Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Stenograma dezbaterilor
Miercuri, 14 ianuarie 2009 - Strasbourg Ediţie JO

10. Timpul afectat întrebărilor (întrebări adresate Consiliului)
Înregistrare video a intervenţiilor
Proces-verbal
MPphoto
 
 

  Preşedintele. −Următorul punct este timpul alocat întrebărilor (B6-0001/2009).

Următoarele întrebări sunt adresate Consiliului.

 
  
MPphoto
 
 

  Preşedintele. − Întrebarea nr. 1 adresată de Milan Horáček (H-0968/08)

Obiect: Justiţia în Rusia

Care este părerea preşedinţiei Consiliului despre sistemul juridic din Rusia şi în special despre încarcerarea politicienilor din opoziţie - de exemplu Platon Lebedev şi Mikhail Khodorkovsky ale căror procese şi condiţii de detenţie constituie o violare chiar şi a legislaţiei ruseşti? Câtă importanţă li se va acorda acestor abuzuri în cadrul negocierilor noului acord de parteneriat şi asociere cu Rusia?

Întrebarea nr. 2 adresată de Bernd Posselt (H-0999/08)

Obiect: Sistemul juridic din Rusia

Unul dintre principalele obstacole în calea unor relaţii politice şi economice libere cu Rusia şi a unui nou acord de parteneriat este existenţa unor deficienţe majore în sistemul juridic rusesc. Ce măsuri ia Consiliul pentru a impulsiona reexaminarea hotărârilor din cazul proceselor politice - precum cele din cazul Yukos care au dus la încarcerarea lui Khodorkovsky, Lebedev şi Bakhmina – şi a punerii în aplicare a acelor hotărâri, de asemenea ilegală, şi pentru a sprijini crearea unui sistem juridic independent de structurile politice autoritare?

Întrebarea nr. 3 adresată de Tunne Kelam (H-1008/08)

Obiect: Supremaţia statului de drept şi sistemul juridic din Rusia

În calitate de comunitate bazată pe valori, UE ar trebui să facă din statul de drept şi respectarea drepturilor omului elementele primordiale ale relaţiilor sale cu ţările terţe. Sistemul juridic din Rusia este politicianizat şi folosit, în mod deschis, ca un instrument în mâna conducătorilor de la Kremlin. Prin urmare, absenţa legii şi corupţia ar trebui să facă parte din lista de priorităţi atunci când UE încearcă să stabilească viitoare relaţii.

Având în vedere cazurile spectaculoase cele mai recente ale lui Khodorkovsky, Lebedev şi Bachmina, întrebarea pe care o adresez Consiliului este: Ce răspuns primeşte Rusia din partea Consiliului în cazul unor hotărâri judecătoreşti atât de ilicite şi corupte? Cum va aborda Consiliul această problemă în cadrul relaţiilor UE-Rusia şi ce măsuri va lua pentru a se asigura că Rusia face schimbări în sistemul juridic?

 
  
MPphoto
 

  Alexandr Vondra , Preşedinte în exerciţiu al Consiliului. − Ştiu că prietenul meu Milan Horáček este o persoană implicată de mult timp în observarea situaţiei drepturilor omului din Rusia şi doresc să îi mulţumesc pentru activitatea sa pentru că este exact ceea ce ar trebui să facă acest organism, această organizaţie.

Cu privire la întrebarea legată de această problemă specială, aş dori să îl asigur că preocupările privind tendinţele înregistrate de statului de drept şi democraţia din Rusia sunt pe deplin împărtăşite de Consiliu.

Consiliul consideră că parteneriatul nostru cu Rusia trebuie să se bazeze pe respectarea dreptului internaţional, a principiilor democratice şi a drepturilor omului. Prin urmare, Consiliul va continua să facă presiuni asupra Rusiei pentru ca aceasta să îşi respecte pe deplin obligaţia pe care şi-a asumat-o prin acceptarea calităţii de membru al Consiliului Europei şi, desigur, al OSCE, şi, de asemenea, prin APC – Acordul de parteneriat şi cooperare cu EU.

