Stenograma dezbaterilor

Luni, 12 ianuarie 2009 - Strasbourg

17. Relaţiile comerciale şi economice cu Balcanii de Vest (prezentare succintă)

  Preşedintele. – Următorul subiect este raportul (A6-0489/2008) domnului Belder, în numele Comisiei pentru comerţ internaţional, privind relaţiile comerciale şi economice cu Balcanii de Vest [2008/2149(INI)].

  Bastiaan Belder , raportor. −(NL) Domnule preşedinte, doresc să vă prezint raportul privind relaţiile comerciale şi economice cu Balcanii de Vest.

Faptul că am început acest raport prin reiterarea perspectivei comunitare a acestor ţări nu este nemotivat. Uniunea nu poate să continue să repete cu credinţă promisiunile făcute în trecut, cum ar fi cele făcute statelor din Balcanii de Vest cu ocazia Consiliului European de la Salonic din 2003, şi anume că aceste state vor adera la Uniunea Europeană. Nu, ţărilor din Balcanii de Vest le-ar fi mai utile acţiuni tangibile şi proceduri de aderare adaptate specificului ţării decât o retorică bine intenţionată.

Probabil vă întrebaţi de ce consider perspectivele de aderare ale acestor ţări atât de importante. În primul rând, sunt convins pe deplin că Uniunea are o datorie de onoare de plătit. Acest lucru îmi aminteşte de o dezbatere privind Srebrenica, ce sper că va avea loc aici miercuri seară, săptămâna aceasta. În plus, regiunea menţionată este de importanţă strategică pentru Europa. Propunerile specifice incluse în raportul meu sunt următoarele: Argumentez în favoarea consolidării suplimentare a Acordului de Liber Schimb Central European (CEFTA). Acesta este un instrument important de îmbunătăţire a integrării regionale a zonei, fiind totodată un instrument important de pregătire, în cazul în care respectivele ţări doresc integrarea pe piaţa europeană şi aderarea în trei etape la Uniune. Uniunea Europeană ar trebui să mobilizeze fonduri pentru preaderare prin acordarea de ajutoare pe un front larg, în vederea promovării procesului de reformă în toate aceste ţări. De asemenea, statele membre pot să joace un rol important prin asigurarea de formare specifică pentru funcţionarii publici locali. Acest lucru va oferi respectivelor ţări o capacitate oficială de a-şi formula proiectele ambiţioase, eligibile pentru finanţare UE.

Domnule preşedinte, când am început să lucrez la acest raport, primul lucru pe care l-am făcut a fost să vizitez Departamentul Afaceri economice al ţării mele, în Haga, şi am fost fericit să aflu că guvernul olandez a ales o abordare interguvernamentală. În raport am descris acest exemplu ca fiind bun de urmat nu pentru că este unul olandez, ci pentru că este adaptat statelor din Balcanii de Vest şi pentru că răspunde nevoilor acestora de a sprijini activ şi corespunzător propriile procese de aderare.

Aş dori să menţionez un punct specific din raport, şi anume cooperarea cu ţările din Balcanii de Vest în domeniul energiei, care este, în opinia mea, un subiect de mare actualitate. Datorită amplasării sale strategice, această regiune poate juca un rol important în tranzitul ţiţeiului şi gazelor naturale. Uniunea ar trebui să se străduiască să adopte o politică externă în domeniul energiei. Eu sunt membru şi în Comisia pentru afaceri externe. În urmă cu câţiva ani, am adoptat un raport solid în vederea adoptării unei politici europene externe în domeniul energiei. Dacă observaţi situaţia curentă, ea vine să întărească acest apel din partea Parlamentului European către Comisie şi Consiliu. Cu siguranţă, Bruxelles-ul nu trebuie să-şi abandoneze statele membre în frig, în sens literal sau figurat.

Aş dori să închei prin a spune că, în calitate de fost jurnalist, am călătorit deseori în Balcani. De aceea, empatia mea la adresa acestei regiuni şi implicarea mea sunt mari. În scopul elaborării raportului, am utilizat bugetul pentru călătorii de studiu; împreună cu Comisia pentru comerţ internaţional şi membrul său Roberto Bendini în special, împreună cu membrul echipei mele Dick Jan Diepenbroek am întreprins călătorii valoroase în Serbia şi Kosovo şi sper ca săptămâna următoare să plec în Albania. Pe scurt, pot încheia acest raport în această seară, însă munca nu este deloc finalizată, nici pentru mine, nici pentru instituţiile europene. Dacă dorim într-adevăr să apropiem de Bruxelles această regiune şi să demonstrăm acest lucru prin nivelul implicării noastre şi prin sprijinul activ acordat, suntem îndreptăţiţi să solicităm ca procesul de reformă, aderarea, să fie întâmpinate cu seriozitate, lucru care trebuie să fie, de asemenea, evident. A fost o reală plăcere pentru mine să elaborez acest raport şi sper că va fi urmat de rapoarte individuale pentru fiecare din ţările din Balcanii de Vest.

  Androulla Vassiliou , membră a Comisiei. −Domnule preşedinte, permiteţi-mi să îl felicit pe domnul Belder pentru acest excelent raport. Raportul dumneavoastră apare într-un moment în care ţările din vestul Balcanilor sunt din ce în ce mai aproape de UE şi oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra problemelor actuale din cadrul relaţiilor economice şi comerciale dintre UE şi ţările din Balcanii de Vest. Permiteţi-mi să mă concentrez asupra câtorva puncte importante din raportul dumneavoastră.

