Stenograma dezbaterilor

Luni, 12 ianuarie 2009 - Strasbourg

15. Plan de acţiune referitor la mobilitatea urbană (dezbatere)

  Preşedinta. - Următorul punct este întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de dl Costa, în numele Comisiei pentru transport şi turism, şi de dl Galeote, în numele Comisiei pentru dezvoltare regională, privind planul de acţiune în materie de mobilitate urbană (O-0143/2008 – B6-0002/2009).

  Paolo Costa, autor al întrebării. -(IT) Doamnă preşedintă, doamnă comisar, doamnelor şi domnilor, Comisia, din care faceţi şi dumneavoastră parte, doamnă Vassiliou, a anunţat de mai multe ori publicarea Planului său de acţiune privind mobilitatea urbană. Planul trebuia prezentat Consiliului şi Parlamentului toamna trecută. Comisia şi-a luat acest angajament la finele consultării din luna martie legată de Cartea verde privind mobilitatea urbană, care a fost lansată în 2007, apoi în 2007 în cadrul Planului de acţiune privind logistica transportului de marfă, precum şi în Comunicarea sa privind strategia de internalizare a costurilor externe şi a transportului, în 2008.

Timpul a trecut, dar planul de acţiune încă nu văzut lumina zilei. Pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul actualului mandat legislativ, Comisia pentru transport şi turism, pe care o reprezint, este îngrijorată de faptul că o mare parte din munca depusă de-a lungul ultimilor câţiva ani nu ar conduce la nimic. Doamnă comisar, mă puteţi asigura că planul de acţiune este gata? Puteţi să-mi spuneţi că va fi făcut public în următoarele câteva săptămâni, astfel încât Parlamentul să poată finaliza recomandările, astfel cum sunt precizate în rezoluţia Rack „Către o nouă cultură pentru mobilitatea urbană”, care a fost adoptată de Parlament în iulie 2008?

Doamnă Vassiliou, mobilitatea urbană este, fără îndoială, un subiect care are consecinţe pe plan local, iar acţiunile locale vor avea întotdeauna prioritate în faţa celor naţionale sau comunitare, dar aceasta nu înseamnă că trebuie exclusă orice formă de intervenţie din partea statului sau a comunităţii europene. Cine altcineva, dacă nu Uniunea Europeană, are capacitatea şi responsabilitatea de a defini rolul comunităţii în acest context? Cine poate şi trebuie să susţină şi să interpreteze principiul subsidiarităţii în acest domeniu?

Eschivarea Comisiei, şi deci a UE, faţă de această problemă nu ajută cu nimic la soluţionarea problemei transportului urban şi a mobilităţii cetăţenilor şi nici a problemelor legate de poluarea aerului în oraşe. În această privinţă ştim că 40% din emisiile de CO2 sunt provocate de transportul urban şi că 70% din alţi poluanţi de transport provin din mediul urban. În plus, această delăsare nu rezolvă nici problemele de siguranţă rutieră, având în vedere că 50% din accidentele fatale au loc în oraşe, nici problemele legate de producţia consumatorilor, a cetăţenilor cu mai puţine capacităţi, a căror mobilitate depinde de transportul public.

Putem accepta că trebuie să existe diferenţe între statele membre? Între oraşe, în ceea ce priveşte standardele de protecţie pentru mediul urban? În ceea ce priveşte standardele de siguranţă rutieră în oraşe? Normele de acces al cetăţenilor la mobilitate? Oare nu sunt şi acestea drepturi fundamentale pe care Uniunea ar trebuie să le garanteze pentru toţi europenii? Atunci trebuie să stabilim standarde şi să uniformizăm obiective minime, precum şi bune practici şi stimulente financiare. Avem nevoie de coordonare şi de proiecte inovatoare şi trebuie să dezvoltăm şi să transmitem statistici viabile şi comparabile.

