Preşedintele . – Următorul punct este o prezentare succintă a raportului (A6-0501/2008) elaborat de domnul Queiró, în numele Comisiei pentru transport şi turism, referitor la elaborarea unei agende pentru viitorul durabil al aviaţiei generale şi de afaceri [2008/2134(INI)].
Luís Queiró, raportor. − (PT) Domnule Preşedinte, doamnă comisar, până în prezent aviaţia generală şi de afaceri nu a făcut în mod specific obiectul unor reglementări la nivel european. Semnificaţia politică a acestui raport este dată deci de faptul că este pentru prima dată când Comisia şi Parlamentul examinează această activitate, într-un moment în care ea înregistrează o creştere accelerată în termeni de volum şi importanţă economică.
Numerele vorbesc de la sine: numai în sectorul aviaţiei de afaceri, numărul întreprinderilor mici şi mijlocii se află în creştere, numărul aeronavelor se va dubla până la 3 500 în următorul deceniu, conform estimărilor, iar cifra anuală de afaceri se ridică la peste 25 de miliarde de euro. În mod direct sau indirect, acest sector creează 154 000 de locuri de muncă în Europa. Alături de aviaţia generală, unde există în jur de 30 000 - 50 000 de aeronave, sectorul reprezintă aproximativ 9% din totalul traficului aerian înregistrat şi se poate lăuda cu cea mai mare creştere din Europa, de două ori mai mare decât creşterea celorlalte tipuri de trafic.
Segmentul aviaţiei de afaceri aduce beneficii sociale şi economice importante: oferind un transport flexibil cu legături directe (point-to-point), măreşte mobilitatea cetăţenilor, productivitatea societăţilor comerciale şi coeziunea regională.
Sectorul aviaţiei generale furnizează servicii esenţiale în domenii cum ar fi operaţiunile de căutare şi salvare, stingerea incendiilor, supravegherea traficului, cartografierea, activităţile sportive şi de recreere. Aviaţia generală este şi o sursă importantă de calificări profesionale pentru întregul sector aviatic.
Trebuie să menţionez şi industria europeană din acest sector, care a înregistrat o creştere continuă a cotei sale pe piaţa mondială, ajungând în prezent la aproximativ 16%, şi care trebuie deci sprijinită.
În ceea ce priveşte conţinutul raportului, sunt de acord, ca şi raportorul, cu necesitatea subliniată de Comisie în comunicarea sa de a examina nevoile specifice ale acestui sector şi de a identifica principalele sale teme. Primul punct este legat de colectarea datelor şi se bazează pe necesitatea de a pune la dispoziţia factorilor de decizie date şi informaţii statistice suficiente pentru ca aceştia să poată înţelege mai bine sectorul şi să îl reglementeze în mod corespunzător. Al doilea punct este legat de aplicarea principiului proporţionalităţii în reglementarea sectorului. Întrebarea cheie este dacă normele concepute pentru reglementarea operaţiunilor aeronavelor comerciale sunt adecvate în cazul aeronavelor mai simple şi mai mici, care adesea sunt echipate cu un singur motor.
Sprijinim intenţia Comisiei de a aplica principiul proporţionalităţii atât în elaborarea normelor, cât şi în punerea lor în aplicare, ţinând seama de imperativul de a nu compromite siguranţa în general. Acesta este cazul, de exemplu, al adaptării anumitor norme privind navigabilitatea, adoptate deja de Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aviaţiei (EASA), pentru operarea aeronavelor necomerciale sau posibila aplicare a unor norme specifice în ceea ce priveşte proceduri simplificate de securitate pentru pasagerii transportului aerian de afaceri.
Al treilea punct se referă la problema accesului la aeroporturi şi la spaţiul aerian. Situaţia se prezintă după cum urmează: aceste aeronave au în general dificultăţi legate de accesul pe aeroporturile mari şi încep să se confrunte cu aceleaşi probleme pe aeroporturile regionale sau secundare. Soluţiile variază de la optimizarea utilizării capacităţilor existente la, poate, revizuirea regulamentelor privind intervalele orare. De asemenea, este necesar să stimulăm investiţiile în aeroporturile mici şi mijlocii pentru a crea interconectări suplimentare între diferitele regiuni şi oraşe ale Europei.
În ceea ce priveşte problema capacităţii spaţiului aerian, dorim să subliniem importanţa reformelor în contextul cerului unic european şi al întreprinderii comune SESAR (Single European Sky ATM Research) şi subliniem încă o dată necesitatea de a nu impune cerinţe disproporţionate asupra aeronavelor mici în ceea ce priveşte echipamentul de navigaţie, care trebuie totuşi să fie conform normelor de siguranţă.
Al patrulea punct, şi ultimul, se referă la sustenabilitatea ecologică a acestui domeniu de activitate. Deşi emisiile de CO2 ale aeronavelor mici sunt mai reduse, este totuşi necesar să promovăm cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, nu numai în cadrul iniţiativelor Clean Sky şi CESAR (Cost Effective Small Aircraft – aeronave economice mici), dar şi în ceea ce priveşte utilizarea unor motoare mai puţin poluante şi a unor combustibili mai ecologici.
Aş dori să închei, domnule Preşedinte şi doamnă comisar, exprimându-mi speranţa că acest raport reprezintă un cadru real pentru măsurile legislative şi de reglementare viitoare care vor fi destinate acestui sector. Aceasta este dorinţa Comisiei pentru transport şi turism atunci când invită Comisia să informeze Parlamentul până la sfârşitul anului 2009 în legătură cu progresele realizate în privinţa chestiunilor identificate în prezentul raport. În ceea ce priveşte votul de mâine, sper ca această dorinţă să fie împărtăşită de larga majoritate a membrilor Parlamentului.
Viviane Reding , membră a Comisiei. − Domnule Preşedinte, Comisia salută raportul şi mulţumeşte raportorului şi comisiei pentru activitatea excelentă desfăşurată.
În ianuarie 2008, Comisia a publicat pentru prima dată o comunicare privind aviaţia generală şi de afaceri. Aceasta a fost urmată de o concluzie foarte pozitivă a Consiliului în aprilie 2008 şi acum de acest raport important al Parlamentului.
Aviaţia generală şi de afaceri este un important sector al industriei aeronautice din Europa, reprezentând aproximativ 2,3 miliarde de euro anual. Acest sector investeşte masiv în cercetare şi dezvoltare şi se află în creştere rapidă. Peste două treimi din aeronavele certificate în UE operează în acest sector.
Aviaţia generală şi de afaceri cuprinde în principal întreprinderi mici şi mijlocii. Sectorul este, de asemenea, foarte diversificat. Reglementările trebuie adaptate la această natură specifică a sa, fără a compromite însă siguranţa sau securitatea. Suntem încântaţi de faptul că acest deziderat de proporţionalitate este încurajat de Parlament în raportul său.
Există trei domenii principale asupra cărora va trebui să ne concentrăm eforturile în viitorul apropiat: elaborarea unor standarde comune la nivelul UE în materie de siguranţă pentru aviaţia generală, integrarea aviaţiei necomerciale în următoarea generaţie de sisteme de management al traficului aerian (ATM) pentru Europa şi reducerea impactului negativ pe care sectorul îl are asupra mediului.
Comisia intenţionează să propună în anii următori o serie de norme comunitare de punere în aplicare care să asigure un nivel uniform de siguranţă pentru aviaţia necomercială. După cum se subliniază în raport, trebuie să ne asigurăm că aceste norme garantează un nivel adecvat de siguranţă şi că sunt în acelaşi timp proporţionale şi nu impun sarcini inutile asupra operatorilor.
Vom continua şi dezvoltarea viitorului sistem ATM pentru Europa, ţinând seama de principiul că spaţiul aerian este un bun comun care trebuie să fie accesibil pentru toţi utilizatorii săi într-un mod sigur. Din perspectiva aviaţiei generale, „cerul unic european” şi SESAR vor contribui în mod decisiv la facilitarea, într-o manieră sigură, a accesului la spaţiul aerian şi la aerodromuri. Aceste tehnologii vor deschide calea pentru noi servicii, nemaiîntâlnite până acum în Europa.
Aviaţia generală şi de afaceri, în pofida progreselor tehnologice constante, produce un impact asupra mediului şi, la fel ca şi industria aeriană în general, trebuie să contribuie la reducerea acestui impact. Şi aici este important să respectăm principiul proporţionalităţii.
Comisia va fi încântată să colaboreze cu Parlamentul în contextul trasat de raport şi va informa Parlamentul cu privire la progresele înregistrate.
Preşedintele . - Acest punct a fost închis.
Votarea va avea loc mâine.
Declaraţii scrise (articolul 142 din Regulamentul de procedură)
Bogdan Golik (PSE), în scris. – (PL) Încă de la început aş dori să îi mulţumesc lui Luís Queiró pentru raportul întocmit cu privire la un subiect atât de important pentru viitorul transportului în Europa.
Doresc să subliniez importanţa dezvoltării aviaţiei generale şi de afaceri şi a industriei producătoare de aeronave din acest sector. Deşi soluţiile propuse de Comisie nu implică modificări legislative majore şi pot părea puţin importante astăzi, influenţa lor asupra viitorului aviaţiei nu poate fi subestimată, ţinând seama de dereglementarea pieţei şi de dezvoltarea sectorului transportului aerian.
Obiectivul Comisiei este de a facilita dezvoltarea acestui sector al aviaţiei prin simplificarea procedurilor de reglementare existente, prin adaptarea dispoziţiilor la noile forme de management al traficului aerian şi prin revizuirea lor în vederea asigurării proporţionalităţii.
Este evident că această iniţiativă merită tot sprijinul. Cu toate acestea, ar trebui să fim atenţi ca, în cadrul procesului de formulare şi de punere în aplicare a politicii, ca nevoile tuturor categoriilor de utilizatori ai spaţiului aerian şi ai infrastructurii de aviaţie să fie luate în calcul în contextul planificării şi optimizării capacităţilor. Pentru a facilita în continuare reforma, ar trebui creat un sistem european de bază pentru colectarea datelor din domeniul aviaţiei generale şi de afaceri. Va fi nevoie în cele din urmă să facilităm accesul pieţelor străine la acest sector, sprijinind dezvoltarea unor tehnologii noi şi competitive, dar asigurând în acelaşi timp respectarea principiilor protecţiei mediului natural.
Louis Grech (PSE), în scris. – Primesc cu entuziasm acest raport, deoarece încearcă să armonizeze şi să clarifice normele privind aviaţia generală şi de afaceri la nivel comunitar. Este vorba de segmentul cu cea mai rapidă creştere din cadrul aviaţiei civile din Europa, care aduce numeroase beneficii economice şi sociale pentru statele membre. Cu toate acestea, pentru a obţine un maximum de beneficii, este necesar să stabilim reglementări adecvate. De exemplu, în prezent lipsesc date fiabile privind acest sector; iată o deficienţă care trebuie soluţionată rapid, din motive de administrare, siguranţă şi securitate.
Comisia ar trebui să facă o distincţie clară între operaţiunile pe scară largă cu aeronave comerciale şi avioanele private. Legislaţia ar trebui să fie proporţională cu riscurile existente în diferitele tipuri de aviaţie şi ar trebui să ţină seama de costurile pe care le impune acestora.
Reglementarea viitoare ar trebui să stimuleze şi să sprijine industria în loc să o limiteze.
Un motiv de preocupare poate fi acela că cea mai mare parte a aviaţiei generale şi de afaceri nu se încadrează în sfera de aplicare a directivei Comisiei pentru a include activităţile aviatice în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră. Ţinând seama de rata rapidă a creşterii sectorului, cred că este necesar ca impactul de mediu al acestuia să fie contracarat într-un mod sau altul.
Mieczysław Edmund Janowski (UEN), în scris. – (PL) Într-un moment în care cuvântul „criză” este pe buzele tuturor, nu este prea uşor să avem o dezbatere asupra viitorului stabil al aviaţiei generale şi de afaceri. Îi mulţumesc aşadar lui Luís Queiró pentru raportul întocmit cu privire la acest subiect. Felicitări! Sunt convins de faptul că transportul aerian poate fi o forţă motrice pentru economia europeană şi mondială. Să ne reamintim că, în urmă cu doar 106 ani, fraţii Wright construiau primul aparat motorizat şi controlat care putea zbura (chiar dacă numai pe o distanţă de 40 de metri). Era începutul aviaţiei reale.
În prezent, aviaţia este o industrie foarte dezvoltată, care produce „maşini zburătoare” din ce în ce mai bine echipate cu o serie de instrumente. Aviaţia include, de asemenea, sectorul complicat al navigaţiei şi al controlului de zbor, construirea unei infrastructuri de aeroporturi, un sistem de securitate şi aşa mai departe. Trebuie să fim conştienţi de faptul că, în Europa, în jur de 50 000 de aeronave sunt utilizate de aviaţia generală şi de afaceri şi că de patru ori mai multe aparate de zbor de mai mici dimensiuni sunt utilizate pentru activităţi sportive şi de recreere. Aceste numere vorbesc de la sine.
Într-un astfel de context, asigurarea unei capacităţi adecvate a spaţiului aerian european şi a aeroporturilor este o problemă extrem de importantă. Aş dori să atrag aici atenţia asupra importanţei aeroporturilor regionale pentru asigurarea coeziunii comunicaţiilor în UE. În mod evident, atunci când vorbim despre dezvoltarea transportului aerian, nu trebuie să uităm de relaţia cu mediul înconjurător.
Eija-Riitta Korhola (PPE-DE), în scris. – (FI) Domnule Preşedinte, dezbaterea asupra industriei aviaţiei este adesea denaturată: se insistă foarte mult asupra problemei emisiilor generate de traficul aerian, dar oamenii nu sunt pregătiţi să vadă potenţialul acestui sector. În mod evident, aviaţia şi traficul aerian generează emisii, dar este la fel de evident că ele reprezintă viitorul. Acest lucru este adevărat în cazul transportului aerian şi al aviaţiei generale şi de afaceri.
Deşi legislaţia UE în materie de piaţă internă s-a ocupat în special de transportul aerian comercial, trebuie notat că problemele legate de aviaţia generală şi de afaceri tind să se acumuleze în domenii precum politicile legate de climă, protecţia mediului şi siguranţa aviaţiei. Atunci când luăm în considerare importanţa în creştere a aviaţiei de afaceri în special, trebuie să ţinem seama şi de aceste sectoare şi să le garantăm competitivitatea.
Aş dori să îmi exprim îngrijorarea cu privire la condiţiile de desfăşurare a activităţii în sectorul aviaţiei. Aeroporturile mici şi mijlocii sunt esenţiale pentru aviaţia generală şi de afaceri. Înfiinţarea şi modernizarea lor ar trebui promovate, iar statele membre ar trebui încurajate să investească în acest sens. Creşterea continuă a sectorului aviaţiei generale sufocă din ce în ce mai mult aeroporturile existente.
Din perspectiva protejării mediului, putem spune că, deşi aeronavele mai mici nu sunt incluse în viitorul sistem de comercializare a cotelor de emisii, un mecanism voluntar de compensare pentru emisiile de carbon este dezvoltat de acest sector. Acesta este un indiciu al potenţialului de dezvoltare al traficului aerian în ansamblu. Comunitatea ar trebui să facă tot posibilul pentru a încuraja cercetarea legată de aeronave mai inovatoare, mai eficiente din punct de vedere energetic şi mai ecologice. Obiectivul trebuie să fie un trafic aerian fără emisii.