Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Stenograma dezbaterilor
Luni, 12 ianuarie 2009 - Strasbourg Ediţie JO

19. Perspectivele de dezvoltare a dialogului civil în cadrul Tratatului de la Lisabona (prezentare succintă)
Înregistrare video a intervenţiilor
Proces-verbal
MPphoto
 
 

  Preşedintele. – Următorul subiect este raportul (A6-0475/2008) doamnei Grabowska, în numele Comisiei pentru afaceri constituţionale, privind perspectivele de dezvoltare a dialogului civil în cadrul Tratatului de la Lisabona [2008/2067(INI)].

 
  
MPphoto
 

  Genowefa Grabowska , raportoare. −(PL) Domnule preşedinte, doamnă comisar, schimbăm subiectul spre discuţia contactului dintre instituţiile Uniunii Europene şi cetăţenii Uniunii. Acest contact este necorespunzător. Există o distanţă mare între Uniune şi cetăţenii săi, deşi Jean Monnet sublinia că Uniunea a fost creată mai degrabă pentru cetăţeni decât pentru state şi guverne.

Uniunea se extinde şi dobândeşte noi cetăţeni, însă instituţiile ei au dificultăţi în stabilirea contactului cu cetăţenii. Acest fapt a devenit evident cu ocazia dureroasei experienţe a refuzării Tratatului de la Lisabona de către cetăţenii francezi şi olandezi. Totuşi, este adevărat că instituţiile Uniunii fac eforturi pentru îmbunătăţirea contactului cu cetăţenii. Sunt mai deschise şi recunosc în mod clar rolul societăţii civile. Există o gamă în continuă creştere de politici de comunicare ale Uniunii în acest domeniu. S-a creat noul termen de dialog civil pentru descrierea acestor politici. Totuşi, este nevoie de mai mult. Aşadar, Parlamentul European face eforturi pentru a se ridica la înălţimea acestei provocări şi încearcă să creeze un mecanism adecvat scopului şi, totodată, să promoveze contactele de acest tip dintre Uniunea Europeană şi cetăţeni. Astfel, se rezolvă problema absenţei democraţiei şi se demonstrează importanţa rolului cetăţenilor în cadrul proceselor decizionale ale Uniunii Europene.

Articolul 10 din Tratatul de la Lisabona afirmă că „Orice cetăţean are dreptul de a participa la viaţa democratică a Uniunii. Deciziile se iau în mod cât mai deschis şi la un nivel cât mai apropiat posibil de cetăţean". Există o prevedere suplimentară ce oferă cetăţenilor Uniunii Europene posibilitatea de a emite iniţiative legislative. După intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, un milion de cetăţeni vor putea să abordeze Comisia Europeană şi să solicite prezentarea unei propuneri legislative privind subiecte importante pentru cetăţeni.

Acesta este motivul pentru care prezentul raport se referă la dialogul civil. Acest dialog nu este definit în legislaţie. Cu toate acestea, este esenţial şi mi-aş dori totodată ca acesta să fie condus sau, mai degrabă, să se ghideze după următoarele principii. În primul rând, aş dori să prezint principiul reprezentării societăţii civile în prezentul raport. Aş dori ca societatea civilă să fie reprezentată corespunzător la nivelul Uniunii Europene şi anume, să fie reprezentată de parteneri care reflectă şi reprezintă corect interesele în cauză.

Aş dori ca dialogul civic să fie un proces reciproc, bidirecţional. Aceasta înseamnă că nu trebuie să implice doar abordarea cetăţenilor de către Uniunea Europeană, urmată de răspunsul acestora. Uniunea trebuie, de asemenea, să îşi informeze cetăţenii atunci când părerile acestora au fost luate în considerare şi să explice implicaţiile acestor păreri. Din acest motiv este necesar feedback-ul Uniunii adresat cetăţenilor.

Aş dori ca dialogul civil să se bazeze pe principiile clarităţii şi transparenţei. Atunci când reprezentanţii societăţii sunt invitaţi la dialog ar trebui să fim guvernaţi de reglementări clare. Ar trebui să publicăm în mod sistematic lista organizaţiilor implicate în consultare. Ar fi înţelept din partea Uniunii să numească o persoană de contact responsabilă pentru acest domeniu al dialogului.