Dacă Uniunea face primul pas, oare nu va ajuta la punerea în aplicare a acelor soluţii subsidiare pe care statele membre şi comunităţile locale le protejează şi au tot dreptul să le protejeze? Doamnă Vassiliou, poate că ne veţi da o serie de motive justificate pentru această întârziere şi chiar pentru neprezentarea Planului de acţiune privind mobilitatea urbană. Dacă doriţi să încercaţi să vă apăraţi incapacitatea de a respecta acest angajament, înainte de a o face, întrebaţi-vă dacă motivele furnizate sunt cu adevărat justificate sau numai scuze banale. Doamnă Vassiliou, nu alimentaţi ideea, care a devenit populară în ultima vreme, conform căreia Comisiei îi este atât de teamă să deranjeze statele membre, încât a renunţat să găsească soluţii la problemele cetăţenilor europeni. Ar fi un pas sinucigaş pentru o instituţie precum Comisia, care nu a fost consolidată de mandatul reuşit al Preşedinţiei franceze.

Soluţii, soluţii, soluţii: iată ce îşi doresc cetăţenii europeni şi, din acest motiv, şi numai din acest motiv, aceştia sunt pregătiţi, în opinia mea, sau ar putea fi pregătiţi, să se uite la instituţiile noastre cu mai multă înţelegere. Exemplul mic al planului mobilităţii urbane ar putea constitui un adevărat impuls în rezolvarea acestei probleme mult mai generale.

  Androulla Vassiliou , membră a Comisiei. −Doamnă preşedintă, în primul rând aş dori să vă comunic regretul vicepreşedintelui Tajani de a nu participa la această reuniune. Domnia sa este plecat într-o misiune foarte importantă în Japonia.

Permiteţi-mi să trec direct la obiect. Comisia îşi menţine angajamentul total de a dezvolta o politică UE în domeniul mobilităţii urbane deoarece este convinsă că, deşi responsabilităţile în materie de mobilitate urbană ţin în primul rând de autorităţile locale, regionale şi naţionale, în anumite domenii, acţiunile întreprinse la nivel european reprezintă o valoare adăugată.

De fapt, deşi oraşele au fiecare specificul lor, se confruntă toate cu aceleaşi provocări. Problemele legate de mobilitatea urbană sunt semnificative, devin din ce în ce mai mari şi afectează atât cetăţeni, cât şi întreprinderi, care se confruntă cu probleme legate de siguranţa rutieră, de accesibilitatea limitată a transportului în comun, de ambuteiaje şi cu probleme de sănătate datorate poluării. Pentru a ilustra importanţa mobilităţii urbane, permiteţi-mi să va dau câteva cifre: 60% din populaţie trăieşte în zone urbane şi 85% din PIB-ul european este produs în aceste zone. Cu toate acestea, oraşele degajă şi 40% din emisiile de CO2, iar două treimi din accidentele rutiere au loc în zonele urbane. În sfârşit, ambuteiajele, care reprezintă una din principalele probleme cu care cetăţenii trebuie să se confrunte în fiecare zi şi care duce la pierderi de aproximativ 1% din PIB-ul european în fiecare zi.

Mobilitatea urbană durabilă reprezintă, aşadar, cheia pentru îndeplinirea obiectivelor fixate în materie de schimbări climatice, creştere economică şi siguranţă rutieră. Acesta este motivul pentru care Comisia lansează acţiuni în acest domeniu din 1995, pentru a promova schimbul de bune practici. Referinţa o reprezintă programul CIVITAS, care a început în 2000 şi care a înregistrat un succes deosebit.

Cartea verde din 2007 intitulată „Către o nouă cultură a mobilităţii urbane” a identificat la momentul respectiv domenii vaste care ar necesita acţiuni complementare la nivelul UE pentru a promova oraşe mai puţin poluante şi mai sigure şi mijloace de transport urban mai inteligente şi mai accesibile.

Dar ce se poate realiza în mod concret la nivelul UE? Putem ajuta autorităţile locale să introducă politici învecinate ale UE şi să utilizeze cât mai bine fondurile europene. Diseminarea pe întreg teritoriul UE şi reproducerea măsurilor inovatoare pot permite autorităţilor să obţină rezultate mai multe şi mai bune, la costuri mai scăzute.

Putem contribui la stimularea pieţelor pentru a opta pentru tehnologii inovatoare, de exemplu pentru automobile eficiente din punct de vedere energetic, precum şi la facilitarea armonizării normelor astfel încât tehnologiile inovatoare să fie puternic introduse pe piaţă. În cele din urmă, UE poate ghida autorităţile locale către soluţii interoperabile şi poate facilita o mai bună funcţionare a pieţei unice.

Prin urmare, Comisia va continua să întreprindă acţiuni, pentru că considerăm, la fel care marea majoritate a părţilor implicate, că există avantaje clare în a lucra la nivelul UE pentru a susţine iniţiative la nivel local, regional sau naţional.

Permiteţi-mi să vă răspund la întrebarea legată de întârzierea adoptării Planului de acţiune privind mobilitatea urbană. Din păcate, Comisia nu a dispus de condiţii prielnice pentru a adopta un plan de acţiune cuprinzător înainte de sfârşitul anului 2008.

Dar colegul meu, vicepreşedintele Tajani, doreşte să vă asigure că se va implica în continuare pentru ca planul de acţiune să fie adoptat şi pentru a dezvolta o politică UE în domeniul transportului urban care să respecte în întregime principiul subsidiarităţii şi cel al proporţionalităţii. În acest sens, nu este în intenţia Comisiei de a propune o soluţie unică şi universal valabilă. Dimpotrivă, dorim să dezvoltăm un set de unelte care să includă acţiuni practice pe termen scurt şi mediu, care să permită oraşelor să rezolve probleme specifice legate de mobilitatea urbană într-un mod integrat. Apoi, va rămâne la latitudinea autorităţilor locale de a hotărî ce soluţie se adaptează mai bine situaţiei lor, în funcţie de propriile lor obiective şi nevoi.

Pentru a răspunde îngrijorărilor care este posibil să mai existe încă în ceea ce priveşte rolul strategic al UE în domeniul mobilităţii urbane, intenţia vicepreşedintelui Tajani este de a demonstra, cu ajutorul unor acţiuni concrete, modul în care UE poate adăuga valoare şi calitate în domeniul mobilităţii în Europa. În baza reacţiilor la Cartea verde şi a numeroaselor discuţii purtate cu părţile implicate, au fost identificate o serie de acţiuni, care vor fi lansate în cursul acestui an.

Pentru a promova soluţii şi tehnologii inovatoare, am lansat deja o licitaţie, care se va încheia la sfârşitul lunii martie şi care va acorda proiectelor selecţionate o finanţare de până la 50%. După intrarea în vigoare a directivei privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante si eficiente din punct de vedere energetic, în martie, vom crea un site internet pentru a facilita achiziţiile comune de autovehicule nepoluante.

În ceea ce priveşte informarea şi schimbul de metode, intenţionăm să lansăm, în jurul lunii aprilie, un site internet cu informaţii despre legislaţia în domeniul mobilităţii urbane şi finanţarea în Europa, precum şi despre bunele practici. De asemenea, împreună cu părţile implicate, ne vom gândi la viitorul programului nostru CIVITAS şi la posibilităţile de a utiliza cunoştinţele şi experienţa acumulate în cadrul acţiunilor finanţate de CIVITAS.

În sfârşit, pentru a contribui la îmbunătăţirea cunoştinţelor despre politici de mobilitate durabile, vom lansa un studiu privind aspectele legate de zonele verzi şi un alt studiu privind oportunităţile de a mări gradul de interoperabilitate al sistemelor de transport în comun. De asemenea, intenţionăm să înfiinţăm o reţea de experţi pentru a analiza aspecte legate de tarifele rutiere urbane şi internalizarea costurilor externe.

Sunt convinsă că acest pachet de acţiuni, care vor fi adoptate în curând la nivelul UE, reprezintă o bază importantă pentru a progresa în domeniul mobilităţii urbane.