Cazurile menţionate de dumneavoastră şi de colegii dvs reprezintă o preocupare importantă şi Consiliul va continua să urmărească îndeaproape evoluţiile ulterioare.

Consiliul aduce în discuţie preocupările legate de Rusia în mod regulat, în cadrul dialogului politic, în special cu ocazia consultării bianuale privind drepturile omului introdusă în martie 2005.

Acţiunile Rusiei în acest domeniu şi în alte domenii vor fi luate în considerare în cadrul negocierilor privind un nou acord cu această ţară - ceea ce este foarte important – şi în cadrul altor aspecte ale relaţiilor UE-Rusia.

Introducerea unor prevederi solide legate de drepturile omului în noul APC care se negociază în prezent constituie, de asemenea, una dintre priorităţile UE stabilite de directiva privind negocierile aprobată de Consiliu anul trecut.

Parteneriatul strategic cu Rusia, despre care se vorbeşte, trebuie să se bazeze pe valori comune; în caz contrar, nu ar avea niciun sens. UE are nevoie de noul acord, dar la fel şi Rusia. Este extrem de important ca negocierile şi textul acordului însuşi să reflecte valori la care ţinem, precum statul de drept. Personal, aş dori să subliniez faptul că unitatea UE este absolut decisivă pentru a obţine rezultate în acest domeniu.

 
  
MPphoto
 

  Milan Horáček (Verts/ALE). – (DE) Doamnă preşedintă, pentru mine există o problemă în faptul că, în repetate rânduri, Consiliul a afirmat că relaţiile cu Rusia sunt prioritare, dar în cazurile speciale ale lui Mikhail Khodorkovsky, Platon Lebedev şi Svetlana Bakhmina nu s-a înregistrat niciun progres.

 
  
MPphoto
 

  Bernd Posselt (PPE-DE).(DE) Dle Vondra, am o mare stimă pentru dvs în calitate de activist în domeniul drepturilor omului şi pentru caracterul creativ al poporului ceh; de aici, şi întrebările mele. Ne puteţi ajuta să găsim noi căi de soluţionare în cazul prizonierilor Yukos după ani de discuţii, cu alte cuvinte, să acţionăm într-o oarecare măsură? De asemenea, ne putem concentra mai intens asupra problemei drepturilor omului în termeni practici în cadrul negocierilor cu Rusia?

 
  
MPphoto
 

  Tunne Kelam (PPE-DE). – Domnule ministru, vă mulţumesc pentru răspunsuri. Aţi fi de acord cu faptul că, în cazul în care Consiliul ar fi prezentat părţii ruse această problemă cu argumente mai puternice şi mai convingătoare, demonstrând că UE nu glumeşte cu o violare atât de scandaloasă a justiţiei, relaţiile economice ar fi fost mai favorabile în prezent?

Aţi fi de acord cu faptul că, în absenţa unei soluţii juste şi transparente în cazurile Khodorkovsky şi Lebedev, UE nu se poate aştepta ca Rusia să îşi respecte obligaţiile economice?

 
  
MPphoto
 

  Alexandr Vondra , Preşedinte în exerciţiu al Consiliului. − Consider că, având o preşedinţie cehă, nu vă puteţi aştepta la tăcere din partea noastră. Nu am tăcut când discutam despre securitatea energetică şi nu am tăcut în trecut, când discutam cazul Khodorkovsky şi alte cazuri.

Ştiţi, probabil, că vom avea o reuniune a troikăi în luna februarie, în cadrul căreia preşedinţia va fi reprezentată de Ministrul de externe Karel Schwarzenberg. În mod cert, vom analiza măsurile necesare în cazurile la care vă referiţi, dar, bineînţeles, existenţa rezultatelor depinde în totalitate de partea rusă. Putem doar crea un anumit mediu în care să menţinem presiunile, dar răspunsul depinde de partea rusă.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (NI). – Doresc să urez bun venit dlui ministru în cadrul Camerei şi preşedinţiei cehe. Mi-aş dori ca fiecare membru al acestei Camere să poată spune acelaşi lucru. Trebuie să spun că am fost şocat de tonul anumitor întrebări adresate azi prim-ministrului ceh. Unul dintre colegii noştri, dl De Rossa din Irlanda, i-a adresat invitaţia de a-şi retrage afirmaţia că Tratatul de la Lisabona ar putea să nu fie atât de extraordinar pe cât îl considera dl De Rossa, ceea ce, în primul rând, a fost mai degrabă insultător pentru majoritatea circumscripţiei pe care o reprezintă...

(The Preşedintele întrerupe vorbitorul.)

 
  
MPphoto
 
 

  Preşedintele. − Întrebarea nr. 4 adresată de Marian Harkin (H-0969/08)

Obiect: Liberalizarea comerţului mondial

Ca parte a priorităţilor preşedinţiei cehe, republica Cehă a evidenţiat, pe site-ul preşedinţiei, obiectivele sale legate de liberalizarea comerţului mondial. Poate preşedinţia să explice mai pe larg obiectivele în acest domeniu şi în special măsurile pe care îşi propune să le ia în legătură cu siguranţa alimentară în UE?

 
  
MPphoto
 

  Alexandr Vondra , Preşedinte în exerciţiu al Consiliului. −Vă mulţumesc pentru această întrebare, pentru că vin dintr-o ţară care este adepta comerţului liber. Este principiul de bază al economiei noastre – aproximativ 80% din PIB-ul nostru este produs, într-o manieră sau alta, de activităţi legate de comerţ. Prin urmare, vă pot asigura că preşedinţia cehă este hotărâtă ca Uniunea să se dedice în continuare obiectivului de a ajunge la un acord echilibrat, ambiţios şi exhaustiv în cadrul negocierilor OMC din Runda Doha. Vom depune toate eforturile în acest sens.

Referitor la întrebarea legată de obiectivele preşedinţiei cehe în ceea ce priveşte liberalizarea comerţului mondial, preşedinţia şi-a definit în mod clar principala prioritate în acest domeniu în contextul programului de 18 luni al Consiliului pentru preşedinţiile franceză, cehă şi suedeză, precum şi în propriul program de lucru, publicat săptămâna trecută şi prezentat astăzi, într-o oarecare măsură, de primul-ministru.

Conform acestui program, politica comercială rămâne un instrument foarte important în abordarea oportunităţilor şi provocărilor globalizării şi în stimularea creşterii economice, a locurilor de muncă şi a prosperităţii pentru toţi cetăţenii europeni. Se vor depune eforturi pentru promovarea unui sistem comercial mondial deschis, orientat către piaţă şi bazat pe reguli, în beneficiul tuturor.

Politicile comerciale ar trebui, de asemenea, să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de mediu şi climă ale Uniunii, în special prin încurajarea comerţului cu bunuri şi servicii legate de mediu. Uniunea se dedică în continuare obiectivului de a ajunge la un acord echilibrat, ambiţios şi exhaustiv în cadrul negocierilor OMC din Runda Doha.

În afară de aceasta, ţara mea a stabilit trei domenii prioritare pentru preşedinţia Consiliului. Una dintre aceste priorităţi va fi rolul Uniunii Europene în lume. În acest context, ţara mea va sublinia importanţa politicii comerciale ca instrument de promovare a competitivităţii pe plan extern, a creşterii economice şi a creării de noi locuri de muncă ca urmare a noii strategii de politică comercială a UE numită Europa Globală, precum şi în cadrul strategiei pentru creştere şi locuri de muncă revizuite.

În paralel cu sistemul multilateral, Republica Cehă va sprijini eforturile Comisiei în negocierea de acorduri comerciale cu parteneri sau regiuni promiţătoare – precum Coreea, India, ASEAN, Mercosur şi ţările din Comunitatea Andină şi America Centrală, probabil şi China - şi în negocierea de acorduri de liber schimb cu vecinii cei mai apropiaţi ai UE, de exemplu, Ucraina, sau în iniţierea unor astfel de negocieri cu Rusia, după îndeplinirea condiţiilor necesare.