Nu este uşor să stabilim reglementarea acestui domeniu. Comisia Europeană a realizat deja principiile de consolidare a unei culturi a consultării şi dialogului în 2002 şi sper, din acest motiv, că este pregătită pentru elaborarea principiilor adecvate. Acestea vor deveni principii comune pentru toate instituţiile. De asemenea, aş dori ca statele membre să fie obligate să promoveze dialogul civil. Nu a fost posibil să menţionez fiecare partea a acestui raport. Totuşi, aş dori să fie testat conţinutul acestuia cu prima ocazie posibilă, în special în timpul campaniei electorale europene din 2009. Aş dori să profităm de această ocazie şi să facem un prim pas spre contactul cu cetăţenii comunităţii europene, informându-i despre ce are Uniunea mai bun de oferit şi aflând de la aceştia ce doresc să obţinem pentru ei în acest Parlament.

 
  
MPphoto
 

  Androulla Vassiliou , membră a Comisiei. −Domnule preşedinte, în primul rând, Comisia doreşte să mulţumească raportoarei, doamna Grabowska, precum şi Comisiei pentru afaceri constituţionale pentru excelentul raport.

Suntem de acord cu faptul că societatea civilă are un rol important în integrarea europeană. Aceasta este unul din instrumentele esenţiale de comunicare între instituţiile comunitare, societate şi cetăţeni. Le oferă cetăţenilor posibilitatea de a-şi exercita dreptul de a participa la viaţa democratică a Uniunii.

Comisia are o tradiţie îndelungată şi sănătoasă a interacţiunii cu organizaţiile societăţii civile. Această cooperare între Comisie şi societatea civilă a evoluat, acoperind o largă varietate de probleme, de la dialogul politic la gestionarea proiectelor, atât în UE, cât şi în ţările partenere.

Tratatul de la Lisabona ar oferi practicilor deja existente o bază mai formală şi un nou impuls de îmbunătăţire a acestora. De asemenea, ar deschide poarta pentru o nouă opţiune a societăţii civile de a-şi operaţionaliza părerile prin intermediul Iniţiativei Cetăţeneşti.

Implicarea părţilor interesate într-un dialog activ necesită asigurarea instrumentelor corespunzătoare pentru ca societatea civilă să-şi exprime opiniile şi pentru ca acestea să se facă auzite. Instituţiile UE au nevoie în aceeaşi măsură de instrumentele corespunzătoare pentru a se asigura înregistrarea şi introducerea adecvată în sistem a opiniilor societăţii şi cetăţenilor. Comisia salută faptul că raportul de faţă sprijină multe din ideile pe care Comisia le aplică deja.

Prin intermediu mandatului său, Comisia actuală a adoptat o serie de iniţiative de implicare a organizaţiilor societăţii civile şi a cetăţenilor în dezbaterile publice privind problemele UE. Unul din cele mai inovatoare exemple pentru aceste eforturi a fost consultarea cetăţenilor, experimentarea votului deliberat şi consultările faţă în faţă.

Pentru a înţelege nevoile şi aşteptările cetăţenilor, Eurobarometrul a devenit, în ultimii 35 ani, un instrument foarte valoros de monitorizare a opiniei publice în Europa. Totuşi, nici Comisia şi nici Parlamentul nu pot să organizeze unilateral o dezbatere publică la nivel european. Acest lucru va fi posibil doar în cazul în care instituţiile UE şi statele membre colaborează. Acesta este scopul declaraţiei politice privind „Parteneriatul privind comunicarea pentru Europa” semnată de Parlament, Consiliu şi Comisie la 22 octombrie 2008.

În acest context, Comisia şi Parlamentul îşi coordonează deja eforturile cu cele ale statelor membre, prin intermediul parteneriatelor de management, care includ campanii pe probleme specifice, regionale şi locale, legate de acţiuni întreprinse de autorităţile şi ONG-urile locale. Cele unsprezece parteneriate de management create în 2009 vor face şi mai eficientă această abordare.

Comisia împărtăşeşte opinia conform căreia un dialog fructuos depinde de participarea activă a tuturor părţilor: instituţiile UE, statele membre şi societatea civilă. Comisia speră că Tratatul de la Lisabona va intra în vigoare şi este pregătită să adopte măsurile necesare pentru punerea în practică a prevederilor acestuia şi pentru a continua dezvoltarea dialogului civil.

 
  
MPphoto
 

  Preşedintele. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc marţi, la ora 12.

Declaraţii scrise (în conformitate cu articolul 142 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (PSE), în scris. – (PL) Dacă Uniunea Europeană urmează să devină cu adevărat democratică şi apropiată de cetăţenii săi, este necesară cooperarea îndeaproape, la nivel local, regional şi naţional, între instituţiile Uniunii şi statele Membre, pe de o parte, şi societatea civilă, pe de altă parte.

Societatea civilă reprezintă multe organizaţii neguvernamentale şi non-profit create de către cetăţeni din proprie voinţă. Aceasta joacă un rol esenţial în procesul de integrare europeană, în condiţiile în care face cunoscute instituţiilor comunitare poziţiile şi dorinţele cetăţenilor Uniunii. Prin urmare, este foarte important să se furnizeze cetăţenilor informaţii eficiente şi solide, pentru a asigura popularitatea dialogului civil. Acesta este cazul mai ales în privinţa promovării şi diseminării acţiunilor şi intenţiilor Uniunii Europene, dezvoltării unei reţele europene de cooperare şi consolidării identităţii europene în cadrul societăţii civile.

O mai puternică conştiinţă politică, un dialog civic mai eficient şi dezbateri publice cu participare mai extinsă sunt necesare pentru ca Uniunea să îşi îndeplinească obiectivele şi intenţiile politice.

Tratatul de la Lisabona consolidează drepturile cetăţenilor în relaţia acestora cu Uniunea, prin facilitarea accesului acestora şi al asociaţilor reprezentative pentru societatea civilă la dezbaterile privind aşa-numita Europă a cetăţenilor.

Instituţiile Uniunii Europene trebuie să colaboreze mai strâns pentru dezvoltarea dialogului civil comunitar şi pentru implicarea mai puternică a cetăţenilor Uniunii în viaţa acesteia. Este esenţială încurajarea participării extinse a cetăţenilor la dezbaterile şi discuţiile de la nivel comunitar. Cetăţenii trebuie, de asemenea, să fie implicaţi activ în alegerile viitoare pentru Parlamentul European. De fapt, după cum spunea Jean Monnet, nu creăm Uniunea pentru ţări şi guverne, ci pentru cetăţeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Zita Gurmai (PSE), în scris. - (HU) Statutul de membru al unei organizaţii aparţinând societăţii civile oferă cetăţenilor europeni oportunitatea de a participa activ în procesul creării de politici. Pentru a atinge scopurile UE, implicarea activă a cetăţenilor în acest proces şi crearea de oportunităţi concrete, tangibile pentru ca aceştia să preia iniţiativa, să ofere feedback şi să îşi exprime criticile şi opiniile contrare reprezintă o adevărată provocare. Totuşi, în condiţiile în care nu există o definiţie juridică precisă a unei organizaţii a societăţii civile, pot să apară probleme.

Pentru ca avantajele oferite de Uniunea Europeană să fie recunoscute de cetăţeni, trebuie să continuăm extinderea democraţiei, creşterea transparenţei şi îmbunătăţirea eficienţei în funcţionarea UE. Deficitul democratic este, în majoritatea cazurilor, rezultatul faptului că, adesea, cetăţenii nu au acces la informaţii esenţiale. Unele din documentele privind procesele decizionale comunitare sunt încă inaccesibile; aşadar, trebuie să continuăm procesul de augmentare a accesibilităţii documentelor comunitare în acest sens.

Mecanismul consultativ reprezintă o parte integrantă a activităţilor instituţiilor comunitare. Suntem nevoiţi să exprimăm principiile generale şi un set minim de norme privind consultarea, precum şi să stabilim un cadru de consultare consecvent şi, în acelaşi timp, suficient de flexibil pentru a putea fi adaptat la aşteptările părţilor implicate.

 
  
MPphoto
 
 

  Jo Leinen (PSE), în scris. – (DE) Prezentul raport transmite un semnal clar de apropiere a UE faţă de cetăţenii săi şi propune paşi concreţi spre transformarea acestui obiectiv în realitate.