  Reinhard Rack, în numele Grupului PPE-DE. - (DE) Doamnă preşedintă, doamnă comisar, cu tot respectul pe care îl datorez Comisiei şi dumneavoastră, ca persoană, nu aţi răspuns cu adevărat la întrebarea preşedintelui comisiei, dl Costa. Ne-aţi dat deja un bun indiciu când aţi vorbit despre faptul că avem nevoie de soluţii europene comune la probleme cu care se confruntă aproape toate oraşele europene într-un mod sau altul, unele într-un mod diferit, altele foarte asemănător, lucru care reieşea foarte clar şi din Cartea verde privind mobilitatea urbană. La acel moment, şi anume în urmă cu câteva luni, am salutat Cartea verde şi aşteptam nerăbdători propunerile pe care Comisia ni le promisese. Aceste promisiuni nu s-au materializat, iar indiciul pe care cred că l-aţi exprimat în răspunsul dat este următorul: nu va exista niciun plan de acţiune cuprinzător. De ce nu?

Dacă credem ce auzim, şi auzim multe lucruri în această adunare şi în instituţiile Uniunii Europene, înseamnă că un stat membru sau poate câteva state membre au creat o stare de anxietate şi, din păcate, au provocat anxietate şi acestei Comisii, sub pretextul că subsidiaritatea poate fi încălcată. Parlamentul European a declarat foarte clar în propunerea sa că nu doreşte să se pună în calea subsidiarităţii. Aţi subliniat, încă o dată, că nu doriţi să prezentaţi un plan uniform, universal valabil, dar nici neprezentarea niciunui plan nu este o soluţie. Haideţi să facem acest pas şi să respectăm această promisiune! Nu vom putea garanta realegerea Comisiei dacă nu se ia nicio măsură şi dacă evităm să lezăm unul sau mai multe state membre, dimpotrivă, vom garanta realegerea Comisiei dacă vom înainta şi prezenta ceva pozitiv.

  Gilles Savary, în numele grupului PSE. - (FR) Doamnă preşedintă, doamnă comisar, tocmai v-aţi exprimat susţinerea pentru iniţiativa pe care intenţionează să o ia Parlamentul European în această privinţă. Ne-aţi spus mai devreme că, din motive evidente, şi anume importanţa transportului urban în domeniul transportului şi obiectivele stabilite în planul european privind schimbările climatice, Uniunea Europeană are obligaţia de a se apleca asupra transportului urban. Dl Barrault, înaintea dumneavoastră, a luat iniţiativa de a introduce o Carte verde, promiţând şi un plan de acţiune. Nu puteţi să ne refuzaţi astăzi acest plan de acţiune şi să ne explicaţi că îl puneţi în aplicare în tăcere, fără deliberările şi controlul Parlamentului European şi fără vizibilitate.

Acesta este motivul pentru care am reuşit să îi determin pe colegii mei deputaţi, şi ţin să le mulţumesc tuturor, în special dlui Rack, pentru munca de pregătire enormă pe care a depus-o, pentru ca Parlamentul European să întreprindă ceva ieşit din comun şi să realizeze acest plan de acţiune pe care dumneavoastră nu doriţi să îl realizaţi, într-un raport din proprie iniţiativă, înainte de alegeri. Această iniţiativă complet heterodoxă va avea o greutate politică semnificativă, deoarece va include întrebări care se adresează noului comisar european pentru transport, care va fi audiat de Comisia pentru transport şi turism, şi deci va cântări foarte mult în decizia de aprobare a acestuia de către Parlamentul European. Este regretabil, în opinia mea, că Comisia Europeană se pliază în faţa oricăror vechi obiecţii din partea oricărui vechi stat membru.

Şi tocmai pentru că suntem preocupaţi cu privire la această evoluţie, care reprezintă o derivă instituţională, în care Comisia Europeană a hotărât să nu mai joace atuul comunitar, ci numai cartea strict interguvernamentală, tocmai de aceea avem cu toţii aceeaşi dorinţă comună de a negocia acest plan de acţiune între noi, de a vi-l prezenta şi de a ne asigura că următorul comisar pentru transport îşi asumă angajamente clare cu privire la acţiunile viitoare care trebuie luate.

  Jean Marie Beaupuy, în numele grupului ALDE. - (FR) Doamnă preşedintă, doamnă comisar, cu tot respectul pentru funcţia dumneavoastră şi pentru dumneavoastră personal, aş dori, dacă mi se permite, să spun câteva cuvinte referitoare la discursul pe care ni l-aţi oferit. Aţi încercaţi să ocoliţi subiectul şi aţi făcut un act de echilibristică.

Ne-aţi spus care sunt diversele capitole care trebuiau să apară în acest plan de acţiune şi consider că, atât eu, cât şi colegii mei deputaţi, putem să fim încântaţi că am regăsit în această listă esenţialul propunerilor făcute de noi. Prin urmare, ne-aţi demonstrat că, în cadrul Comisiei, dispuneţi de toate elementele necesare pentru a publica acest plan de acţiune cu toate părţile care îl compun.

În opinia mea, cred că există patru explicaţii pentru prima dumneavoastră frază din partea a doua, conform căreia, dacă am înţeles bine traducerea, nu dispuneţi de condiţii favorabile.

Prima ipoteză: există, în cadrul Direcţiei Generale Transport, o penurie de informaţii tehnice? Elementele furnizate de dl Barrot în contextul Cărţii verzi par a sugera că, dimpotrivă, Comisia este foarte bine dotată în materie de informaţii tehnice.

Ipoteza numărul doi: spuneţi că nu există condiţii favorabile. Există state membre care se opun acestui plan? Din cunoştinţele mele, doamnă Comisar, Comisia este independentă faţă de statele membre. Nu pot să cred nicio clipă că v-aţi fi aplecat în faţa anumitor state membre.

Ipoteza numărul trei: există diferenţe de opinie în cadrul Comisiei însăşi care v-ar împiedica să ne prezentaţi acest plan de acţiune? Dumnezeule, sper că nu este cazul!

În final, refuzaţi să dezbateţi subiectul în actualul Parlament European pentru a-l amâna pentru anul viitor? Date fiind rapoartele excelente care au sprijinit relaţiile noastre cu vicepreşedintele Barrot pe parcursul redactării Cărţii verzi, nu îndrăznesc să cred acest lucru.

Doamnă Comisar, ne aflăm la câteva săptămâni înainte de alegeri. Acest plan de acţiune este, în opinia mea, un exemplu excelent prin care se poate demonstra cetăţenilor noştri că Europa respectă subsidiaritatea şi, în acelaşi timp, se preocupă de problemele lor de sănătate şi de alte probleme pe care le-aţi enumerat.

Regret enorm această întârziere, ca şi colegii mei deputaţi, şi sper că veţi putea remedia această problemă cât mai repede posibil.

  Michael Cramer, în numele grupului Verts/ALE. – (DE) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, întârzierea constantă şi răspunsul dumneavoastră, doamnă Comisar, nu sunt acceptabile. Timpul se scurge.

Traficul urban joacă un rol esenţial în contextul schimbărilor climatice. Este responsabil pentru aproximativ 70% din totul emisiilor de gaze cu efect de seră din oraşe. UE nu va reuşi să atingă obiectivele pe care şi le-a propus în materie de mediu dacă nu îşi schimbă politica de transport. Cel mai mare potenţial provine din oraşe deoarece 90% din deplasările în maşină efectuate în oraşe sunt mai scurte de şase kilometri, distanţe care ar putea fi acoperite foarte uşor cu trenul, autobuzul, cu bicicleta sau pe jos.

Sper că Comisia a folosit această întârziere pentru a reflecta la un mod eficace în care UE poate ajuta guvernele şi municipalităţile. În realitate, nu există nicio valoare adăugată europeană în condiţiile în care raportul este la fel de vag şi lipsit de obligativitate ca şi Cartea verde şi raportul Rack.

Noi, membrii Grupului Verzilor, solicităm ca procedeul de cofinanţare de la UE să fie revizuit pentru a respecta mediul. Până la ora actuală, 60% dintre fondurile europene au fost folosite pentru proiecte de construire de drumuri şi numai 20% sunt destinate transportului public şi căilor ferate. Dorim cel puţin 40% pentru căi ferate, astfel cum a hotărât Parlamentul, prin raportul meu privind primul pachet destinat căilor ferate.

În al doilea rând, dorim să acordăm fonduri europene numai dacă oraşele prezintă un plan de mobilitate durabil. În al treilea rând, dorim să creştem siguranţa rutieră introducând o viteză limită de 30 de km/oră, dând oraşelor posibilitatea de a pune limite superioare pe anumite drumuri, în mod individual.

Aceasta va fi benefic pentru climă, reducând, în acelaşi timp şi accidentele, deoarece 4 000 de oameni îşi pierd viaţa pe drumurile Europei în fiecare an.

  Oldřich Vlasák (PPE-DE). – (CS) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, evident, e foarte regretabil că există o întârziere în publicarea acestui document şi a planului de acţiune. Să nu uităm că 70% din populaţia Europei trăieşte în oraşe la ora actuală şi scopul nostru trebuie să fie acela de a asigura cât mai rapid posibil un nivel superior de accesibilitate, siguranţă şi, mai ales, viabilitate în ceea ce priveşte transportul urban, punând, în acelaşi timp, un mai mare accent pe mediul înconjurător. În consecinţă, mă aştept ca documentul publicat să nu includă numai tendinţe noi, ci să evalueze şi direcţii şi măsuri noi, precum susţinerea unor forme de transport sănătoase, precum mersul pe bicicletă sau pe jos. Comunităţile individuale vor avea posibilitatea, în aceste condiţii, de a alege alternativele pe care le pot realiza cel mai bine şi care se adaptează cel mai bine situaţiei lor. În opinia mea, aceasta este direcţia de bază. Trebuie să asigurăm sprijin în această privinţă, care, bineînţeles, trebuie să provină din fondurile structurale, în aşa fel încât resursele să ajute la îndeplinirea obiectivelor dorite.

  Monica Giuntini (PSE). – (IT) Doamnă preşedintă, doamnă Comisar, doamnelor şi domnilor, sunt total de acord cu persoanele care au luat cuvântul înaintea mea, şi anume: în epoca în care trăim, mediul urban joacă un rol fundamental în vieţile noastre şi nu numai a persoanelor care locuiesc în metropole sau oraşe mari.

Datele furnizate de Comisie în Cartea verde intitulată „Către o nouă cultură a mobilităţii urbane” arată în mod clar că 60% dintre cetăţenii europeni locuiesc într-un mediu urban şi că aceste zone produc un procent mare din PIB-ul european. Aceste statistici au fost citate şi de doamna Vassiliou.

Cifrele acestea nu s-au modificat în ultimele luni şi trebuie, într-adevăr, să luăm în considerare problema din ce în ce mai mare a ambuteiajelor din oraşele mari, precum şi crizele ecologice care rămâne un subiect din ce în ce mai aprins, în acelaşi fel în care trebuie să ţinem seama de eforturile depuse recent de Parlament în privinţa pachetului privind schimbările climatice.

S-au făcut paşi în domeniul transportului urban în cadrul politicii regionale a Uniunii Europene şi există numeroase forme de finanţare europeană: în mandatul parlamentar precedent, 2 miliarde EUR au fost cheltuite pe Fondul de dezvoltare regională, iar pentru 2007-2013 a fost prevăzută o sumă de 8 miliarde de EUR. Şi Fondul de coeziune ar putea susţine această acţiune.

Prin urmare, consider că este foarte important ca Uniunea să adopte o politică comună, un plan global de acţiune, respectând, bineînţeles, principiul subsidiarităţii şi autoritatea statelor membre şi a organismelor locale. Beneficiile care ar putea reieşi din acest plan sunt uşor de sesizat, dar este, într-adevăr, greu de înţeles de ce un plan cu o asemenea sferă de acţiune nu a fost publicat până acum.

Aceasta este poziţia exprimată în întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată de preşedintele Comisiei pentru transport şi turism şi susţinută de Comisia pentru dezvoltară regională. Având în vedere faptul că ne aflăm aproape toţi la sfârşitul mandatului parlamentar, sper că se va reveni asupra acestui subiect, iar Comisia va publica, în cele din urmă, Planul de acţiune privind mobilitatea urbană, care va avea un impact atât de benefic.

  Jan Olbrycht (PPE-DE). – (PL) Doamnă preşedintă, doamnă comisar, este clar că subiectele legate de transportul urban sunt foarte importante atât în privinţa dezvoltării economice, cât şi a protecţiei mediului. Nu există nicio îndoială şi nu este nevoie să dezbatem prea mult această temă.

Cu toate acestea, au apărut probleme de altă natură pe parcursul analizei de către Parlamentului European a textului Cărţii verzi. Aceste probleme au fost deja menţionate şi se referă în principal la separarea puterilor la nivelul autorităţilor locale, al autorităţilor naţionale şi al celor europene. Au apărut dubii dacă Uniunea Europeană ar trebui să se implice în chestiuni locale sau dacă ar trebui să lase autorităţile naţionale şi locale să se ocupe de ele.

În această privinţă, aş dori, de asemenea, să atrag atenţia Parlamentului asupra faptului că, în timpul acestei dezbateri s-a pus întrebarea dacă această Carte verde va avea un rol de orientare a municipalităţilor la luarea măsurilor sau dacă le va obliga să ia anumite măsuri. Am fost de acord cu faptul că aceste acţiuni trebuie să aibă un rol de susţinere şi că trebuie să implice asistenţă. Acum întrebarea legată de întârziere este următoarea: Care a fost scopul Comisiei Europene când a prezentat această Carte verde? Care a fost planul pe termen lung? A dorit cu adevărat să se angajeze într-o acţiune dinamică sau a fost interesată numai să afle care este opinia generală asupra acestui subiect?

Având în vedere ceea ce a urmat, în urma reacţiei iniţiale foarte sceptice, mi se pare că Comisia a încetinit procesul de a lucra intens la acest dosar şi încă se mai gândeşte la modul în care trebuie să acţioneze în raport cu acţiunea pe care a lansat-o. A sosit momentul de a lua decizii fără echivoc.

  Saïd El Khadraoui (PSE). - (NL) Doamnă preşedintă, doamnă comisar, doamnelor şi domnilor, aş dori să susţin ceea ce au spus deja colegii mei deputaţi. Sunt foarte dezamăgit de răspunsul dumneavoastră. Aţi afirmat că Comisia va aduce în mod sigur un număr de propuneri privind mobilitatea urbană. Este de la sine-înţeles acest lucru, dar, în opinia mea, nu aceasta a fost întrebarea adresată. Ceea de dorim este o viziune coerentă, un plan de acţiune care detaliază măsuri şi propuneri pe care le va aplica Comisia în următorii ani, astfel încât să le putem dezbate atât între noi, cât şi cu publicul şi cu părţile implicate sau afectate.

În consecinţă, aş dori să vă rog să transmiteţi colegilor dumneavoastră şi să insistaţi să fie revizuite câteva aspecte în urma acestei dezbateri şi să veniţi foarte rapid cu o propunere, înaintea alegerilor şi înainte ca Parlamentul să intre în pauza de vară.

După cum au spus colegii mei în repetate rânduri, mobilitatea urbană afectează pe toată lumea în Europa. În toate oraşele există probleme de mobilitate. La nivel european, Uniunea poate juca un rol foarte benefic în soluţionarea acestei chestiuni şi a problemelor adiacente; în calitate de investitor în tehnologii inovatoare, în calitate de organism care stabileşte şi diseminează noi norme tehnologice, în calitate de autoritate care este cea mai bine plasată în a răspândi idei noi şi cele mai bune practici, care poate promova dezvoltarea de planuri de mobilitate, care poate lansa noi mecanisme de finanţare şi alte astfel de acţiuni.

În această privinţă, recomand cu tărie Comisiei să revizuiască răspunsul şi să întocmească un plan de acţiune cât mai curând.

  Silvia-Adriana Ţicău (PSE). - Planul de acţiune privind mobilitatea urbană este o necesitate pentru comunităţile urbane ale Uniunii. 67% dintre cetăţenii europeni aşteaptă dezvoltarea unei politici europene în acest sens.

Care este răspunsul pe care îl dăm cetăţenilor europeni?

Costurile congestiei în traficul urban se ridică la aproximativ 1% din produsul intern brut european. Pentru a reduce poluarea în mediul urban şi pentru a reduce congestia în trafic, trebuie să investim în transportul public şi în sistemele inteligente de transport.

Anul trecut am aprobat raportul privind promovarea vehiculelor ecologice pentru transportul public.

Praga este capitala care a dat exemplu şi a achiziţionat anul trecut autobuze ecologice pentru transportul public urban, utilizând ajutoare de stat.

Solicit ca la revizuirea la mijloc de termen a cadrului de utilizare a fondurilor structurale Comisia să ia în considerare şi mobilitatea urbană.

  Androulla Vassiliou, membră a Comisiei. −Doamnă preşedintă, apreciez foarte mult contribuţiile dumneavoastră. Voi transmite negreşit preocupările dumneavoastră vicepreşedintelui Tajani, care ştiu că îşi menţine angajamentul.

Planul de acţiune face parte, de fapt, din programul de lucru al Comisiei pe 2009 şi ştiu că vicepreşedintele Tajani este implicat personal în evoluţia acestuia. În consecinţă, sunt ferm convinsă că afirmaţiile dumneavoastră vor fi serios analizate de vicepreşedinte. Ştiu că evaluarea impactului a fost finalizată şi, după cum am afirmat, Planul de acţiune se află în programul legislativ şi sperăm că va progresa anul acesta.

  Preşedinta. – Dezbaterea a fost închisă.

Declaraţii scrise (în conformitate cu articolul 142 din Regulamentul de procedură)

  Krzysztof Hołowczyc (PPE-DE), în scris. – (PL) În Cartea verde din 2007, Comisia subliniază legitimitatea dezbaterii privind nevoia de a fi implicată în problema creşterii mobilităţii în oraşele din Uniune, cu respectarea principiului subsidiarităţii. În temeiul principiului subsidiarităţii, Uniunea acţionează în cadrul domeniului său de activitate numai dacă acţiunea sa este esenţială şi dacă aduce o valoare adăugată acţiunilor statelor membre. Scopul principiului subsidiarităţii este de a asigura că deciziile se iau cât mai aproape de cetăţeni. Acest lucru se realizează verificând în mod constant că acţiunile care trebuie luate la nivel comunitar sunt justificate în raport cu posibilităţile existente la nivel naţional, regional sau local. Rolul statelor membre în ceea ce priveşte legitimitatea implicării instituţiilor Uniunii Europene la nivel local este consolidat în Tratatul de la Lisabona, care se află în curs de ratificare.

În pachetul care este în curs de dezbatere privind acţiunile care pot fi întreprinse pentru a creşte nivelul de mobilitate în aglomeraţiile urbane, există tendinţa de a separa tehnologiile inovatoare de sistemele inteligente de transport. Sinergiile dintre aceste două domenii ar trebui exploatate pentru a le alătura, în scopul de a fluidiza străzile şi de a face deplasările mai confortabile. Printre alte beneficii se numără îmbunătăţirea condiţiilor de deplasare, reducerea timpului de călătorie, economisirea de energie, reducerea emisiilor, a cheltuielilor necesare gestionării flotei de autovehicule şi întreţinerii, precum şi reînnoirea suprafeţei. Siguranţa rutieră va fi, de asemenea, îmbunătăţită.

În lumina celor menţionate mai sus, baza pentru planul de acţiune al Comisiei privind mobilitatea urbană va fi ratificarea Tratatului de la Lisabona şi punerea în aplicare a programului Preşedinţiei cehe. Acest program are printre priorităţi îmbunătăţirea funcţionării pieţei interne a Uniunii în materie de transport.