Balcanii de Vest, ca regiune, reprezintă un partener cheie şi, totodată, valoros pentru UE. Ultima Comunicare a Comisiei privind Balcanii de Vest din martie 2008 reiterează angajamentul puternic al UE faţă de perspectiva comunitară a regiunii şi confirmă, printre altele, importanţa Acordului de Liber Schimb Central European pentru dezvoltarea economică a regiunii. Comisia este de acord cu raportorul în privinţa faptului că statutul de membru UE poate acţiona ca un catalizator pentru o dezvoltare economică durabilă şi, de asemenea, pentru asigurarea păcii şi stabilităţii în regiune. Comisia este, de asemenea, de acord că îndeplinirea individuală a criteriilor de la Copenhaga este de maximă importanţă pentru evaluarea nivelului de pregătire al ţărilor din regiune pentru aderarea la UE. UE este principalul partener comercial pentru ţările din Balcanii de Vest. Aprofundarea relaţiilor economice dintre UE şi regiunea în cauză este, prin urmare, vitală pentru accentuarea creşterii economice a regiunii.

După cum s-a punctat în mod corect în raportul dumneavoastră, liberalizarea şi integrarea comerţului reprezintă o piatră de temelie pentru procesul de stabilizare şi asociere, iar UE a urmărit acest obiectiv în ţările din Balcanii de Vest pe trei niveluri.

În primul rând, la nivel bilateral, UE a acordat clauze preferenţiale unilaterale ţărilor din Balcanii de Vest încă din 2000, în vederea facilitării accesului exporturilor acestora pe pieţele UE. Comisia a negociat acorduri de liber schimb ca parte a acordurilor de stabilizare şi asociere, pentru a crea condiţiile pentru reforme politice şi economice şi pentru a pune bazele integrării ţărilor din Balcanii de Vest în UE, de exemplu prin alinierea la acquis-ul comunitar.

În al doilea rând, la nivel regional, Comisia Europeană a jucat rolul de mediator al negocierilor Acordului Liber Schimb Central European (CEFTA) şi a decis să ofere sprijin financiar şi asistenţă tehnică secretariatului CEFTA şi părţilor implicate în vederea implementării acordului. În acelaşi timp, Comisia Europeană consideră extrem de importantă componenta regională a CEFTA şi recunoaşte faptul că acordul este unul fundamental pentru aprofundarea integrării economice regionale şi pentru pregătirea terenului în vederea participării cu drepturi depline a ţărilor din Balcanii de Vest pe piaţa unică UE. Mai mult, CEFTA a creat toate structurile necesare pentru discutarea problemelor comerciale, la nivel regional şi la nivel bilateral. Acest lucru este esenţial pentru facilitarea şi aprofundarea cooperării regionale şi pentru relaţiile de bună vecinătate. Comisia Europeană va continua să monitorizeze implementarea CEFTA şi să prezinte rapoarte privind progresul în procesul de aderare şi preaderare.

În al treilea rând, la nivel multilateral, Comisia a sprijinit aderarea ţărilor din regiune la Organizaţia Mondială a Comerţului, acesta fiind un pas fundamental pentru participarea eficientă în cadrul economiei globalizate. UE a mobilizat toate instrumentele politice disponibile pentru a sprijini ţările din Balcanii de Vest în eforturile acestora de reformă şi cooperare regională. Instrumentul reprezentat de către asistenţa pentru preaderare este important pentru rezolvarea nevoilor regionale de dezvoltare pe termen lung. Finanţarea totală din cadrul de finanţare actual este de 11.5 miliarde de EUR pentru perioada 2007-2013. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană a iniţiat dialoguri cu toate ţările din regiune vizate, în vederea stabilirii programului de renunţare la regimul de vize.

În lumina celor spuse până acum, permiteţi-mi să vă asigur că, în acest caz, Comisia ia toate măsurile necesare pentru îmbunătăţirea relaţiilor comerciale şi pentru aducerea economiei din Balcanii de Vest cât mai aproape de UE. În concluzie, doresc să felicit din nou raportorul pentru raportul bine elaborat şi mă bucur să afirm că abordarea generală este împărtăşită şi de către Comisie.

  Preşedintele. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc marţi, la ora 12.

Declaraţie scrisă (în conformitate cu articolul 142 din Regulamentul de procedură)

  Călin Cătălin Chiriţă (PPE-DE), în scris. – Îmi exprim susţinerea şi aprecierea pentru raportul prezentat de dl Belder, deoarece recomandă măsuri economice concrete vizând perspectiva europeană a popoarelor din Balcanii de vest. Doresc să vă supun atenţiei trei idei:

1. Trebuie să recunoaştem cu realism că Serbia reprezintă un actor-cheie pentru succesul Procesului de Stabilizare şi Asociere, iar UE trebuie să facă eforturi în continuare pentru a câştiga încrederea şi prietenia durabilă a poporului sârb.

2. Pe viitor să nu se mai admită tendinţe separatiste etnice şi proclamări unilaterale ale independenţei unor teritorii, precum Kosovo, Oseţia de Sud, Abkhazia, Transnistria, Nordul Ciprului etc. Principiul integrităţii teritoriale a statelor este sacru si trebuie respectat pe viitor.

3. În acelasi timp, trebuie să susţinem cu tărie respectarea la standarde europene a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor nationale din statele Balcanilor de vest, inclusiv drepturile comunităţilor vorbitoare de limba română din Valea Timocului, Vojvodina, Istria şi Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei. Aceste drepturi trebuie respectate, excluzând orice tendinţe de autonomie teritorială pe criterii etnice si de pretenţii la drepturi colective etnice, tendinţe care şi-au dovedit deja potenţialul conflictual si generator de războaie sângeroase.