Solicităm instituţiilor UE să transforme dialogul cu societatea civilă într-un obiectiv politic general.

Cetăţenii sprijină UE doar dacă sunt informaţi cu privire la proiectele politice şi activităţi şi dacă pot să participe la adoptarea deciziilor, de exemplu, prin consultări. Odată cu respingerea Tratatului de la Lisabona în Irlanda, am văzut consecinţele negative ale dezinformării deliberate asupra integrării Europene. Acest lucru trebuie prevenit în viitor, printr-o politică de informare proactivă şi dialog. Aceasta se aplică mai ales Consiliului şi guvernelor statelor membre, care trebuie să facă eforturi mai active pentru a oferi informaţii mai bune referitoare la UE.

Accesul la documentele emise de toate instituţiile UE trebuie facilitat şi îmbunătăţit, astfel încât orice cetăţean să se poată familiariza cu activităţile acestora.

Scopul nostru este construirea unei societăţi civile europene puternice ca premisă fundamentală a dezvoltării unei zone publice europene. Astfel, solicităm crearea, în sfârşit, a condiţiilor-cadru necesare, ceea ce înseamnă, în primul rând, crearea cartei asociaţiilor europene, precum şi asigurarea infrastructurii de bază pentru participarea activă a cetăţenilor la nivel european.

 
  
MPphoto
 
 

  Zdzisław Zbigniew Podkański (UEN), în scris. –(PL) Domnule Preşedinte, doamnelor şi domnilor, raportul doamnei Grabowska privind perspectivele dezvoltării dialogului civil conform prevederilor Tratatului de la Lisabona este un exemplu de risipă de timp şi resurse. Astfel, se evidenţiază o problemă fundamentală. Care este, de fapt, scopul acestei dezbateri? Oricum Tratatul de la Lisabona este mort. Irlanda l-a respins prin referendum naţional. Astfel, acest document nu are nici un fel de aplicare legală. A construi pe baza lui înseamnă a construi castele pe nisip, fără fundaţii. A construi pe baza unui tratat care nu există, de fapt, deoarece a fost respins, reprezintă o violare a democraţiei şi drepturilor egale ale naţiunilor libere. Toate acestea ne amintesc definiţia democraţiei. Aşa cum înţeleg eu, democraţia reprezintă libera alegere, nu ceva impus, fără a se ţine cont de voinţa populară. Într-o democraţie, suveran este poporul, nu un anumit grup de interese. Expresia supremă a voinţei populare este referendumul şi nu o decizie adoptată de clica conducătoare, contrară voinţei populare. Este acest lucru atât de greu de înţeles?

 
  
MPphoto
 
 

  Dushana Zdravkova (PPE-DE), în scris. – (BG) Doresc să o felicit pe doamna Grabowska pentru excelentul raport care, sunt sigură, va contribui la îmbunătăţirea şi dezvoltarea dialogului civil. Se pot spune multe despre dezvoltarea dialogului între cetăţenii şi instituţiile Uniunii Europene. În calitate de preşedintă a unei asociaţii cetăţeneşti din Bulgaria, cred cu tărie în faptul că acesta este unul din elementele cele mai importante pentru dezvoltarea viitoare a Europei, care necesită reformare şi îmbunătăţire urgentă.

Cred că prezentul raport va permite Parlamentului European să ofere orientările şi recomandările necesare altor instituţii, precum şi organizaţiilor civile, deoarece, fără cooperarea şi participarea acestora, nu vom putea îndeplini obiectivele pe care ni le-am stabilit.

Raportul propune un dialog de pe picior de egalitate, care să ia în considerare diferenţele dintre asociaţii şi independenţa acestora. Astfel, se va promova participarea civică la procesul politic, pentru abordarea provocărilor serioase cu care acesta are de-a face, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar. De aceea, este de o importanţă vitală să găsim o abordare diferenţiată pentru a produce rezultate la nivel local, din cauza nivelului diferit de dezvoltare între ţări şi sectoare.

Contez pe luarea în considerare a recomandărilor noastre atât de către statele membre, cât şi de către celelalte instituţii, cât mai curând posibil, chiar dacă Tratatul de la Lisabona nu va intra în curând în vigoare.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate