seama de efectele asupra mediului, sănătăţii, economiei şi durabilităţii comunităţilor rurale, reprezintă rezultatul unei abordări insuficient de riguroase.
Mă tem că pachetul va avea un efect opus intenţiilor progresiste aflate în spatele său. Bine intenţionata încercare de a crea un mediu rural mai durabil poate submina, într-un final, mediul rural, prin impunerea unor reguli mult prea stricte asupra fermierilor care deja depun multe eforturi.
Am ascultat cu atenţie argumentele prezentate în unanimitate de fermierii din Irlanda şi consider că au dreptate să fie preocupaţi de acest pachet şi că interesele pe termen lung ale cetăţenilor noştri şi ale comunităţilor rurale nu sunt protejate prin aceste măsuri.
Poziţia în urma trialogurilor reprezintă cu adevărat o îmbunătăţire a propunerii, însă Regulamentul trebuie să fie îmbunătăţit şi mai mult, prin intermediul amendamentelor, pentru a răspunde acestor preocupări reale.
Nils Lundgren (IND/DEM), în scris. – (SV) Doamnă preşedintă, nu este un lucru comun ca un eurosceptic înveterat ca mine să poată aproba o propunere şi să recomande ca Parlamentul să voteze în favoarea ei. Acest lucru se întâmplă pentru că este vorba despre aspecte de mediu transfrontaliere şi despre capacitatea de funcţionare a pieţei interne. Cu toate acestea, în mod normal, propunerile tind să fie nerezonabil de birocratice; nu şi în acest caz.
Această propunere evită birocraţia inutilă. Raportoarea noastră se află pe drumul cel bun. Acest raport propune controale stricte şi mai atente. Utilizarea otrăvurilor precum alcoolul şi tutunul trebuie să fie o decizie individuală. Trebuie să ne putem proteja la nivel colectiv împotriva toxicităţii. Aceasta este ceea ce se propune.
Propunerea oferă flexibilitate, recunoaştere reciprocă, divizare pe zone şi dreptul naţional de a interzice pesticidele, mai mult decât o face prezenta propunere, ceea ce este absolut excelent. Nu se retrag pesticidele deja aprobate. De fapt, chiar am rezerve în acest sens. Ar trebui să fim foarte stricţi atunci când este vorba de acest gen de otrăvuri.
Doresc să vă reamintesc ceea ce a spus colegul nostru, dl Mote, în legătură cu pericolul de cumpărare a produselor din alte ţări, odată ce în UE se vor introduce reguli mai stricte. Nu cred că se va întâmpla acest lucru. Este important să se menţioneze că un produs provine din statele membre UE. Apoi, populaţia va alege ce produs va cumpăra. Prin urmare, recomand ca Parlamentul să voteze în favoarea acestui excelent compromis.
Françoise Grossetête (PPE-DE). – (FR) Doamnă preşedintă, doresc, desigur, să le felicit pe raportoarele noastre, apoi să apreciez acordul la care s-a ajuns, graţie muncii remarcabile depuse cu ajutorul Comisiei Europene şi al Consiliului. De fapt, ce avem aici mi se pare a fi un acord deosebit de important, pentru că este un acord echilibrat care ţine cont de interesele tuturor, adică ia în calcul protecţia sănătăţii consumatorilor - aceşti consumatori ce se îngrijorează de îndată ce se vorbeşte despre pesticide şi când aud că reziduurile de pesticide contaminează fructele, legumele şi cerealele. Prin urmare, obiectivul de reducere prevăzut în acord, împreună cu eliminarea substanţelor cancerigene şi genotoxice sunt foarte importante.
Protejarea mediului şi a biodiversităţii, împreună cu integrarea problemei albinelor, protejarea apei şi a terenurilor noastre sunt, evident, elemente cheie. La fel este şi protejarea fermierilor, care sunt primii afectaţi de utilizarea acestor pesticide, care vor aştepta cu satisfacţie armonizarea legislaţiei şi simplificarea procedurilor şi care vor putea să utilizeze în continuare anumite substanţe necesare pentru agricultură, care însă va reprezenta, sperăm, un tip durabil de agricultură. Industria chimică, de care agricultura are nevoie, are, de asemenea, obligaţia de a evolua şi de a găsi soluţii alternative. Graţie acestui text, nu mai pot exista confuzii între conceptele de pericol şi risc. Evident, pesticidele sunt periculoase, însă metodele lor de utilizare sunt cele care determină dacă ele reprezintă sau nu un risc pentru profesionişti, consumatori şi mediu. Prin urmare, este important să ne asigurăm că profesioniştii beneficiază de o pregătire corespunzătoare, că publicul general este informat şi că se introduce un tip de şcoală a celor mai bune practici.
În încheiere, doresc să spun că trebuie neapărat armonizate controalele la importuri, deoarece nu putem să cerem anumite lucruri fermierilor noştri şi să continuăm să aducem în Uniunea Europeană produse ce nu respectă legislaţia. Ar exista un pericol de concurenţă neloială.
Thomas Wise (NI). - Doamnă preşedintă, nu ştiu ce se întâmplă, însă mi-am adus aminte de o vorbă foarte celebră a lui Vladimir Ilici Lenin, „mai rău înseamnă mai bine”. Observ că este exact ceea ce se întâmplă acum, în pragul ultimelor şase luni ale mandatului meu. Mai rău înseamnă mai bine! Înseamnă mai bine din punctul meu de vedere, deoarece, cu cât mai repede realizează populaţia cât de mult le afectează UE veniturile, nivelul de trai şi producţia alimentară, cu atât mai bine ar fi să plecăm - şi susţin această idee.
Acest raport nu recunoaşte pericolul sau riscul; nu poate face diferenţia între cele două. Să vă explic. Afară este îngheţat - acesta este un pericol. Există riscul să cad când merg pe jos acasă. Nu puteţi legisla pentru niciunul dintre acestea.
Producţia alimentară va fi afectată. Fermierii vor rămâne pe drumuri. Vor creşte preţurile la alimente, mai ales în Marea Britanie. Voi vota împotriva acestui acord, deoarece mai rău înseamnă mai bine şi, atunci când se va răspândi mesajul, Marea Britanie va părăsi UE.
Dorette Corbey (PSE). - (NL) Doamnă preşedintă, doresc să le mulţumesc raportoarelor şi raportorilor alternativi deopotrivă. Compromisul la care s-a ajuns reprezintă, din punctul meu de vedere, un pas în direcţia unei agriculturi mai durabile, de care era absolut nevoie. Nu mai este nevoie să spunem că pesticidele joacă un rol esenţial în prevenirea bolilor şi a dăunătorilor, însă pesticidele chimice poluează şi mediul şi pot fi nocive pentru sănătate. Din acest motiv, este important să reducem diferenţele dintre agricultura normală şi cea organică, într-o manieră responsabilă. Este exact ceea ce face această legislaţie, prin intermediul a trei măsuri foarte importante în acest sens.
În primul rând, se interzic câteva dintre cele mai periculoase pesticide chimice. Excepţiile sunt permise în cazurile în care nu există încă alternative. Cultivarea lalelelor nu se află în pericol, prin urmare, însă nu ar fi afectată de o uşoară reducere a nivelului toxinelor.
În al doilea rând - deşi este cel puţin la fel de important - s-au inclus în legislaţie stimulente care să promoveze dezvoltarea mai multor produse durabile şi produse pentru culturi minore. Culturile minore sunt cele cultivate doar în cantităţi reduse, precum roşiile, varza de Bruxelles şi lalelele. Multor horticultori le-a fost teamă că aceste culturi vor fi ameninţate prin această legislaţie, însă, din fericire, această teamă s-a dovedit nefondată. Dimpotrivă, având în vedere faptul că regulamentul prevede introducerea unui fond special pentru promovarea cercetării produselor potrivite pentru culturile minore.
O a treia măsură de asemenea importantă este faptul că, în acest context, statele membre ar trebui să formuleze planuri pentru a reduce riscurile aferente utilizării restului de pesticide chimice. Utilizarea pesticidelor chimice se reduce pretutindeni, dar în special în zonele sensibile, de exemplu în apropierea şcolilor. Şi acest lucru este important.
Toate acestea sunt măsuri ce avantajează mediul şi sănătatea publică. Personal, aş fi interzis şi substanţele neurotoxice, deoarece acestea pot influenţa funcţionarea sistemului nervos uman şi, deci, nu ar trebui pulverizate asupra culturilor agricole.
Frédérique Ries (ALDE). – (FR) Doamnă preşedintă, populaţia europeană ar trebui să fie fericită astăzi, datorită acordului foarte oportun la care au ajuns Comisia, Consiliul şi, desigur, raportoarele noastre, în legătură cu această problemă a pesticidelor şi, conform celor spuse în această dezbatere, acordul s-a realizat în contextul unui lobby foarte intens şi cât se poate de real în Regatul Unit şi Irlanda.
Este, prin urmare, un pachet legislativ ce reconciliază sănătatea şi mediul cu competitivitatea şi inovaţia, în loc să le pună în antiteză, aşa cum se întâmplă frecvent. Este important să reţinem că, deşi cele aproximativ 800 de molecule chimice implicate joacă un rol evident în protejarea culturilor împotriva dăunătorilor, există în prezent multe persoane care resping ideea de expunere a populaţiei la riscuri de sănătate ce pot fi evitate şi mă gândesc, desigur, la fermierii care sunt mai expuşi decât alţii la anumite substanţe nocive, CMR şi perturbatoare ale sistemului endocrin.
Cifrele furnizate de OMS sunt edificatoare: un milion de cazuri de otrăvire gravă cu pesticide, cu aproximativ 220 000 de decese pe an. Se aduce astăzi în discuţie această filosofie ce constă în utilizarea chimicalelor în orice scop, în provocarea unui efect de cocktail şi în abordarea agriculturii pe termen scurt. Are loc o schimbare necesară de direcţie care, desigur, dacă se acceptă compromisul în plen, va introduce mâine în mod oficial o politică ambiţioasă, realistă şi modernă în domeniul pesticidelor. Este ambiţioasă, deoarece europenii doresc, la fel ca noi, să scape de produsele periculoase; de asemenea, ei susţin interzicerea pulverizării aeriene şi creşterea protecţiei pentru zonele publice. Acest lucru este realist, deoarece se respectă ciclurile economice, două treimi din substanţele introduse pe piaţă sunt sigure şi sunt, prin urmare, autorizate pe intervale de 10 ani, ce se pot reînnoi, iar producătorii nu au motive rezonabile de îngrijorare.
În încheiere, doamnă Preşedintă, acest pachet legislativ privind pesticidele este modern deoarece gestiunea integrată a pesticidelor este o parte esenţială a unei noi politici agricole, una care implică pesticide mai puţine, dar mai bune, pentru Europa.
Zbigniew Krzysztof Kuźmiuk (UEN). – (PL) Doamnă preşedintă, doresc să subliniez trei aspecte în cursul dezbaterii privind rapoartele referitoare la utilizarea durabilă a pesticidelor şi introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare.
În primul rând, prevederile în cauză privesc doar două faze de utilizare a produselor chimice, în speţă introducerea lor pe piaţă şi utilizarea lor ulterioară. În prezent, nu există reglementări corespunzătoare privind scoaterea acestor substanţe de pe piaţă şi aruncarea lor. În Polonia, aruncarea produselor fitosanitare este o problemă importantă. Asistenţa financiară semnificativă este o prioritate în faţa dispoziţiilor juridice suplimentare. Autorităţile locale pe al căror teritoriu se află gropile pentru aruncarea substanţelor de acest tip necesită asistenţă financiară pentru a le putea arunca. În al doilea rând, ar fi recomandabil ca, în baza principiului subsidiarităţii, statele membre să aibă ultimul cuvânt în ceea ce priveşte confirmarea, limitarea şi refuzarea autorizaţiei de utilizare a unui produs chimic pe piaţă. În al treilea rând, doresc să-mi exprim speranţa ca soluţiile adoptate în Parlament să creeze un mediu concurenţial echitabil pentru toţi fermierii europeni în cea ce priveşte utilizarea produselor fitosanitare. De asemenea, am încredere că vor fi reduse la minim practicile ilegale ce implică utilizarea şi comercializarea acestor produse.
Madeleine Jouye de Grandmaison (GUE/NGL). – (FR) Doamnă preşedintă, propunerile raportului sunt pertinente şi doresc să felicit raportoarele. Deşi, după cum spune Comisia, este adevărat că pesticidele privesc în principal politica agricolă comună, nu este mai puţin adevărat că o astfel de directivă trebuie să considere mediul şi sănătatea publică principalul său temei juridic. Sfera sa de aplicare nu se poate reduce la o simplă problemă de competitivitate sau armonizare a pieţei. O dovadă a acestui fapt este cazul regiunilor îndepărtate ce aparţin Franţei, Martinica şi Guadelupa, unde, în cazul insulei Martinice, o porţiune de 20% din suprafaţă - adică o arie de 1000 km2 - a fost poluată cu molecule de clordecon, a cărui persistenţă este necunoscută. Această moleculă nu a poluat doar terenul, ci şi apele de suprafaţă, o serie de zone de ape subterane şi apele marine din regiunea de coastă, aducând mari prejudicii economiei. Cine se gândeşte la problemele actuale de sănătate publică? Dacă nu este prea târziu, aş dori să recomand Parlamentului să studieze cazul insulei Martinica, pe care Franţa îl cunoaşte foarte bine.
Este crucial ca această directivă să antreneze o reducere semnificativă a utilizării pesticidelor chimice, care se poate realiza prin promovarea soluţiilor alternative durabile, precum agricultura organică şi biopesticidele. Aceasta va fi o obligaţie a Parlamentului. În ultimul rând, să nu uităm - şi acest lucru a fost evidenţiat de multe ori - de ravagiile produse de pesticide asupra faunei, în special asupra albinelor. De asemenea, este important ca Parlamentul să fie vigilent în ceea ce priveşte produsele cu comercializare liberă, în special produsele agricole ce provin din ţări care nu controlează cu rigurozitate utilizarea pesticidelor.
Kathy Sinnott (IND/DEM). - Doamnă preşedintă, avem în comun dorinţa de a proteja sănătatea, însă trebuie să reţinem că fermierii sunt cei care produc alimentele gustoase, proaspete, hrănitoare, care stau la baza sănătăţii noastre. Provin dintr-o ţară cu un climat foarte umed. Fermierii de aici se luptă în continuu cu bolile fungice. Fungii - spre deosebire de insecte, care vin şi pleacă - sosesc şi rămân. Interzicerea sau impunerea utilizării de fungicide diluate poate face imposibilă cultura cartofilor şi a grânelor în Irlanda, dar această legislaţie propusă are deja un alt efect.
În mass-media există deja articole ce promovează cultivarea de cartofi modificaţi genetic, drept răspuns la restricţiile UE asupra pesticidelor. Ce va afecta mai mult albinele şi mediul: utilizarea în continuare a pesticidelor, cu responsabilitate, aşa cum este ea practicată de fermierii irlandezi, sau organismele modificate genetic? Ni s-a spus că pesticidele pot perturba ADN-ul. Organismele modificate genetic se bazează pe perturbarea ADN-ului. Este mai necesar ca oricând să începem cu o evaluare completă a impactului.
Fernand Le Rachinel (NI). – (FR) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, în ajunul trialogului dintre Consiliu, Parlament şi Comisie, textul adoptat pe 18 decembrie privind pachetul legislativ referitor la pesticide pare a fi bine echilibrat.
Într-adevăr, ia în calcul atât interesele fermierilor, cât şi protecţia mediului, inclusiv zonele protejate. Deoarece am urmărit îndeaproape acest subiect, sunt mulţumit de rezultatul obţinut, pentru că le va permite fermierilor să îşi desfăşoare activitatea economică fără a fi penalizaţi prin eliminarea completă a pesticidelor şi produselor fitosanitare, care vor fi controlate în mod strict.
În această privinţă, doresc să subliniez că producătorii de legume şi fructe acide din regiunea mea, Normandia, se află de câţiva ani la limita practicilor agro-ecologice. Din fericire, Consiliul şi Parlamentul au găsit un domeniu de acord extrem de util în această perioadă de incertitudine, care a fost înrăutăţită de bilanţul de închidere al PAC şi de ameninţările ce planează asupra bugetului agricol.
În încheiere, vom sprijini întotdeauna fermierii în apărarea instrumentelor de lucru şi a rolului lor de neînlocuit în societate, care constă în primul rând în aprovizionarea semenilor şi apoi în conservarea mediului rural şi în dezvoltarea terenurilor, spre satisfacţia tuturor. Este reconfortant faptul că a prevalat raţiunea în faţa iresponsabilei presiuni exercitate de ecologişti.
Anja Weisgerber (PPE-DE). - (DE) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, mâine vom vota noi reglementări în ceea ce priveşte protecţia plantelor, un subiect ce stârneşte multe emoţii în rândul populaţiei. Acest lucru s-a reflectat şi în deliberările Parlamentului. Cu toţii ne-am dori alimente proaspete, sănătoase, produse la nivel local, la preţuri accesibile, fără reziduuri periculoase de produse fitosanitare. Rezultatul trialogului va crea condiţiile preliminare pentru acest lucru. Noul regulament privind protecţia plantelor reprezintă un pas important către dezvoltarea protecţiei consumatorilor şi sănătăţii.
Încă o dată, la stabilirea criteriilor de acordare a scutirilor s-a acordat prioritate criteriilor ştiinţifice, nu dogmelor politice. Rezultatul trialogului este un pas uriaş înainte, comparativ cu rezultatul la care ajunsese Parlamentul în primă lectură. Nu vor mai fi afectate aproape 80% din substanţele active, ci doar acelea ce reprezintă un pericol pentru sănătatea umană sau pentru mediu, pe bază ştiinţifică. Vor exista şi suficiente produse fitosanitare disponibile pentru o gestiune durabilă în viitor. Vor fi, însă, interzise substanţele care sunt într-adevăr periculoase.
În viitor, nu vor mai exista 27 de autorităţi naţionale de autorizare, ci doar 3 zone de acordare a autorizaţiilor pentru produsele fitosanitare. În principiu, statele membre din aceste zone trebuie să-şi recunoască reciproc autorizaţiile. Noul regulament privind produsele fitosanitare va asigura armonizarea necesară de mult timp, justificată în sectorul produselor fitosanitare. Vom avea atunci un nivel uniform de protecţie, fără a periclita producţia agricolă durabilă la nivelul Europei. Acum vom realiza o piaţă internă reală, condiţii de concurenţă uniforme şi un progres deosebit în direcţia protecţiei sănătăţii. Acesta este un succes deosebit pentru clienţi şi fermieri. Vă mulţumesc.
Daciana Octavia Sârbu (PSE). - Utilizarea produselor fitosanitare în conformitate cu practicile agricole eficiente este esenţială pentru producerea unor cantităţi suficiente de alimente de calitate, care să ofere o protecţie ridicată a sănătăţii consumatorului şi a mediului înconjurător.
Reducerea riscului şi impactului asociate cu utilizarea pesticidelor şi stabilirea unor ţinte de reducere a frecvenţei folosirii acestor produse vor contribui la asigurarea unei agriculturi durabile.
Prezenţa unui nivel ridicat de pesticide în alimentele consumate în Uniunea Europeană este rezultatul dependenţei de aceste produse chimice care, deşi sunt necesare pentru controlul infestării şi creşterea randamentului producţiei, pot avea efecte negative asupra sănătăţii publice.
Unele state membre, printre care şi România, se confruntă cu un grad ridicat de infestare a terenurilor agricole, utilizarea pesticidelor fiind aparent metoda cea mai bună pentru eliminarea dăunătorilor.
Din acest motiv, propunerile de aplicare a managementului integrat al pesticidelor, utilizarea substanţelor alternative şi gestionarea riscurilor vor favoriza producerea unor produse agricole corespunzătoare, care să ţină seama de mediul înconjurător şi de siguranţa sănătăţii publice, reducând astfel dependenţa de produsele fitosanitare.
Totodată, numărul mare de dăunători existenţi pe suprafeţele agricole din România ne obligă să folosim tratamentele din avion. Însă, odată cu intrarea în vigoare a directivei, aceste pulverizări se vor face doar atunci când nu există soluţii alternative viabile de combatere a dăunătorilor, pentru a se asigura un nivel suficient de protecţie a mediului.
Sunt mulţumită de rezultatul compromisului, care a primit sprijinul majorităţii grupurilor politice şi care asigură un echilibru între disponibilitatea produselor fitosanitare şi, implicit, a unei cantităţi suficiente de produse alimentare, menţinerea competitivităţii fermierilor europeni şi creşterea gradului de protecţie a mediului şi sănătăţii.
Holger Krahmer (ALDE). – (DE) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, produsele fitosanitare au fost şi încă sunt resurse agricole esenţiale. Fermierii necesită un număr minim de produse fitosanitare, deoarece aceasta este o problemă de protejare a peisajului cultural autohton, de producere a unor alimente de calitate superioară şi de protejare a resurselor.
Dezbaterile noastre privind produsele chimice sunt purtate frecvent la un nivel foarte iraţional. Trebuie să gândim şi să acţionăm raţional dacă dorim să obţinem rezultate sensibile. Efectele poziţiei iniţiale a Parlamentului ar fi fost fatale: interzicerea completă a produselor fitosanitare ar avea ca rezultat o producţie agricolă inferioară şi, într-un final, creşterea preţurilor la alimente. Prin urmare, mă bucur că negocierile din cadrul trialogului au ajuns la un compromis acceptabil. Salut păstrarea separării pe trei zone, chiar şi cu scutiri semnificative pentru statele membre. Un pas curajos către o soluţie consecventă pentru o piaţă internă pare diferit în acest stadiu:
Pe lângă compromisurile acceptabile pe care le-am realizat, nu trebuie să dăm la nimereală o definiţie definitivă a substanţelor cu relevanţă pentru sistemul endocrin, ci să acordăm Comisiei termenul de patru ani pentru elaborarea unei definiţii pe baze ştiinţifice. Altfel, am depăşi limitele principiului precauţiei.
Mi se pare regretabil faptul că nu permitem o evaluare a impactului acordului la care s-a ajuns acum.
Janusz Wojciechowski (UEN). – (PL) Doamnă preşedintă, munca noastră într-o serie de sarcini necesare pentru reglementarea unor problemele importante pentru sănătatea umană în cadrul Uniunii Europene se apropie de final. Consider că aceste compromisuri pe care sperăm să le aprobăm sunt sănătoase. Acestea ar trebui să asigure faptul că restricţiile introduse vor promova sănătatea, fără a ameninţa dezvoltarea agriculturii europene.
Este important să reţinem, însă, că toate aceste modificări al căror scop este înăsprirea condiţiilor de siguranţă în agricultură au ca rezultat creşteri semnificative ale costurilor. Acestea din urmă trebuie suportate de fermieri, cărora li se cere în acelaşi timp şi să-şi îmbunătăţească competitivitatea pe pieţele globale. Fermierii vor trebui să plătească mai mult pentru pesticide mai sigure. Voi repeta ceea ce am declarat de multe ori până acum. Trebuie să introducem cu orice mijloc standarde ridicate pentru fermieri şi pentru producătorii alimentari. Trebuie, însă, să impunem aceleaşi standarde şi importatorilor de produse alimentare din afara Uniunii, altfel eforturile noastre de ridicare a standardelor se vor dovedi contraproductive.
Jim Allister (NI). - Doamnă preşedintă, nu sunt de acord că avem deja un pachet legislativ echilibrat în această problemă. Pentru mine, această dezbatere pune în evidenţă două situaţii absurde: prima, absurditatea abjectă a UE, care nu a realizat o evaluare a impactului şi s-a hazardat să interzică o serie de produse fitosanitare, fără să ia în calcul faptul că nu există înlocuitori şi că producţia alimentară indigenă va suferi în mod drastic, în special în sectorul cerealelor şi legumelor, determinând prin urmare o dependenţă tot mai mare faţă de importuri din ţări cărora nu le pasă de aceste lucruri.
Doamnă preşedintă, am auzit multe discuţii în această dezbatere în legătură cu ştiinţa, dar ce fel de ştiinţă este aceasta de nu se supune unei evaluări corecte a impactului asupra mediului?
Cea de-a doua absurditate se referă în special la ţara mea, care este, probabil, cea mai afectată de aceste propuneri, deoarece s-a supus votului cu majoritate calificată în Consiliu, iar acum nu li se mai poate opune. Ne aflăm în această situaţie pentru că ne-am supus în mod necugetat votului cu majoritate calificată şi, totuşi, există voci care susţin că, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, trebuie ca tot mai multe subiecte să fie incluse în această categorie.
Richard Seeber (PPE-DE). – (DE) Doamnă preşedintă, acest compromis este unul echilibrat şi prin urmare îl voi susţine. Aş dori să mulţumesc tuturor celor implicaţi. După cum s-a spus în această dezbatere, acest dosar a fost creat cu o mare implicare emoţională, dar a reuşit totuşi să reconcilieze diferitele obiective de protecţie pe care le urmărim prin această legislaţie.
Europa se declară a fi una din cele mai avansate puteri legislative în domeniul protecţiei plantelor la nivel mondial, iar acest lucru este un avantaj enorm. Pentru noi a fost important să găsim un echilibru între obiectivele de protecţie în cauză şi protecţia sănătăţii, obiectivele pieţei interne şi, desigur, protecţia mediului, dar s-a ajuns şi la un rezultat echilibrat între obiectivele specifice de protecţie. A fost importantă respectarea diferitelor principii, de exemplu, faptul că întreaga situaţie s-a bazat pe fapte şi principii ştiinţifice şi nu pe emoţii; în al doilea rând, a fost important faptul că am rămas fideli abordării bazate pe riscuri şi nu celei bazate pe pericole, ca înainte. Acest lucru este extrem de important pentru practicabilitatea întregului proiect legislativ şi pentru ulterioara sa punere în aplicare.
În acelaşi timp, trebuie reţinut faptul că nu acordăm tratamente preferenţiale importurilor şi nu dezavantajăm produsele naţionale sau europene în acest fel. Dar în această privinţă Comisia mai are încă mult de muncă. Aceste principii au fost luate în considerare în mod echilibrat, în general. Prin urmare, putem accepta compromisul. În ceea ce priveşte detaliile, este foarte important, în opinia mea, ca statele membre să aibă flexibilitatea şi subsidiaritatea necesare pentru protecţia apelor subterane, astfel încât să poată răspundă unor circumstanţe specifice. Din acest punct de vedere, Olanda nu se poate compara cu Germania, Malta sau Grecia. De asemenea, este important să fie redusă la minimum utilizarea pesticidelor în zonele Natura 2000 şi în rezervaţiile de păsări. Statele membre vor avea suficient spaţiu de manevră pentru o implementare corectă a acestor principii. Totuşi, este un compromis pe care trebuie să-l susţină toată lumea.
Bogdan Golik (PSE). – (PL) Doamnă preşedintă, aş dori să încep prin a felicita raportoarele pentru rapoartele lor excelente. Timpul este scurt, deci mă voi referi doar la raportul dnei Klass şi voi evidenţia anumite lacune ale directivei propuse.
Directiva prevede un sistem de formare şi certificare a distribuitorilor li utilizatorilor profesionişti de pesticide. Aranjamentele propuse trebuie, însă, să prevadă recunoaşterea reciprocă între statele membre a certificatelor ce confirmă încheierea stagiului de pregătire în utilizarea pesticidelor. Directiva păstrează şi reglementările sistemului de control tehnic şi întreţinere a echipamentelor pentru aplicarea de pesticide, pe baza legislaţiei naţionale. Consider că acest subiect ar trebui reglementat la nivel comunitar. Dacă acest control s-ar baza pe prevederi internaţionale, ar exista motive pentru recunoaşterea reciprocă a rezultatelor de către statele membre. Acest lucru este deosebit de relevant pentru exploatarea terenurilor aflate în zonele de frontieră şi pentru o acţiune oficială în vederea protecţiei plantelor. O ultimă rezervă pe care aş dori să mi-o exprim este faptul că nu s-au luat în considerare circumstanţele deosebite ale protecţiei pădurilor. Pădurile nu pot fi întreţinute fără pulverizare aeriană.
Lambert van Nistelrooij (PPE-DE). - (NL) Doamnă preşedintă, în calitate de deputat olandez în Parlamentul European, am urmărit cu atenţie această legislaţie. În ţara mea, al cărei teritoriu are o altitudine joasă, situaţia este foarte specifică. Spre deosebire de alte zone din Europa, nu se poate lucra cu zonele-tampon prescrise de-a lungul cursurilor de apă. Acest sistem nu ar funcţiona. Producţia durabilă normală în agricultură şi horticultură ar deveni imposibilă. Olanda este, însă, cunoscută pentru culturile sale minore de lalele, ceapă şi cicoare. Din acest motiv trebuie să acordăm mare atenţie formulării compromisului. Compromisul prezentat acum a fost mult îmbunătăţit faţă de cel din propunerea dnei Breyer, care a fost supus la vot în Comisie. În calitate de membru al Grupului Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, am votat atunci împotriva lui. Acum există dispoziţii tranzitorii corecte care, în combinaţie cu produsele inovatoare şi de înlocuire, pot ajuta industria. În plus, acest fond pentru culturi minore ce urmează a fi introdus va distruge aceste alternative. De asemenea, cele trei reglementări, cele trei zone de recunoaştere şi admitere din Europa sunt mult mai bine aliniate, având în vedere practica actuală.
Aş dori să adaug o problemă, în speţă admiterea produselor din afara Uniunii Europene. Suntem lideri în ceea ce priveşte un bun echilibru între sănătatea publică şi aplicabilitatea practică, dar ce se întâmplă cu importurile? Această poziţie competitivă, împreună cu importul paralel şi comerţul paralel, ar trebui, în opinia mea, să fie prezentată în cadrul OMC, unde se discută probleme de acest gen.
Putem aproba propunerea. Doresc să mulţumesc raportoarelor şi în special dnei Klass şi dnei Hennicot-Schoepges pentru eforturile depuse. Rămâne însă o problemă importantă pentru fermieri, şi anume faptul că practicăm o agricultură durabilă, însă ce fac ceilalţi? Această situaţie rămâne deocamdată nerezolvată şi aş dori să vă cunosc reacţia în această privinţă.
Csaba Sándor Tabajdi (PSE). – (HU) Stimaţi colegi, securitatea alimentară este un obiectiv principal al Uniunii Europene, însă acest compromis este unul slab. Ungaria se va opune acestui raport în Consiliu, iar deputaţii maghiari în Parlamentul European vor face acelaşi lucru, deoarece afectează agricultura europeană.
Ne confruntăm cu două probleme deosebit de importante. Sistemul zonelor este artificial şi contravine principiului subsidiarităţii al Uniunii Europene şi, după cum a demonstrat colegul meu din Olanda, face ca răspunsurile flexibile să fie imposibile. De asemenea, el este nociv pentru agricultura europeană, deoarece creşte nivelul riscurilor, creşte pericolul de rezistenţă, cresc costurile de producţie şi pentru că, după cum au menţionat mulţi colegi, nu vom putea monitoriza produsele din ţările terţe. Din acest motiv, directiva prezintă pericole extrem de grave.
În final, consecinţa perspectivelor ecologiste radicale este faptul că restricţiile asupra produselor fitosanitare vor deschide drumul organismelor modificate genetic, care nu sunt de dorit în Europa.
Mairead McGuinness (PPE-DE). - Doamnă preşedintă, doresc să mulţumesc celor care au lucrat la aceste două rapoarte. După unele declaraţii făcute în seara aceasta, ne-am putea imagina că UE nu are absolut niciun control în prezent asupra comercializării şi utilizării acestor produse chimice - nu este adevărat! În prezent există reguli stricte şi, într-adevăr, reguli privind reziduurile şi alimentele. Din acest motiv, nu mă voi înclina către nicio extremă a dezbaterii din această seară. Dintre acestea, aş aminti opiniile ce nu recunosc necesitatea produselor fitosanitare pentru producţia alimentară şi cele ce susţin că aceste două proiecte legislative reprezintă un dezastru pentru agricultura şi producţia alimentară din Europa.
Sunt puţin preocupată de comentariile Comisarului Dimas, care spune că populaţia este îngrijorată în legătură cu pesticidele. Da, este posibil, dar întrebarea este: cât de justificate sunt acest preocupări? Ce aţi făcut, în calitate de Comisie, pentru a le arăta consumatorilor că cea mai mare parte a alimentelor sunt obţinute utilizând produse pentru alimente de calitate, sigure? Da, unele ingrediente folosite în produsele chimice sunt foarte periculoase, însă riscurile utilizării acestora depind de modul de utilizare şi de respectarea nivelurilor maxime de reziduuri (NMR) din alimente. În ceea ce mă priveşte, persoanele care le utilizează sunt bine pregătite şi, probabil, trebuie să asigurăm pregătirea şi în alte state membre.
Douăzeci şi două de substanţe sunt pe cale de a fi eliminate; în Irlanda şi în Marea Britanie există preocupări serioase în legătură cu producţia de cereale şi cartofi. Întrebările sunt: industria agrochimică va răspunde şi va produce produse noi? Comisia nu are un răspuns la această întrebare. Derogările vor funcţiona? Ce se întâmplă dacă nu există alternative? Consider că aceste probleme trebuie soluţionate, deoarece Irlanda doreşte să producă în continuare cereale şi cartofi. Problema alimentelor importate este foarte reală şi cer să ne mai gândim puţin la ea. Am putea progresa în cazul în care Comisia ar lucra împreună cu producătorii alimentari din UE la acest aspect. Nu este normal ca Comisia să spună aici că se va interzice utilizarea substanţelor în Europa, dar că din afara Uniunii Europene ni se pot trimite în continuare alimente care folosesc aceste substanţe. Această poziţie nu este una competitivă şi corectă şi vă solicit să discutaţi această problemă aici, în seara aceasta.
Pilar Ayuso (PPE-DE). – (ES) Doamnă preşedintă, aş dori să fac referire la raportul Breyer. Trebuie spus că fermierii europeni sunt complet conştienţi de faptul că trebuie acordată o atenţie deosebită sănătăţii umane şi protecţiei mediului la utilizarea de produse fitosanitare. Industria este, însă, deosebit de îngrijorată deoarece Parlamentul European nu înţelege impactul pe care îl poate avea acest regulament în viitor.
Evaluările impactului potenţial arată că, din cauza indisponibilităţii viitoare a produselor fitosanitare, se va realiza foarte dificil controlul dăunătorilor şi al bolilor ce afectează cultivarea multor plante alimentare - mai exact, toate produsele mediteraneene - precum şi cultivarea plantelor ornamentale şi a florilor.
Sunt complet conştientă de faptul că acordurile adoptate în cadrul trialogului reprezintă rezultatul unor negocieri dure şi, prin urmare, trebuie să recunosc eforturile depuse de raportoare. Cu toate acestea, trebuie recunoscut că definiţia temporară a perturbatorilor endocrini va avea ca rezultat dispariţia unui mare număr de substanţe active, în special a insecticidelor, care sunt deosebit de importante pentru agricultură.
Producătorii trebuie să aibă la dispoziţie o cantitate suficientă de substanţe active, pentru a combate în mod eficient şi sigur orice boală sau dăunător ce le afectează plantele, având în vedere faptul că, frecvent, pericolul nu îl reprezintă produsul în sine, ci utilizarea sa incorectă.
Din aceste motive, delegaţia spaniolă a Grupului Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni susţine propunerile ce solicită o evaluare a impactului şi votează în favoarea amendamentelor dlui Sturdy - pe care le-am semnat eu însămi - referitoare la perturbatorii endocrini, precum şi propunerile ce susţin permiterea utilizării produselor fitosanitare în caz de urgenţă.
În plus, dacă acest regulament se adoptă în termenii acordului la care s-a ajuns, rezultatul va fi reducerea producţiei alimentare şi creşterea preţurilor, ceea ce va însemna că vom importa alimentele pe care nu le producem, tratate tocmai cu produsele pe care le interzicem.
Robert Sturdy (PPE-DE). - Doamnă preşedintă, în ceea ce priveşte raportul Breyer, întreb Comisia, de ce sunteţi împotriva unei evaluări a impactului? Ce este atât de vital sau de îngrijorător încât Comisia se opune unei evaluări a impactului?
Nu există dovezi ştiinţifice care să demonstreze că unele din produsele utilizate sunt periculoase pentru sănătatea publică. Unele sunt, însă câteva dintre cele a căror eliminare o propuneţi nu sunt periculoase. Mă gândesc în special la produsul Triasol, care este esenţial pentru producţia de grâu în cadrul Uniunii Europene. Voi, Comisia, aţi dezamăgit publicul general, vorbesc la modul cel mai serios, atunci când nu aţi împiedicat pătrunderea organismelor modificate genetic în Uniunea Europeană şi recunoaşteţi acest lucru. Aţi recunoscut că nu aţi împiedicat intrarea OMG-urilor în Europa. Aţi eşuat în ceea ce priveşte raportul pe care l-am prezentat în legătură cu nivelurile maxime de reziduuri. Avem aici un membru al DG SANCO - Comisarul este prins într-o discuţie în acest moment, dar când o va încheia poate va asculta ceea ce am de spus. Nu s-au controlat importurile care prezentau niveluri maxime de reziduuri de pesticide. Ele se află pe rafturile supermarketurilor.
Prin urmare, dacă vom interzice aceste produse în Uniunea Europeană, ce veţi face în legătură cu importurile? Veţi spune: nu prea contează - aceste produse or să vină oricum? Să le lăsăm în pace şi să presupunem că populaţia nu-şi va bate capul cu această problemă?
Fermierii din Uniunea Europeană au fost cei mai responsabili în domeniul producţiei alimentare, iar punerea în aplicare a acestei legislaţii echivalează cu a le spune că sunt nebuni şi neinteresaţi. Niciun fermier responsabil nu ar folosi un produs chimic periculos pentru sănătatea publică. S-au realizat foarte multe studii în acest sens.
Voi încheia cu câteva concluzii. Suntem pe cale să interzicem bateriile pentru producţia de ouă, dar veţi acorda o derogare pentru aceasta. Acest lucru este totuşi important pentru populaţie. Sunt îngrijorat de faptul că Comisia nu a pus în aplicare până acum toată legislaţia existentă. Este vital să le daţi fermierilor şansa de a se afirma şi de a dovedi faptul că aceste produse sunt sigure.
Alojz Peterle (PPE-DE). - (SL) Există câteva tendinţe alarmante în ceea ce priveşte sănătatea, care se datorează în mare parte utilizării iresponsabile a pesticidelor. Este clar că ameliorarea sănătăţii şi reducerea incidenţelor de cancer nu sunt posibile atunci când alimentele sunt otrăvite din ce în ce mai mult. Vorbesc despre una din cele mai importante probleme de mediu şi sănătate şi, din acest motiv, ne poate ajuta doar o modificare a paradigmei de dezvoltare, nu simple acţiuni de cosmetizare.
Eforturile depuse de colegele mele, dna Klass şi dna Breyer, împreună cu raportorii alternativi reprezintă un pas în direcţia cea bună şi doresc să-mi exprim deplina apreciere în acest sens. Mă bucură să observ că ambele rapoarte identifică o serie de fronturi de acţiune, nelăsând la o parte producătorii, comercianţii şi utilizatorii de pesticide. În acelaşi timp, se cere, însă, introducerea de planuri naţionale cu obiective cuantificate.
Mi se pare foarte semnificativ faptul că s-a inclus notificarea vecinilor, deoarece acest lucru poate fi foarte important, nu doar pentru oameni, ci şi, în special, pentru albine. Aceasta înseamnă că putem preveni cu uşurinţă efectele nocive axându-ne pur şi simplu pe factorii lor determinanţi. În această directivă se stipulează că statele membre pot include în planurile naţionale de acţiune dispoziţii privind notificarea vecinilor. Aş prefera să se stipuleze că aceasta este o obligaţie.
Sunt convins că plantele pot fi protejate şi dacă produsele non-chimice, adică biologice şi mecanice, vor juca un rol mai important.
Neil Parish (PPE-DE). - Doamnă preşedintă, stimaţi comisari, vă pot spune că acum mai puţin de un an discutam în această Cameră despre ce urma să facem în legătură cu securitatea alimentară globală şi ne întrebam dacă există destule alimente în lume şi eram teribil de îngrijoraţi. Acum, la mai puţin de un an, dezbatem în această seară această legislaţie, care are potenţialul de a reduce efectiv producţia alimentară în Uniunea Europeană; şi există o moralitate în legătură cu producţia alimentară pentru că trebuie să reţineţi că, dacă în Europa nu se produc alimente, noi probabil putem plăti pentru ele, dar statele în curs de dezvoltare, nu.
O mare parte a acestei legislaţii va afecta culturile, nu doar grâul, după cum a spus Robert Sturdy, ci în special cartofii. În nordul Europei, ultimele două veri au fost dintre cele mai grele pe care le-am văzut vreodată. Am avut nevoie de fungicide pentru a reduce filoxera şi pentru a putea cultiva cartofii. Şi dacă populaţia Europei nu mănâncă cartofi, atunci ce mănâncă, stimaţi comisari? Mănâncă orez şi paste pe care - orezul cu siguranţă - statele în curs de dezvoltare nu le au.
Pe lângă ceea ce a spus Robert Sturdy, multe dintre pesticidele şi fungicidele pe care le utilizăm nu pun probleme, dacă sunt folosite corect şi se respectă perioada de retragere adecvată, iar prin utilizarea acestor chimicale se pot produce alimente foarte bune. Şi dacă îmi veţi spune că veţi opri pătrunderea alimentelor importate care chiar au fost pulverizate cu aceste tipuri de chimicale, ei bine, nu o veţi face! Pentru simplul motiv că, dacă au fost aplicate corect, puteţi să testaţi grâul cât vreţi atunci când intră prin portul Rotterdam, nu veţi găsi acolo niciun fel de reziduu. Consider, deci, că trebuie să ne trezim la realitate şi să ne dăm seama că Europa trebuie să producă alimente şi trebuie să le producă în siguranţă, să ne asigurăm că reducem volumul de chimicale utilizat, ceea ce se face deja, şi să pregătim fermierii pentru a le pulveriza corect, ceea ce, din nou, se face deja.
Prin urmare: vă rog să realizaţi o evaluare corectă a impactului, deoarece aceasta a fost făcută acum doi ani. S-au înregistrat două din cele mai umede veri; situaţia trebuie reanalizată. Vă cerem insistent să realizaţi o evaluare corectă a impactului.
Avril Doyle (PPE-DE). - Doamnă preşedintă, dl Struan Stevenson mi-a oferit cele două minute ce i-au fost alocate, deoarece nu s-a putut prezenta. Se poate considera că este timp alocat PPE-DE?
Preşedintele. − Desigur!
Avril Doyle (PPE-DE). - Doamnă preşedintă, în diverse faze ale acestei dezbateri dificile, s-au făcut supoziţii exagerate care fac dificil discernământul între fapte şi ficţiune. Da, trebuie controlată utilizarea agrochimicalelor - toţi acceptăm acest lucru - şi, dacă nu sunt folosite în mod durabil, pot fi periculoase pentru utilizator şi mediu. Însă, dacă utilizarea este una corectă şi dacă se respectă nivelurile maxime de reziduuri şi perioada de retragere, riscurile sunt minime şi nu există niciun pericol pentru consumator.
Propunerea de a lua deciziile de aprobare a unei substanţe active în funcţie de proprietăţile intrinsece ale substanţei - abordarea bazată pe pericole - mai degrabă decât în conformitate cu principiul ştiinţific al evaluării riscului reprezintă o preocupare principală.
Alcoolul, alcoolul pur, este un pericol. Ştim cu toţii ce se întâmplă dacă bem alcool pur. Dar, dacă acesta este diluat suficient, la 4%, 12% sau orice altă concentraţie - când este folosit corect - riscul este minim. Daţi-mi voie să vă spun că acestea sunt două probleme diferite.
S-a făcut referire la evaluarea impactului realizată de UE. S-a făcut deja referire la definiţia ştiinţifică a perturbatorilor endocrini şi la absenţa acesteia. Totuşi, faptul pozitiv este acela că perioada de derogare va permite industriei să investească în cercetare şi dezvoltare şi să dezvolte noi produse şi alternative viabile. Aş dori să invit industria agrochimică şi comunitatea CERP să examineze şi să investească în acest domeniu.
Anomalia permiterii importurilor de produse alimentare ce folosesc în general produse fitosanitare, în timp ce nu le permitem fermierilor noştri să le folosească, este în continuare unul dintre mistere şi una din cele mai mari probleme ale legislaţiei de acest tip. Cu toate acestea, consider, în concluzie, că, faţă de propunerea originală, s-au realizat multe îmbunătăţiri şi înclin să o susţin.
Colm Burke (PPE-DE). - Doamnă preşedintă, doresc să subliniez că este important să li se explice părţilor afectate, încă de la începutul procesului legislativ, de ce sunt necesare reglementările.
În calitate de reprezentant al unei circumscripţii predominant rurale, am primit un număr considerabil de sesizări de la cetăţenii acesteia, membri ai comunităţii agricole, care erau foarte îngrijoraţi în legătură cu acest dosar.
Percepţia generală la nivelul acestei comunităţi este că reglementările vin în mod arbitrar de la Bruxelles, fără niciun fel de informaţii de pe teren. Prin urmare, cred că guvernele statelor membre trebuie să explice mai mult aceste probleme părţilor afectate, nu să aleagă calea cea simplă, aceea de a pasa responsabilitatea aşa-numiţilor birocraţi de la Bruxelles. La urma urmei, statele membre sunt cele care trebuie să implementeze aceste măsuri în final şi ele sunt cele ce deţin resursele, adică reprezentanţii locali care să explice fermierilor aceste probleme.
Este important ca producătorilor de alimente din cadrul UE să nu li se impună reglementări mai stricte decât cele aplicate acelora care aduc produse din afara UE. Orice propunere trebuie să fie echilibrată pentru consumatori, fermieri şi mediu, dar mai trebuie şi să ne asigurăm că toate părţile interesate primesc informaţiile corecte.
Zuzana Roithová (PPE-DE). – (CS) Doamnelor şi domnilor, în calitate de medic sunt foarte conştientă de faptul că este obligaţia noastră faţă de consumatorii europeni să eliminăm substanţele de tratare a culturilor care sunt dovedite ca fiind nocive, pe baza unor probe ştiinţifice. În acelaşi timp, apreciez faptul că raportorii au reuşit să găsească o soluţie echilibrată în legătură cu noul regulament, care să motiveze industria să caute şi să dezvolte pesticide alternative mai sigure. Până atunci, vor trebui acordate scutirile necesare statelor cu climat umed, iar statele sudice trebuie să înţeleagă acest lucru. Insist ca statele membre şi Comisia să efectueze verificări riguroase şi necompromiţătoare, pentru a se asigura că alimentele şi florile importate din statele din afara Uniunii Europene nu au fost tratate cu pesticidele şi fungicidele interzise. Nu este o problemă de simplă măsurare a nivelurilor de reziduuri din alimente. Nu trebuie să permitem asemenea condiţii inegale de concurenţă pentru fermierii europeni. De asemenea, sunt de acord cu faptul că trebuie criticată Comisia pentru că nu a efectuat un studiu de impact, drept care suntem, din nefericire, incapabili să răspundem tuturor preocupărilor exprimate de cetăţeni în legătură cu acest regulament, deşi, în principiu, sunt în favoarea lui.
Gerard Batten (IND/DEM). - Doamnă preşedintă, politica agricolă comună a făcut foarte mult rău agriculturii britanice, antrenând costuri financiare şi economice enorme.
Acum, avem cazul acestor propuneri privind pesticidele. Se estimează că această directivă ar putea implica interzicerea a 15% din pesticide. Se estimează că această interdicţie ar reduce producţia de grâu cu 26 - 62%, producţia de cartofi cu 22 - 53% şi alte producţii de legume cu 25 - 77%. Preţurile ar creşte semnificativ, afectându-i pe cei care nu pot plăti.
Mă întreb dacă raportoarele ne pot comunica identitatea unei singure persoane care a fost afectată sau care a murit din cauza efectelor acestor pesticide? Probabil că nu! Însă pot să vă dau numele multor persoane din circumscripţia mea care nu pot plăti mai mult pentru mâncare.
Péter Olajos (PPE-DE). – (HU) Mă bucură faptul că directiva privind utilizarea produselor fitosanitare a plasat această problemă în competenţa statelor membre, în special în ceea ce priveşte mărimea şi desemnarea zonei-tampon. Sunt în favoarea prescrierii unor planuri de acţiune la nivel naţional şi susţin propunerea ca legislaţia să se axeze pe reducerea utilizării acestor produse. De asemenea, sunt mulţumit de compromisul la care s-a ajuns în legătură cu pulverizarea aeriană.
În ceea ce priveşte directiva referitoare la introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, propunerea este în principiu corectă, în măsura în care face referire la interzicerea şi înlocuirea treptată a produselor ce au efecte nocive grave asupra sănătăţii umane. În acelaşi timp, poate ridica probleme monitorizarea materialelor ce sosesc din statele din afara Uniunii.
Consider că autorizarea produselor fitosanitare conform unui sistem pe trei zone este inacceptabilă. Nu trebuie să fim experţi în protecţia plantelor pentru a ne gândi cu oroare la gândul că Ungaria, de exemplu, ar fi inclusă în aceeaşi zonă ca şi Irlanda, care are un climat şi condiţii de producţie agricolă complet diferite.
Reinhard Rack (PPE-DE). – (DE) Doamnă preşedintă, aş dori să abordez un subiect care nu a fost încă discutat astăzi. Am ajuns la un compromis care se speră că va fi rezonabil pentru Europa. Dar ce am făcut pe parcurs? Să ne amintim de discuţiile purtate de-a lungul multor luni, cu acuzaţii extreme de o parte şi cealaltă. Această situaţie a fost devorată de către mass-media cu mare entuziasm. Felul în care a fost prezentată această situaţie în presă a făcut ca consumatorii să se simtă puşi în pericol şi ca toată lumea să fie de acord din nou că „Europa face numai lucruri greşite” şi „Europa este mai degrabă împotriva cetăţenilor, nu de partea lor”. Acum, la finalul acestei zile, am ajuns la o soluţie rezonabilă pe jumătate, o soluţie de compromis, însă una care va fi aprobată într-o proporţie mare. Ce va rămâne apoi, în medie? Aproape nimic!
Czesław Adam Siekierski (PPE-DE). – (PL) Aceasta este prima dată când Comisia Europeană, Consiliul şi Parlamentul adoptă o abordare atât de riguroasă şi cuprinzătoare a dispoziţiilor referitoare la calitatea şi siguranţa alimentelor. Votul de mâine din Parlament va încheia trei ani de lucru. Sarcina noastră este să ne asigurăm că dispoziţiile sunt clare, sigure şi că se bazează pe cunoştinţe, în special în ceea ce priveşte un domeniu atât de sensibil cum este producţia alimentară. Din acest motiv, împreună cu un grup de deputaţi, evidenţiem necesitatea unei monitorizări permanente a efectelor regulamentului privind utilizarea pesticidelor.
Susţinem că existenţa unor dispoziţii bazate pe cunoştinţe sănătoase vor crea încredere la nivelul consumatorilor faţă de utilizarea pesticidelor pe bază ştiinţifică. Compromisul la care s-a ajuns va contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, dar va creşte costurile de producţie. Trebuie să reţinem acest lucru atunci când discutăm resursele financiare pentru politica agricolă comună. De asemenea, dorim să aflăm ăm dacă alimentele importate vor respecta dispoziţiile stricte ce se aplică în interiorul Uniunii. Solicit susţinerea amendamentelor 179, 180 şi 181 pe care le-am depus împreună cu alţi deputaţi.
James Nicholson (PPE-DE). - Doamnă preşedintă, trebuie să spun că sunt îngrijorat în legătură cu propunerea aceasta şi în legătură cu efectele ei asupra viitorului industriei agricole.
Doresc să menţionez că susţin amendamentele propuse de dl Sturdy, pe care le-am semnat şi pe care le voi susţine cu dragă inimă. Cred că vor ajuta cel puţin la sprijinirea industriei în viitor.
Da, avem nevoie de legislaţie, dar de legislaţie bună. Nu avem nevoie să facem rău producţiei în acest mod. Avem nevoie de o evaluare puternică a impactului, pentru a cunoaşte efectele acestei legislaţii. Acest lucru este necesar şi ne lipseşte în prezent. Trebuie să avem mai multe fapte, nu ficţiuni, trebuie să ne bazăm pe fapte.
Nu are sens ca Europa să se elimine din industrie prin adoptarea acestei legislaţii, deoarece nu putem controla importurile. Aici, Comisia are standarde duble în legătură cu ceea ce impune în interiorul Uniunii Europene şi ceea ce permite să intre în UE, pentru că singurul lucru care se va întâmpla va fi acela că statele vor prefera să iasă din Uniune.
Stavros Dimas, membru al Comisiei. −(EL) Doamnă preşedintă, doresc să mulţumesc tuturor celor care au luat cuvântul în cadrul dezbaterii de astăzi pentru alocuţiunile lor constructive. Pe baza textului aprobat, care este un compromis şi încă unul foarte reuşit, statele membre au obligaţia de a elabora planuri naţionale de acţiune care să stabilească obiective cantitative pentru limitarea riscurilor.
În conformitate cu aceste planuri naţionale de acţiune, statele membre au şi obligaţia de a monitoriza utilizarea pesticidelor care au provocat probleme specifice şi de a stabili obiective de reducere a utilizării anumitor pesticide. Aceasta reprezintă un progres semnificativ, care nu doar protejează mediul şi sănătatea cetăţenilor europeni, ci va şi aduce beneficii financiare, datorită reducerii cheltuielilor pentru sănătatea naţională, precum şi beneficiul reducerii utilizării pesticidelor conform noii legislaţii.
Pe lângă planurile naţionale de acţiune, pachetul legislativ de compromis propus conţine şi o serie de alte aspecte importante. Trebuie aplicat principiul prevenirii. În cadrul gestionării integrate a dăunătorilor, se va acorda prioritate altor metode de protecţie a plantelor, non-chimice.
S-a îmbunătăţit protecţia rezidenţilor şi a celorlalţi locuitori, prin aceea că planurile naţionale de acţiune trebuie să includă dispoziţii privind informarea persoanelor ce pot fi expuse la efectele pulverizării, în timp ce terenurile asupra cărora se realizează pulverizare aeriană nu trebuie să fie adiacente zonelor rezidenţiale.
Toţi distribuitorii de pesticide, nu doar cei ce vând utilizatorilor profesionişti, trebuie să se asigure că în cadrul personalului lor există membri care deţin un certificat special de aptitudini - care, desigur, după cum a comentat un membru, va fi recunoscut reciproc - care pot furniza informaţii privind pesticidele şi care sunt disponibili pentru a oferi sfaturi clienţilor. De la această cerinţă vor fi scutite doar anumite categorii de mici distribuitori.
În ceea ce priveşte interzicerea pulverizării aeriene, s-a găsit o soluţie de compromis pentru prelucrarea cererilor de scutire. Scutirile vor urma o procedură în două faze. În primul rând, conceperea unui plan general de pulverizare aeriană, care va fi supus unei aprobări exprese a autorităţilor, urmat de depunerea unor cereri individuale speciale pentru pulverizarea aeriană, care vor fi supuse condiţiilor în care a fost aprobat planul general.
În încheiere, doresc să adaug că Comisia este mulţumită de rezultatul negocierilor şi, prin urmare, se află în poziţia de a accepta toate amendamentele propuse la compromis.
PREZIDEAZĂ: DNA ROURE Vicepreşedintă
Androulla Vassiliou, membră a Comisiei −Doamnă preşedintă, vă mulţumesc că aţi participat atât de intens la această dezbatere extrem de interesantă. Comisia a acordat o importanţă specială acestui dosar şi am luat un angajament personal să asigur nivelul cel mai ridicat de sănătate publică pe care tinde să îl atingă. S-au purtat discuţii îndelungate şi complicate în cadrul dialogului tripartit pe care l-a instituit raportoarea cu mare dedicare şi pricepere şi îi mulţumesc pentru aceasta.
Comisia a fost de acord cu poziţia comună, iar acum îşi poate da acordul asupra propunerii care reiese din cea de-a doua lectură. Au fost reţinute toate aspectele inovatoare ale propunerii, în special criteriile de autorizare, care vor garanta că substanţele periculoase cu un risc ridicat pentru sănătatea publică sunt eliminate sau înlocuite cu alte substanţe mai sigure, recunoaşterea reciprocă şi înlocuirea anumitor produse cu alternative mai sigure. Permiteţi-mi, totuşi, să răspund la câteva din comentariile făcute.
Conform estimărilor Comisiei, numai 4% din substanţele prezente pe piaţă la ora actuală vor dispărea datorită faptului că perturbă funcţia endocrină şi numai 2% pentru că sunt cancerigene, mutagene sau toxice la nivel de producţie. Numărul total al substanţelor active prezente la ora actuală pe piaţă şi care ar putea fi respinse în temeiul noului regulament este estimat a se ridica la mai puţin de 25 de substanţe.
Această evaluare a fost confirmată de un raport întocmit de Agenţia suedeză pentru produse chimice, fiind, de asemenea, conformă cu evaluarea revizuită a impactului realizată de Direcţia britanică pentru siguranţa pesticidelor. În plus, aş dori să subliniez că noile criterii se vor aplica la substanţe care au fost deja autorizate numai în baza neînnoirii autorizării acestora, iar pentru majoritatea substanţelor data de reînnoire este anul 2016. Prin urmare, sectorul va avea la dispoziţie o perioadă îndelungată de timp pentru a dezvolta alte substanţe mai sigure.
De asemenea, aş dori să fac referire la câteva comentarii făcute în privinţa alimentelor importate. Permiteţi-mi să vă reamintesc că, din 2008, dispunem de regulamentul privind nivelurile maxime de reziduuri, care este în aplicabil în întregime. Dacă o substanţă activă nu este autorizată pentru a fi folosită în produse de reducere a plantelor în UE, nivelul maxim de reziduu pentru această substanţă este fixat în funcţie de nivelul de detectare. Acest nivel maxim de reziduu este valabil atât pentru producţia UE, cât şi pentru alimentele şi mâncarea din import.
Cu toate acestea, există câteva motive pentru care o substanţă activă nu a putut fi autorizată în UE, iar riscul potenţial asupra consumatorilor este numai unul din aceste motive. Alte motive pot fi legate de chestiuni ecologice sau de protecţie a lucrătorilor, care intră în sfera de competenţe a ţărilor terţe pe teritoriul cărora se folosesc pesticidele. În aceste condiţii, utilizarea pesticidelor respective ar putea să nu fie acceptabilă pentru noi, dar recoltele tratate nu ar prezenta neapărat riscuri pentru consumatorii din UE. Aşadar, ţara terţă care doreşte să exporte bunuri tratate cu astfel de substanţe către UE are posibilitatea de a solicita un document de toleranţă la import, atâta timp cât poate furniza date prin care să demonstreze că nu există niciun risc asupra sănătăţii umane în urma consumului acestor bunuri şi că aceste date au primit un aviz favorabil din partea AESA şi au fost adoptate formal în legislaţia comunitară. Aceasta este poziţia cu privire la bunurile importate.
Revenind la directiva pe care sper că o vom adopta în curând, Comisia consideră că compromisul final este bine echilibrat, că atinge obiectivele în materie de sănătate şi producţie ecologică şi că asigură disponibilitatea pesticidelor în rândul agricultorilor. În momentul de faţă, aşteptăm cu nerăbdare formalizarea acordului în cea de-a doua lectură.
Este, cu siguranţă, un mod foarte bun de a începe un an nou atât pentru Parlamentul European, cât şi pentru cetăţenii noştri, deoarece este benefic pentru sănătatea lor. De asemenea, considerăm că este benefic şi pentru agricultori, deoarece le garantează producţia prin intermediul unor măsuri specifice, cum ar fi promovarea unor produse mai sigure. Este important ceea s-a realizat. Am contribuit cu toţii la această realizare, care reprezintă un exemplu excelent privind modul în care cooperarea interinstituţională poate aduce beneficii directe cetăţenilor europeni.
Christa Klaß, raportoare. −(DE) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, la ora actuală este posibilă identificarea unui cub de zahăr în Lacul Constance folosind o analiză ultramodernă. Totuşi, trebuie să ne punem întrebarea privind modul în care folosim aceste descoperiri şi în ce scop le folosim.
Avem nevoie de evaluări obiective ale riscului pentru a găsi un echilibru între exigenţele în materie de sănătate şi mediu înconjurător, pe de o parte, şi îngrijorările privind afacerile şi siguranţa alimentelor, pe de altă parte, ambele la fel de justificate, făcându-se, în acelaşi timp, o comparaţie la scară mondială.
Întrebările adresate de colegi nu au primit, în opinia mea, un răspuns corespunzător din partea Comisiei. Nu este suficient să se afirme că patru sau două substanţe nu vor mai fi utilizate şi că în total sunt numai 25 de substanţe. Ceea ce dorim noi este o evaluare economică exactă, o evaluare care să îndeplinească nu numai criterii economice, ci şi criterii legate de sănătate. Încă mai avem nevoie de evaluare. În momentul de faţă, Comisia trebuie să analizeze în detaliu efectele acestei noi legislaţii, astfel încât să ştim ce efecte va avea în final. Trebuie să continuăm să monitorizăm acest lucru, întrucât şi descoperirile ştiinţifice vor continua pe o durată nedeterminată.
Compromisul la care s-a ajuns aduce o nouă orientare a politicii europene de protecţie a plantelor. De asemenea, atrage mai multe acţiuni comune peste tot în Europa şi impune măsuri clare din partea statelor membre, care garantează utilizarea durabilă a produselor fitosanitare.
În calitate de raportoare, vă mulţumesc pentru sprijinul acordat. Am reuşit să ajungem la un bun compromis plecând de la poziţii diferite. Iar pentru Anul Nou, aş dori să avem o atitudine mai pozitivă. Ceea ce se poate spune este că nu am avut un mod de gândire suficient de pozitiv: produsele fitosanitare asigură alimente sănătoase şi în cantităţi suficiente, precum şi un mediu cultural sănătos pentru toţi europenii.
Hiltrud Breyer, raportoare. −(DE) Doamnă preşedintă, aş dori, la rândul meu, să mulţumesc tuturor pentru această dezbatere aprinsă. Aş dori să subliniez, încă o dată, că nu mi-am schimbat opinia; este un pas major pentru protecţia mediului şi a consumatorilor şi, înainte de toate, este un moment de-a dreptul magic pentru Europa. Europa a trecut acum la o viteză superioară. Europa se afirmă ca pionier al întregii lumi. Această decizie de a retrage progresiv pesticide cu un grad ridicat de toxicitate este unică în lume, iar Uniunea Europeană poate profita de aceasta.
În ceea ce priveşte argumentele prezentate în mai multe rânduri în această dezbatere conform cărora problema importurilor nu a fost clarificată, această afirmaţie este incorectă, importurile au fost clarificate. Dată fiind interzicerea acestor substanţe toxice, ele vor deveni ilegale în Europa. Aceasta înseamnă că în momentul în care importăm un bun, de exemplu fructe şi legume, aceste importuri trebuie să respecte legislaţia europeană şi, în special, regulamentul privind nivelurile maxime de reziduuri. Dacă substanţe ca pesticidele, care au fost interzise în Europa, sunt găsite în urma testării cantităţii de reziduuri, atunci produsul respectiv este considerat ilegal. În consecinţă, bananele care provin din Costa Rica tratate cu substanţe cancerigene care sunt trecute în index şi deci care sunt interzise sunt ilegale pe teritoriul Uniunii Europene. Acest aspect este clar precizat în regulamentul privind nivelurile maxime de reziduuri. Aşadar, nu aveţi absolut niciun motiv de a continua să încurajaţi tensiuni, panică sau temeri pe această temă.
Ceea ce pot face este de a sublinia încă o dată, şi, din fericire, comisarul a scos deja în evidenţă acest aspect, că procentul de 80% de pesticide care, conform studiului iniţial al PSD, trebuia să dispară de pe piaţă, între timp s-a redus în mod semnificativ. Din păcate, nu aţi menţionat această ajustare în studiul PSD.
Aşadar, vă rog să încetaţi să daţi naştere la temeri şi tensiuni. Vă propun mai degrabă să sărbătorim cu adevărat succesul pe care cu toţii sperăm să îl obţinem spre avantajul cetăţenilor europeni în domeniul protecţiei mediului şi a sănătăţii.
(Preşedinta a întrerupt vorbitoarea)
Preşedinta - Dnă McGuinness, puteţi să adresaţi solicitarea de respectare a Regulamentului de procedură.
Mairead McGuinness (PPE-DE). - Doamnă preşedintă, aceasta este o solicitare de respectare a Regulamentului de procedură pentru că consider că colegii mei vorbesc fără să asculte.
Am auzit ceea ce a spus comisarul în ceea ce priveşte situaţia importurilor. Cred că vă îndepărtaţi de la subiect şi, cu tot respectul, şi raportoarea noastră se îndepărtează de la subiect. Agricultorilor europeni li se va interzice să utilizeze anumite substanţe. În schimb, omologii lor din afara Uniunii Europene vor putea folosi aceste produse. Nu vom găsi reziduuri în alimentele care intră în UE. Vorbim aici despre un dezavantaj concurenţial pentru producătorii din UE. Poate că, cu o altă ocazie, vom putea aborda subiecte realiste şi nu subiecte confuze şi iluzorii cum este acesta. Scuzaţi-mi supărarea.
Preşedinta. - Dezbaterea în comun a fost închisă.
Nu vom redeschide dezbaterea.
Dna Breyer are cuvântul.
Hiltrud Breyer, raportoare. −Doamnă preşedintă, şi eu şi comisarul am explicat situaţia foarte clar. Dacă nu ascultaţi - sau poate nu doriţi să auziţi că am rezolvat problema pentru că nu se potriveşte cu campania dumneavoastră împotriva acestui regulament - atunci nu mai am ce să spun. Dar doresc să repet că problema este rezolvată. În Uniunea Europeană nu se poate comercializa o substanţă care nu a primit autorizaţia de a fi comercializată pe teritoriul european. Punct.
Preşedinta. - Nu intenţionăm să redeschidem dezbaterea. Vă încurajez să continuaţi discuţia pe culoar, dacă este necesar.
Dezbaterea în comun a fost închisă, iar votarea va avea loc mâine.
Declaraţii scrise (în conformitate cu articolul 142 din Regulamentul de procedură)
Nicodim Bulzesc (PPE-DE), în scris. - Susţin compromisul în cazul raportului Breyer privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare pentru că va oferi o mai mare stabilitate şi securitate agricultorilor şi producătorilor de alimente.
Totuşi, acordul de compromis prevede că noua legislaţie nu va înlocui legislaţia comunitară existentă decât treptat şi că pesticidele care sunt deja autorizate în temeiul regulamentelor actuale vor rămâne valabile până la expirarea autorizaţiilor lor existente. Produsele care conţin substanţe periculoase trebuie înlocuite în decursul a trei ani dacă există alternative mai sigure.
Dacă va fi votat, raportul va reprezenta un pas înainte spre ameliorarea sănătăţii protejând, în acelaşi timp, mediul înconjurător, dar şi un mijloc care va permite UE să treacă imediat la un sistem mai bun.
Magor Imre Csibi (ALDE), în scris. – Salut textul compromisului în vederea utilizării durabile a pesticidelor şi doresc să o felicit pe doamna Klaß pentru munca depusă.
Sunt de părere că avem în faţă un text echilibrat, prin care se interzice utilizarea unor pesticide nocive, dar fără a prejudicia agricultura europeană.
De asemenea, îmi exprim mulţumirea de a constata că printre metodele nechimice de protecţie a plantelor şi de gestionare a organismelor dăunătoare şi a culturilor nu se numără, ca şi alternativă, folosirea OMG-urilor. Ar fi existat posibilitatea de a le include printre metodele nechimice.
Astfel, s-ar fi deschis o portiţă pentru comercializarea în viitor, pe piaţa uniunii, a produselor alimentare ce conţin OMG-uri. Textul compromisului ne dovedeşte că nu este cazul.
Încă o dată, Parlamentul European spune un NU decisiv utilizării OMG-urilor. Astfel, vocea unitară a celor 58% dintre cetăţenii europeni se face din nou auzită. De data aceasta, avem alături de noi şi statele membre, reprezentate de Consiliu.
Alexandru Nazare (PPE-DE), în scris. – Reglementările din domeniul pesticidelor sunt importante pentru a reduce riscurile folosirii lor asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului. Cu toate acestea, măsurile luate în acest scop trebuie să fie rezonabile şi să aibă în vedere atât calitatea producţiei, cât şi maximizarea recoltelor.
În contextul crizei economice, creşterea producţiei de alimente poate fi o soluţie. Aşa cum constata şi doamna McGuinness în raportul prezentat la sfârşitul anului trecut Comisiei pentru Agricultură, preţul grâului a crescut cu 180% în doi ani, iar preţurile la alimente în general au crescut la nivel global cu 83%. Aceste preţuri mari sunt generate de standardele înalte pe care le impunem producătorilor europeni.
Fără să contest necesitatea unei mai bune reglementări a utilizării pesticidelor, sunt totuşi de părere că unele dintre măsurile propuse vor duce la reducerea numărului de produse fitosanitare de pe piaţa UE. Ca efect, productivitatea unor sectoare va scădea, precum cel al cerealelor.
Anumite prevederi ale acestui act legislativ vor afecta producătorii, prin faptul că atrag după sine interzicerea majorităţii pesticidelor de pe piaţă, favorizând în schimb comercializarea produselor considerate mai sigure, dar şi mult mai scumpe. Astfel, vor creşte costurile de producţie, cei mai dezavantajaţi fiind fermierii din noile state membre.
Rovana Plumb (PSE), în scris. – Prin agrearea acestei recomandări de către toţi actorii implicaţi, se vor asigura condiţiile necesare corelării principiilor privind protecţia mediului şi a sănătăţii animalelor cu cel al bunei funcţionări a pieţei interne.
Prevederile privind recunoaşterea mutuală şi sistemul de zonare au fost acceptate de către România, având în vedere că în text au fost incluse clauze prin care statele membre (SM) pot lua măsuri de ajustare a condiţiilor de autorizare a produselor pentru protecţia plantelor (PPP), pentru a ţine cont de condiţiile specifice, precum şi clauze de refuz al recunoaşterii în cazuri specifice, justificate.
Astfel, se consideră că această variantă oferă suficiente garanţii. La aceasta se adaugă avantajele în reducerea poverii administrative, întrucât evaluarea PPP se va face numai într-un singur stat din cadrul fiecărei zone, urmând ca acesta să ţină cont de condiţiile specifice din toate SM ale zonei.
În calitatea mea de deputat social-democrat, consider că trebuie să depunem eforturi susţinute pentru protecţia mediului, a sănătăţii umane şi animale, fără însă a compromite producţia agricolă.