La 20 ianuarie 2009, preşedinţia îşi va prezenta programul în domeniul comercial Comisiei pentru comerţul internaţional.

În ceea ce priveşte siguranţa alimentară în UE, preşedinţia consideră că politica protecţionistă nu va contribui la garantarea resurselor de alimente în Europa sau în lume. Prin urmare, preşedinţia sprijină liberalizarea comerţului mondial în cadrul DDA şi a discuţiilor privind reforma PAC pentru ca agricultura europeană să devină mai competitivă. Acest lucru înseamnă desfiinţarea restituirilor la export.

Aceste elemente, precum liberalizarea transparentă a comerţului mondial şi agricultura competitivă, constituie, de asemenea, baza sporirii siguranţei alimentare. Siguranţa alimentară în UE este foarte legată de comerţul mondial cu produse alimentare care le face disponibile la preţuri competitive şi stabileşte stimulentele adecvate pentru acele state membre în care pot fi produse în modul cel mai eficient.

În prezent, siguranţa alimentară constă nu numai în producţia locală de alimente, ci şi în capacitatea unei ţări de a finanţa importul de alimente prin exportul de alte bunuri. În acest sens, un sistem comercial multilateral deschis cu o varietate de ţări care furnizează produse alimentare poate constitui o garanţie mai bună pentru surse stabile şi sigure.

 
  
MPphoto
 

  Mairead McGuinness (PPE-DE). – Mulţumesc Consiliului pentru răspunsul detaliat, deşi nu cred că sunt de acord cu cele afirmate. V-aş atrage atenţia asupra unui raport votat de acest parlament privind siguranţa alimentară mondială, pentru care am fost raportor, care afirmă în mod foarte clar că piaţa nu ne va aduce siguranţă alimentară şi, în mod cert, nu va oferi agricultorilor siguranţa solicitată a unui venit. Prin urmare, aţi putea să clarificaţi dacă dumneavoastră consideraţi că liberul schimb în domeniul agricol este calea care trebuie urmată şi dacă aceasta reprezintă o prioritate a preşedinţiei dvs?

 
  
MPphoto
 

  Alexandr Vondra , Preşedinte în exerciţiu al Consiliului. −Vă pot da un răspuns scurt – da! Dacă există comerţ liber în domeniul agricol, nu mai există foamete în lume.

 
  
MPphoto
 

  Bernd Posselt (PPE-DE). – (DE) Dle Vondra, s-a tot afirmat că politica agricolă există doar pentru cele trei procente de agricultori, dar de mâncat, mâncăm noi toţi, adică 100%. În ceea ce mă priveşte, eu mănânc serios şi aş dori să afirm în mod clar că siguranţa alimentară este o problemă existenţială. În prezent, observăm că există probleme legate de dependenţa energetică. Eu sunt în favoarea comerţului liber la nivel mondial, dar trebuie să fim capabili să ne hrănim noi înşine din resursele propriului teren şi, deci, trebuie să ne conservăm actualele structuri agricole: acest aspect nu poate fi lăsat doar în seama pieţei.

 
  
MPphoto
 

  Syed Kamall (PPE-DE). – În primul rând, ca şi colegul care a vorbit înaintea mea, dl Hannan, aş dori să urez bun venit preşedinţiei cehe - va fi un contrast interesant faţă de ultima preşedinţie a UE – şi să îmi cer scuze încă o dată pentru comportamentul stânjenitor al unora dintre colegii mei din această Cameră.

Este foarte bine să afirmăm că dorim să stimulăm discuţiile în cadrul OMC, dar am avut alegeri în India, în Statele Unite şi vom avea alegeri în Europa. Cu toate aceste alegeri în desfăşurare şi cu schimbări ale administraţiei, cum vom putea să stimulăm demararea discuţiilor în cadrul OMC?

 
  
MPphoto
 

  Alexandr Vondra , Preşedinte în exerciţiu al Consiliului. −Consider că, în ceea ce priveşte reforma PAC, ne-am numărat printre cei care au încercat să stimuleze Comisia în sensul prezentării noilor propuneri de reformă bugetară, respectiv cartea albă. Eu chiar am încercat să coordonez un efort comun împreună cu colegul meu suedez, pentru că 2009 este anul în care preşedinţia va fi deţinută de Cehia şi Suedia şi noi împărtăşim puncte de vedere similare. Dar prezentarea unei propuneri legislative nu depinde de noi.

Mă adresez prietenului meu Bernd Posselt, provenim din medii culturale similare, dar cred că ştiţi că amândoi suntem exemple vii ale faptului că nu mai există foamete în Europa, pur şi simplu datorită intensificării din ultimele două decenii a comerţului cu produse agricole. De asemenea, ştiu că trebuie să menţinem pe piaţă produse gustoase precum berea bavareză şi cehească, dar, încă o dată, cred că liberul schimb promovează prosperitatea în Europa şi în lume.

Preşedinte în exerciţiu al Consiliului. − Iată răspunsul la întrebarea legată de PAC. Consiliul reaminteşte faptul că, în contextul acordului politic la care s-a ajuns în ceea ce priveşte evaluarea stării de sănătate a PAC în cadrul Consiliului din 20 noiembrie de anul trecut, Consiliul şi Comisia au convenit printr-o declaraţie comună că, în cadrul discuţiilor iniţiate la Annecy, în Franţa, la 23 septembrie, privind viitorul PAC după anul 2013 şi fără a aduce atingere noii perspective financiare pentru perioada în cauză, Consiliul şi Comisia se angajează să examineze îndeaproape posibilitățile de dezvoltare a plăţilor directe în cadrul Comunităţii, abordând diferitele niveluri ale plăţii directe dintre statele membre.

Vă pot spune că preşedinţia cehă intenţionează să organizeze discuţia privitoare la această problemă cu ocazia reuniunii neoficiale a miniştrilor agriculturii care va avea loc în luna mai la Brno. Colegul meu din guvern, Petr Gandalovič, este nerăbdător să deschidă această dezbatere.

Obiectivul nostru este să coordonăm o discuţie privind viitorul PAC axată pe următoarele aspecte: explorarea instrumentelor de politică agrară, în special în domeniul plăţilor directe, care ar face posibilă utilizarea nediscriminatorie şi efectivă a resurselor financiare colectate de la plătitorii de taxe europeni şi cheltuite pentru PAC, sporirea competitivităţii agricultorilor europeni, îmbunătăţirea poziţiei industriei agricole şi alimentare europene pe o piaţă mondială globalizată şi deschisă şi prevederea produselor agricole necomercializabile, precum şi contribuţia la dezvoltarea rurală durabilă.

Dialogul menţionat anterior ar trebui să ducă la netezirea drumului către o PAC modernizată, care să ofere condiţii egale pentru toate statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Preşedintele . −Întrebarea nr. 5 adresată de Seán Ó Neachtain (H-0971/08)

Obiect: Viitorul politicii agricole comune 2013-2020

Una dintre priorităţile preşedinţiei cehe este politica agricolă comună. Ce măsuri va lua preşedinţia cehă pentru a negocia viitoarea politică agricolă comună?

 
  
MPphoto
 

  Seán Ó Neachtain (UEN). – (GA) Doamnă preşedintă, aş dori să mulţumesc Preşedintelui în exerciţiu pentru răspunsul dat. Doresc să îi adresez o întrebare legată de planurile preşedinţiei cehe de a sprijini zonele defavorizate. Aşa cum văd eu problema, zonele defavorizate au nevoie disperată de ajutor suplimentar în cadrul politici agricole comune. Aş dori să ştiu ce intenţionează să facă preşedinţia în acest sens.

 
  
MPphoto
 

  Alexandr Vondra , Preşedinte în exerciţiu al Consiliului. −Problema zonelor defavorizate din Europa este una dintre problemele speciale aduse în discuţie în mod constant în legătură cu PAC. Cred că suntem toţi, sau aproape toţi, de acord cu faptul că, dacă există vreun fel de redistribuire, trebuie să trecem de la plata directă la plata pentru dezvoltarea zonelor rurale în loc să continuăm cu măsurile protecţioniste.

Prin urmare, există căi şi mijloace, şi, bineînţeles, colaborăm îndeaproape cu dna Comisar Fischer Boel. Nu sunt expert în agricultură, dar cred că veţi avea, în mod sigur, posibilitatea să îl abordaţi pe ministrul nostru al agriculturii şi să discutaţi problema în detaliu.

 
  
MPphoto
 

  Avril Doyle (PPE-DE). Îi doresc preşedinţiei cehe să aibă succes în timpul mandatului său. Aş dori ca dl ministru să comenteze asupra experienţei Cehiei de până acum în ceea ce priveşte agricultorii cehi şi industria agro-alimentară cehă în contextul politicii agricole comune, dacă aceştia sunt mulţumiţi şi dacă a aceasta a adus îmbunătăţiri în domeniile lor de activitate din cadrul diferitelor întreprinderi. Ce părere au – şi ce părere aveţi dumneavoastră, poporul ceh – despre politica agricolă comună astfel cum este aplicată în Republica Cehă?

 
  
MPphoto
 

  Silvia-Adriana Ţicău (PSE). - Criza economică, din păcate, conduce la pierderea locurilor de muncă. Puterea de cumpărare scade. Calitatea vieţii înseamnă însă şi o alimentaţie sănătoasă.

În România există foarte mulţi fermieri, dar fermele sunt de dimensiuni mici. Aş dori să întreb ce sprijin aveţi în vedere pentru micii producători agricoli, în special pentru noile state membre.

 
  
MPphoto
 

  Alexandr Vondra , Preşedinte în exerciţiu al Consiliului. −În noile state membre există condiţii diferite. De exemplu, în ţara mea nu există la fel de multe ferme mici ca în alte ţări europene. Avem o industrie agricolă foarte competitivă cu ferme mari, dar, dacă mergeţi la vecina noastră Polonia, de exemplu, situaţia este oarecum diferită.

Referitor la întrebarea doamnei Doyle despre situaţia noastră actuală: ei bine, există câţiva agricultori în circumscripţia pe care o reprezint din Boemia de Nord care, pe de o parte au o situaţie mai bună pentru că au mai mulţi bani. Prin urmare avem acum agricultori cu cravate Hugo Boss. Nu existau în urmă cu cinci-zece ani. Pe de altă parte, ei se simt într-o oarecare măsură nedreptăţiţi din cauza diferenţelor dintre plăţile din statele membre vechi şi statele membre noi. Este o problemă elementară de echitate în cadrul sistemului şi ar trebui corectată.

În acelaşi timp, considerăm că PAC ar trebui să fie reformată. Este singura cale de a menţine Europa competitivă. Prin urmare avem de-a face cu o problemă complexă. Nu sunt un expert care poate intra în amănunte, dar consider că ar trebui, cel puţin, să cădem de acord asupra aspectelor de bază.

 
  
MPphoto
 

  Preşedintele . −Şi întrebarea dnei Ţicău?

Îmi cer scuze, dle ministru, nu eram sigură dacă aţi răspuns la ambele întrebări.

 
  
MPphoto
 

  Alexandr Vondra , Preşedinte în exerciţiu al Consiliului. −Am încercat să răspund la ambele întrebări.

 
  
MPphoto
 
 

  Preşedintele . −Cu aceasta se încheie timpul alocat întrebărilor.

 
  
  

Întrebările care, din lipsă de timp, nu au primit nici un răspuns vor primi răspunsuri scrise (consultaţi Anexa).

 
  
 

(Şedinţa a fost suspendată la ora 8 p.m. şi reluată la ora 9 p.m.)

 
  
  

PREZIDEAZĂ DL SIWIEC
Vicepreşedinte

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate