Stenograma dezbaterilor

Luni, 9 martie 2009 - Strasbourg

17. Bugetul 2010 - Secţiunea III - Comisia: orientări pentru bugetul 2010 - Orientări referitoare la procedura bugetară 2010 - Secţiunile I, II, IV, V, VI, VII, VIII şi IX (dezbatere)

  Preşedinta − Următorul punct este dezbaterea comună privind următoarele rapoarte:

- A6-0111/2009 întocmit de dl Surján, în numele Comisiei pentru bugete, referitor la orientările pentru procedura bugetară 2010 [2009/2005(BUD)] – Secţiunea III – Comisia;

- A6-0057/2009 întocmit de dl Maňka, în numele Comisiei pentru bugete, referitor la orientările pentru procedura bugetară 2010 – Secţiunile I, II, IV, V, VI, VII, VIII şi IX (2009/2004(BUD))

  László Surján, raportor – (HU) Parlamentul European se aşteaptă ca proiectul de buget pentru 2010 să ajute statele membre şi cetăţenii să depăşească actuala criză. Aceasta este, în prezent, cea mai mare preocupare a noastră. Cu alte cuvinte, bugetul ar trebui să diminueze temerile cetăţenilor europeni şi să reinstaureze încrederea acestora în faptul că vor avea locuri de muncă şi că vor avea din ce să-şi câştige subzistenţa, precum şi că vor putea trăi în pace şi siguranţă. Vorbim despre acei cetăţeni, ai căror bani îi cheltuim şi faţă de care suntem responsabili.

Din cauza crizei financiare europenii nu sunt siguri dacă banii lor sunt în siguranţă în cadrul băncilor, şi nu ştiu dacă mâine vor mai avea încă un loc de muncă. Însă aceştia au, de asemenea, şi alt fel de preocupări şi probleme: cât timp vor mai fi în stare să-şi încălzească locuinţele, sau dacă există chimicale dăunătoare sau alţi agenţi patogeni în mâncare, iar lista continuă. Din aceste motive, am dori un buget care să reinstaureze încrederea cetăţenilor nu doar în instituţiile financiare, ci şi încrederea reciprocă, precum şi încrederea în solidaritatea la scară europeană. Ştim că nu orice fel de problemă poate fi rezolvată cu 1% din venitul naţional brut, dar contează dacă întreprinderile mici şi mijlocii primesc încurajare şi sprijin. Se dezvoltă o politică energetică comună armonizată? Facem tot ce ne stă în putinţă pentru a combate schimbările climatice şi pentru a încuraja sursele de energie regenerabilă? Va fi protecţia graniţelor noastre comune mai eficientă? Va fi politica de coeziune mai profitabilă, procesul care a rămas în urmă mai rapid, iar alimentele noastre mai sigure?

Parlamentul vede că bugetul este redus în raport cu aceste obiective, însă este, de asemenea, conştient de faptul că statele membre nu utilizează la maximum cadrul bugetar actual. Prin urmare, ne aşteptăm din partea Comisiei Europene să ia măsuri decisive, pentru a îndepărta obstacolele birocratice, pentru a concentra cheltuielile în zonele în care folosirea acestora a fost eficientă, şi să retragă sprijinul din zonele în care există în mod regulat surplus. Parlamentul este pregătit să coopereze la monitorizare pentru a constata dacă programele lansate sunt într-adevăr de succes, şi dacă îndeplinesc obiectivul pentru care au fost elaborate. Nu putem fi mulţumiţi, pur şi simplu, cu stabilirea faptului că cheltuielile sunt legale. Solicităm garanţii că acestea îşi îndeplinesc scopul. Cerem valoare, rezultate în schimbul contribuţiilor din partea cetăţenilor europeni, şi ne aşteptăm ca statele membre să pună în aplicare programele în mod rapid şi eficient. Solicităm Comisiei Europene să ne ia cererile în serios. Parlamentul European este singura instituţie UE prin care cetăţenii pot exercita o influenţă directă. Ne aflăm cel mai aproape de aceştia, iar în raportul care a fost depus, am făcut rezumatul opiniilor lor. Mai este încă peste o lună până la depunerea bugetului preliminar. În consecinţă, Comisia mai are încă timp să examineze avizul Parlamentului şi să-l includă în propuneri.

În plus, aş fi foarte încântat dacă, contrar obiceiului, Consiliul şi Parlamentul nu vor modifica propunerea Comisiei deviind de la subiect, precum şi dacă cele trei instituţii ar putea lucra împreună pentru a depăşi criza.

Doamnelor şi domnilor, îmi voi încheia observaţiile mulţumind tuturor celor care au contribuit la acest raport pentru munca depusă, inclusiv secretariatului Comisiei pentru bugete, membrilor Comisiei, experţilor din grupul meu politic şi celor care au depus amendamente. Vă invit să dezbateţi propunerile şi să le susţineţi prin voturile dvs. Să le oferim cetăţenilor europeni speranţă şi siguranţă!

  Vladimír Maňka , raportor. – (SK) Vă mulţumesc, doamnă preşedintă. Doamnă comisar, doamnelor şi domnilor, când stabilim bugetul Parlamentului European, trebuie să ne concentrăm asupra misiunii noastre centrale şi să folosim în mod optim resursele, pentru a îmbunătăţi activitatea legislativă a Parlamentului. Trebuie să excludem, pe cât posibil, din buget problemele care nu au legătură cu misiunea noastră.

Dacă dorim ca deputaţii europeni să lucreze mai eficient, aceştia trebuie să aibă posibilitatea de a-şi îndeplini datoriile în propria lor limbă, dacă decid să facă acest lucru. Am putea preveni dificultăţi şi am putea evita risipirea banilor în multe situaţii, dacă am putea schimba rapid limbile conform, mai degrabă prezenţei reale la dezbateri, decât a celei planificate.

Mulţi dintre dvs. sunt cu siguranţă conştienţi de faptul că, în unele comisii, documentele nu au fost puse la dispoziţie la timp nici măcar în limbile de bază, pentru a fi aprobate. În cazul în care trebuie să aibă loc o adunare extraordinară a comisiei din această cauză sau dacă există alte întârzieri inutile, pierdem timp şi bani.

La fel ca în cazul traducerilor, trebuie, de asemenea, să creştem flexibilitatea serviciilor de interpretariat. În cadrul conversaţiilor mele cu reprezentanţi ai diferitelor secretariate ale Parlamentului European am adunat câteva sugestii şi informaţii foarte utile. Reprezentanţii directoratelor în sine propun eliminarea unor rezerve. Cu toate acestea, în unele cazuri vor avea nevoie de sprijinul nostru.

Există numeroase exemple. Doamnelor şi domnilor, cu siguranţă nimeni dintre dvs. nu ar considera că Parlamentul este mai puţin sigur dacă ambele intrări în clădirea Parlamentului de la Strasburg nu ar fi ţinute deschise în perioadele din afara sesiunilor plenare. De asemenea, nu avem nevoie de prezenţa fizică a gardienilor în unele locuri, în special la Strasbourg şi la Luxemburg.

Pe de altă parte, sistemul actual de securitate prezintă lipsuri. Am observat acest lucru noi înşine în cadrul raidului recent asupra filialei băncii ING din cadrul clădirii Parlamentului European de la Bruxelles, precum şi în cazul ameninţării la adresa vieţii celor doi membri ai Parlamentului European la Mumbai.

Consider că propunerile, odată elaborate de către directorat, vor aduce îmbunătăţiri şi, de asemenea, o mai bună utilizare a resurselor şi economii financiare surprinzătoare. Putem realiza şi alte economii ajungând la sume de milioane, dacă îmbunătăţim cooperarea între instituţii. Capacitatea suplimentară a fiecărei instituţii trebuie să fie pusă la dispoziţia celorlalte instituţii.

Lipsa planificării, împreună cu comunicarea insuficientă sau inexistentă privind disponibilitatea unor resurse de traducere împiedică utilizarea eficientă a acestor resurse. Organismul care există pentru a furniza traduceri transmite, deseori, în mod automat dispoziţii traducătorilor externi, fără a verifica măcar disponibilitatea resurselor interne. Doar în domeniul traducerilor putem economisi, în cadrul instituţiilor, anual, peste 10 milioane de euro. Şi din aceste motive, doamnelor şi domnilor, cred că veţi susţine propunerea ca noi să facem un uz cât mai bun posibil de studii independente privind folosirea resurselor şi organizarea activităţii.

Deputaţii europeni trebuie să deţină informaţii cuprinzătoare cu privire la resursele şi materialele pe care le au la dispoziţie, astfel încât să îşi poată exercita activităţile în mod responsabil şi eficient. Prin urmare, am solicitat administraţiei să creeze un sistem al administrării cunoaşterii, permiţându-ne să lucrăm eficient cu toate documentele. Vom dispune de primele propuneri concrete în acest domeniu în decursul următoarelor câteva săptămâni.

O altă prioritate este de a pune la dispoziţia cetăţenilor informaţii mai bune cu privire la activitatea reprezentanţilor lor în Parlamentul European şi cu privire la modul în care activitatea Parlamentului aduce beneficii cetăţenilor UE. În acest sens, trebuie să finalizăm, să consolidăm şi să utilizăm în mod eficient televiziunea Parlamentului European, centrul vizitatorilor şi noul centru audiovizual.

Elementele de cheltuieli administrative ale instituţiilor UE includ cheltuieli pentru achiziţionarea şi închirierea de clădiri. În diferite cazuri precedente, instituţiile au achiziţionat sau au închiriat proprietăţi la preţuri deasupra preţului pieţei. Conform constatărilor Curţii de Conturi, instituţiile nici măcar nu au evaluat împreună politicile privind clădirile, ci doar în mod individual. Prin urmare, trebuie să dezvoltăm o politică comună privind clădirile, astfel încât să realizăm o mai bună cooperare în acest domeniu. Aşteptăm un document strategic, cât mai curând posibil, care să abordeze politica privind clădirile pe termen mediu şi lung, astfel încât să putem lua o decizie adecvată în cadrul primei lecturi. Vă mulţumesc.

  Dalia Grybauskaitė, membră a Comisiei. − Doamnă preşedintă, vă mulţumesc foarte mult pentru că aţi făcut posibil să pot face schimb de opinii cu Parlamentul, într-o perioadă neobişnuit de timpurie din acest an. Sunt foarte recunoscătoare pentru iniţiativa Comisiei pentru bugete de a realiza acest lucru. Comisia a examinat deja foarte serios orientările Parlamentului privind bugetul pentru 2010, şi este de acord cu majoritatea punctelor. Comisia apreciază, de asemenea, examinarea Strategiei politice anuale pentru 2010 de către Parlament – reflectată deja în rezoluţia dvs. – şi împărtăşeşte cu dvs. multe dintre priorităţile politice identificate.

Provocările neaşteptate, precum redresarea financiară, economică şi socială vor trebui să fie abordate. Cu toate acestea, soluţiile pe termen lung la alte probleme, cum ar fi abordarea schimbărilor climatice sau realizarea unei Europe durabile, sunt, de asemenea, esenţiale. Pe această bază, Comisia va adopta, la 29 aprilie, un proiect de buget preliminar pentru anul 2010.

Comisia a indicat deja că în 2010 vor fi necesare eforturi financiare, în special pentru Planul de redresare economică. Comisia a subliniat, de asemenea, sprijinul Parlamentului pentru nivele mai eficiente ale cheltuielilor administrative, şi va continua să acţioneze în această direcţie. În ceea ce priveşte proiectele pilot şi activităţile pregătitoare, sunt sigură că vom reuşi să construim pe cooperarea excelentă de anul trecut dintre instituţii.

Proiectul de buget preliminar se va baza pe estimări temeinice ale necesităţilor de realizare a priorităţilor noastre comune şi de abordare a provocărilor care ne stau în faţă. Am încredere că se va ajunge, din nou, la un acord satisfăcător privind bugetul pe anul 2010, printr-o bună cooperare şi colaborare între toate instituţiile, şi, mai ales, cu Parlamentul.

  Margaritis Schinas , în numele grupului PPE-DE. – (EL) Doamnă preşedintă, bugetul Parlamentului European pentru anul viitor va conţine trei elemente noi. Va fi un an în care această cameră va avea un nou secretar general, va fi un an în care, probabil, Parlamentul va funcţiona pe baza Tratatului de la Lisabona şi va fi un an în care acesta va lucra cu două noi statute, unul pentru deputaţii europeni şi unul pentru asistenţii parlamentari.

Grupul politic din care fac parte a încercat să reflecteze aceste noi dezvoltări în raportul Maňka, prin numeroase modificări, şi suntem încântaţi să constatăm că Comisia a reuşit să reflecteze aceste noi dinamici în patru priorităţi de bază.

Aceste patru priorităţi de bază ale grupului meu sunt:

În primul rând, accentul pe legiferare. Parlamentul este, în special, eficient atunci când îşi exercită activităţile de legiferare, iar administraţia trebuie să ne demonstreze că poate canaliza resursele Parlamentului în direcţia în care putem să realizăm ceva.

A doua prioritate – şi, în acest caz, suntem de acord cu Grupul Socialist din Parlamentul European – o reprezintă protejarea absolută a multilingvismului şi accesul membrilor la serviciile de traducere şi de interpretariat, spre şi din limba lor maternă.

A treia prioritate este reprezentată de faptul că trebuie să fim în stare să evaluăm progresul în punerea în aplicare a planurilor majore pe care le-am aprobat deja, cum ar fi Europarl TV sau Centrul vizitatorilor, care am fi dorit să fie deja gata înainte de alegerile europene şi care, din păcate, nu este gata, precum şi Casa istoriei europene. Dorim ca aceste planuri multianuale să funcţioneze fără piedici şi să fie evaluate în mod corespunzător.

În sfârşit, cred că noi, cei din Parlamentul European, ar trebui să consolidăm fiecare efort care îi arată contribuabilului european, în momente de criză, că această cameră cheltuieşte ceea ce are nevoie în mod raţional, astfel încât să poată desfăşura o activitate mai bună.

  Costas Botopoulos, în numele Grupului PSE – (EL) Doamnă preşedintă, doamnă comisar, dezbaterea privind raportul Surján, pentru care am onoarea să acţionez în calitate de raportor alternativ, reprezintă o dezbatere politică cu un număr mare de aspecte esenţiale, în special în acest an. Importanţa sa începe cu faptul că aceasta va fi singura dezbatere politică clară privind priorităţile politice, deoarece, după cum ştiţi, într-un an electoral nu vom avea posibilitatea unei alte dezbateri; după aceea vom trece direct la noua fază a procedurii, la diferenţierile şi dezbaterile tehnice critice.

Cu toate acestea, aceasta este, de asemenea, o dezbatere într-un an în care – după cum a precizat fiecare şi după cum ştim cu toţii, în calitate de politicieni şi cetăţeni – Europa va fi intrat într-o criză foarte profundă, şi, din păcate, totul indică faptul că anul 2010, la care se referă raportul şi dezbaterea noastră, va fi, de asemenea, un an de criză.

Prin urmare, primul meu comentariu este că, în momentul de faţă s-ar putea să fie suficient pentru raportul, pe care îl dezbatem şi pe care îl vom vota, să fie aprobat cu o majoritate simplă, însă va trebui să fie un raport care exprimă poziţia întregului Parlament European şi nu doar a unei fracţiuni politice. Va trebui să fie un raport care să exprime teama cetăţenilor şi a politicienilor, însă – şi aici există un dezacord politic între noi şi raportor şi fracţiunea sa – nu doar punând accentul pe frică şi temeri, ci şi cu perspective pentru viitor.

Trebuie să utilizăm bugetul pentru a le da cetăţenilor de înţeles că bugetul este un instrument politic cu care nu doar că oferim o replică temerilor, dar cu care furnizăm perspective politice pentru viitor. Consider că acest lucru este extrem de important, iar eforturile grupului nostru, atât în stadiul discuţiilor din cadrul comisiei, cât şi în faza dezbaterii în sesiune plenară, au scopul de a realiza un echilibru între acest text şi această dinamică politică, care urmează să fie elaborată, astfel încât să nu comunicăm o imagine apocaliptică – doar frică şi teamă –, ci să deschidem perspective pentru Uniunea Europeană.

O voi spune din nou: astăzi, o majoritate simplă poate va fi de ajuns şi poate că o fracţiune va putea să-şi impună linia politică, însă aceasta este crucială, în lumina dezbaterii care se va încheia printr-o majoritate consolidată, pentru avizul Parlamentului, în cadrul analizei finale, cu alte cuvinte, pentru ca opinia cetăţenilor să fie auzită.

Într-o perioadă de criză, noi, socialiştii, credem că Europa ar trebui să răspundă prin bugetul său cu caracteristici foarte specifice. Răspunsul din partea bugetului nostru şi din partea Europei politice trebuie să fie, mai întâi, coordonat: : nu trebuie să lăsăm impresia că abandonăm statele membre şi le lăsăm să se confrunte singure cu această situaţie dificilă. În al doilea rând, trebuie acordată prioritate protecţiei sociale a cetăţenilor; acest indicator social, care este caracteristic pentru Uniunea Europeană, trebuie alimentat orice ar fi. De aceea, încercăm să spunem anumite lucruri în raport într-un mod diferit. În sfârşit, acest răspuns la criză trebuie să fie unul pe care cetăţenii să-l înţeleagă, astfel încât să repete priorităţile reprezentate de mediu şi energie, şi să fie favorabil unei Uniuni Europene care este independentă de energie, lăsând însă toate drumurile şi toate posibilităţile deschise, astfel încât să putem realiza exact ceea ce ne dorim.

Există multe puncte asupra cărora suntem în acord cu sentimentul general al acestui raport, cu atmosfera de urgenţă, cu sentimentul de necesitate politică. Cu toate acestea, am dori să accentuăm faptul că răspunsul pe care dorim să-l oferim cu ajutorul bugetului trebuie să fie un răspuns care să prezinte aceste caracteristici.

Astfel, pe curând, la întâlnirea din septembrie şi cu speranţa că Comisia va ţine cont la modul serios de punctele de vedere ale Parlamentului.

  Anne E. Jensen, în numele Grupului ALDE – (DA) Doamnă preşedintă, dl Surján a ales termenul „siguranţă” drept titlul bugetului pe anul 2010, cuvântul fiind interpretat în sensul său larg: diminuarea crizei economice şi financiare, importanţa sa pentru locurile de muncă şi pentru siguranţa economică, siguranţa resurselor energetice, siguranţa transportului, protecţia şi siguranţa cetăţenilor în legătură cu problemele cauzate de imigrare şi cu problemele ivite în urma schimbărilor demografice, cu mai puţini tineri care să aibă grijă de un număr în creştere al persoanelor în vârstă, necesitatea privind o mai bună protecţie a mediului, necesitatea de a lupta împotriva terorismului şi necesitatea promovării protecţiei şi siguranţei, prin rolul Uniunii Europene în lume. Titlul „siguranţă” indică numărul mare de sectoare în care bugetul UE este important şi cât de vital este pentru buget să reflecte nevoile noastre.

Anul 2010 va fi în multe feluri un an captivant pentru bugetul UE. Pentru fondurile structurale, 2010 va fi primul an când „regula n+3” va fi pusă în aplicare. Alocările care nu au fost angajate în ultimii trei ani conform programului vor expira. Acum vom vedea dacă statele membre au fost în stare să folosească alocările la timp. Sper, bineînţeles, că, clauza de caducitate, respectiv regula n+3, nu vor intra în funcţiune, însă dacă totuşi acest lucru va avea loc, există cu siguranţă motive pentru a verifica încă o dată dacă normele privind fondurile structurale sunt suficient de flexibile şi lipsite de birocraţie.

În 2010, politica externă va fi, ca în anii precedenţi, o problemă complicată. Aş dori să invit Comisia să găsească alocările necesare, chiar dacă plafonul acestei categorii de cheltuieli este foarte redus. În cadrul Comisiei pentru bugete am purtat numeroase discuţii cu privire la poziţia noastră referitoare la subvenţionarea conductei de gaze Nabucco de către UE. Aş dori să subliniez faptul că acesta este un subiect căruia noi, cei din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, îi acordăm o foarte multă importanţă. Siguranţa energetică trebuie asigurată cu ajutorul unui mare număr de iniţiative diferite, însă ne-am dori să vedem în special sprijin pentru Nabucco, un proiect care, în cele din urmă, este independent de Gazprom.

Procedura bugetară va fi destul de dificilă anul acesta. Acesta este, bineînţeles, un an electoral. Rapoartele elaborate de domnii Maňka şi Surján reprezintă singura posibilitate pe care o va avea Parlamentul pentru a-şi exprima opinia cu privire la buget. Noul Parlament ales va fi cel care va trebui să efectueze negocierea propriu-zisă cu privire la buget. Nu este uşor să se menţină procedura pe care am aplicat-o anul trecut împreună cu dna Haug, în calitate de raportor, şi cu implicarea semnificativă a comisiilor de specialitate. Trebuie să facem, bineînţeles, tot ce ne stă în putinţă pentru a ne asigura că procedura este cât mai deschisă şi mai structurată posibil, şi sunt încântată să aud, doamnă comisar, că intenţionaţi, de asemenea, la rândul dvs. să faceţi acest lucru. Cred că, atât dl Surján, cât şi dl Maňka au prezentat o propunere bună în acest sens.

  Wiesław Stefan Kuc, în numele Grupului UEN – (PL) Doamnă preşedintă, pregătirea bugetului pentru anul 2010 necesită foarte mult curaj. Încă nu cunoaştem amploarea deplină a crizei economice care s-a desfăşurat anul trecut. Din nefericire, în ciuda eforturilor semnificative ale unor ţări de a o controla, criza continuă să se dezvolte – locuri de muncă se desfiinţează, şomajul creşte, iar familii întregi, precum şi unele categorii sociale, oraşe şi sate, devin tot mai sărace.

Implementarea sarcinilor adoptate în cadrele financiare multianuale pentru perioada 2007-2013 prezintă un număr din ce în ce mai mare de dificultăţi. Anul trecut, în momentul elaborării bugetului pentru anul 2009, nivelul estimat de finanţare a fost atins cu mare greutate. Va fi posibil să se susţină acest nivel în 2010? Sper. Anul viitor aceasta va fi cea mai mare provocare a noastră.

Ar trebui să ne amintim că, în momentele dificile, solidaritatea este deosebit de importantă. Nu trebuie să renunţăm la obiectivele nobile adoptate în Strategia de la Lisabona. Trebuie să reţinem diversitatea economică a statelor membre UE – nu toate vor reuşi să depăşească criza, însă acţiunea comună poate pune foarte mult ajutor la dispoziţie. Încă mai avem şansa, în cadrul fazei de evaluare intermediară, de a modifica politicile noastre şi de a ne concentra asupra combaterii efectelor negative ale crizei, făcând din aceasta prioritatea noastră numărul unu.

În sfârşit, aş dori să le mulţumesc sincer colegilor mei din Comisia pentru bugete, dlui László Surján şi dlui Vladimír Maňka, pentru contribuţiile aduse în momente atât de grele.

  Pedro Guerreiro, în numele Grupului GUE/NGL – (PT) Parlamentul European, confruntat cu criza agravantă din Uniunea Europeană şi cu lipsa oricărei măsuri obiective şi eficiente la nivel comunitar, în vederea abordării acesteia, şi care a adoptat în decembrie anul trecut un buget pentru anul 2009, ce este cu aproximativ 8 miliarde de euro mai mic decât cel stabilit în Cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2007-2013, doreşte acum ca bugetul final pentru 2010 să fie mai aproape de aceste limite superioare. Cu toate acestea, din punctul nostru de vedere, solicitarea cea mai mică pe care ar fi putut-o face Parlamentul European este de fapt prea mică.

Aceste limite bugetare impuse de actualul CFM, care restricţionează bugetul comunitar la 1% din venitul naţional brut al UE, sunt evident neadecvate pentru a realiza politica anunţată de coeziune economică şi socială. În plus, aceste limite neadecvate nu sunt complet utilizate în acest scop, sau măcar examinate, şi, cu siguranţă, nu sunt pe deplin puse în aplicare. Constantul buget sub nivelul necesar al Fondurilor structurale şi de coeziune şi aplicarea insuficientă a acestora, acestea fiind cu doi ani în urmă din punctul de vedere al punerii lor în aplicare, necesită adoptarea unei serii de măsuri pentru a asigura că aceste fonduri sunt implementate, în special când Uniunea Europeană şi politicile sale neoliberale reprezintă una dintre cauzele principale ale actualei crize economice.

Confruntaţi cu creşterea şomajului, a inegalităţilor sociale şi a sărăciei, am dori să afirmăm din nou necesitatea urgentă, printre alte măsuri, de a spori resursele financiare ale Fondurilor structurale şi de coeziune, de a accelera şi a asigura punerea deplină în aplicare a acestora, de a creşte rata de cofinanţare comunitară şi de a anula aplicarea regulilor n+2 şi n+3 la aceste fonduri. Aceste fonduri trebuie, de asemenea, să fie folosite pentru a proteja locurile de muncă care oferă drepturi şi pentru a creşte puterea de cumpărare a lucrătorilor, pentru a sprijini în mod eficient activitatea agricolă şi exploatarea piscicolă familială şi la scară mică, pentru a apăra şi dezvolta sectoarele de producţie ale fiecărui stat membru în parte, în special cele din ţările de coeziune, şi pentru a sprijini în mod eficient microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii şi sectorul cooperativelor.

  Nils Lundgren, în numele Grupului IND/DEM – (SV) Doamnă preşedintă, UE confruntă criza financiară globală cu un buget care a fost stabilit acum jumătate de secol. Potrivit raportorului, UE ar trebui să întâmpine lumea modernă, globalizată cu un buget în care aproape toţi banii sunt angajaţi într-o politică agricolă dementă şi într-o politică regională ineficientă. Este ca şi cum am folosi cavaleria pentru a ataca armata modernă, mecanizată cu rachete ghidate.

Diferenţa în magnitudine este absurdă. Costul pentru rezolvarea crizei financiare este acum imposibil de estimat, însă un calcul care a fost înaintat sugerează o cifră de aproximativ 50 000 miliarde USD. Bugetul total al UE reprezintă doar câteva procente din această sumă şi este deja angajat în politica agricolă şi regională. UE a solicitat fiecărui stat membru să implementeze un pachet de stimulare care să corespundă doar la 1% peste produsul său intern brut. Acest lucru înseamnă deja mai mult decât totalul bugetului UE, care, bineînţeles, se ridică doar la aproximativ 1%.

Este, de asemenea, patetic să citeşti formulările din ambele rapoarte cu privire la finanţarea politicii în domeniul climei şi a politicii energetice. De asemenea, şi în aceste domenii bugetul UE este complet neglijabil. Sarcina UE este de a obţine cooperări şi angajamente, ale căror costuri trebuie suportate în statele membre, după ce au fost ancorate acolo într-un proces democrat.

Acelaşi lucru se aplică şi politicii energetice. Gazoductele sunt mai ieftin de amplasat pe pământ decât pe fundul mării. Acum când Rusia şi Germania construiesc totuşi un gazoduct pe fundul mării care leagă direct cele două ţări, acestea fac acest lucru pentru a se izola. Este un nou tratat de la Rapallo, iar UE nu spune nici un cuvânt. „Cuvântu-mi zboară, gândul mi-e stingher”, spune regele în Hamlet.

  Sergej Kozlík (NI) – (SK) Logica de bază a structurii bugetare a Parlamentului European, astfel cum a fost propusă de raportorul Comisiei pentru bugete, dl Vladimír Maňka, este solidă. Aceasta include dispoziţii pentru acele puncte care s-au dovedit a fi mai slabe şi care nu au fost complet gândite sau nu au fost puse în aplicare într-o măsură suficientă în anii precedenţi.

În primul şi în primul rând, acest lucru implică, în final, trierea resurselor de traducere şi interpretariat folosite în cadrul Parlamentului European. În ciuda aşteptărilor, aici am eşuat destul de mult în ceea ce priveşte asigurarea punerii depline în aplicare a uneia dintre axiomele de bază ale Uniunii Europene, care este accesul egal şi nediscriminarea lingvistică.

Şi nu mă gândesc doar la accesul egal şi la nediscriminarea lingvistică în legătură cu activităţile deputaţilor europeni, ci, în mod deosebit, la posibilitatea cetăţenilor UE, indiferent de limba lor maternă, de a avea acces la informaţii privind activităţile şi rezultatele dezbaterilor din cadrul instituţiei la care cetăţenii îşi trimit reprezentanţii prin alegeri directe.

Cu toate că am avut parte de o extindere masivă a Uniunii Europene, o întârziere de cinci ani arată într-adevăr ca o pierdere absurdă de timp. Acest lucru subminează încrederea în instituţiile europene, în special în ţările mai mici, şi creează un sol fertil pentru grupurile politice naţionaliste.

  Salvador Garriga Polledo (PPE-DE) – (ES) Doamnă preşedintă, doamnă comisar, acesta este ultimul buget al acestei legislaturi parlamentare şi cu ceva noroc va fi, de asemenea, şi ultimul buget înainte de punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona, împreună cu noile dispoziţii bugetare.

Astăzi, dezbaterea cu care avem de-a face priveşte orientările bugetare, deoarece asta este ceea ce aceste orientări reprezintă, şi este foarte clar că trebuie să aprobăm, aici, la timp, aceste orientări bugetare pentru a exercita o influenţă asupra întocmirii proiectului bugetar preliminar, pregătit de dna comisar, după cum aceasta tocmai ne-a informat. Acestea sunt orientări care includ priorităţile politice ale acestui Parlament, cărora trebuie să li se acorde conţinut bugetar şi alocări.

Bugetul Uniunii Europene este o bătălie pentru resurse insuficiente, în special, în acest moment de criză financiară şi economică. Decizia pe care o luăm acum, referitoare la viitoarele priorităţi politice ale Parlamentului European, prezintă, prin urmare, o importanţă deosebită, în special din moment ce acest buget va face legătura dintre două legislaturi ale Parlamentului European, precum şi între două mandate ale Comisiei Europene.

Aceia care încep această procedură acum nu vor fi aceleaşi persoane care o vor finaliza în decembrie, şi vom avea chiar trei comisari responsabili cu problemele bugetare în perioada care începe acum şi până în decembrie – şi aş dori să profit de această ocazie pentru a o felicita pe dna comisar pentru numirea sa. În consecinţă, atingerea unui consens în cadrul acestei camere asupra priorităţilor noastre este foarte importantă.

Evident că vom repartiza mijloace din buget, asemenea anului trecut, siguranţei maxime a cetăţenilor noştri. Această siguranţă implică un număr uriaş de alte linii separate, cum ar fi coeziunea socială, căutarea de locuri de muncă şi coeziunea, şi – după cum s-a menţionat, din păcate, la începutul acestei şedinţe – este, de asemenea, necesar să intensificăm mijloacele de siguranţă şi lupta împotriva terorismului. Nu trebuie să uităm că lupta împotriva terorismului reprezintă, din păcate, în continuare o prioritate pentru Uniunea Europeană.

Bineînţeles, altă prioritate va fi combaterea crizei economice. Planul de redresare economică a dovedit graniţele şi neregularităţile bugetului anual, ale cadrului financiar multianual şi chiar ale cooperării interinstituţionale. Ceea ce lipseşte este un adevărat dialog care să examineze, de exemplu, rolul Băncii Europene de Investiţii, şi utilizarea surplusului în categoriile de cheltuieli, pentru a finanţa planurile Comisiei Europene. Ceea ce lipseşte este consensul, şi, de asemenea, dialogul.

Aceste orientări vor implica decizii politice care se vor reflecta în medierea din luna iulie, şi care vor face parte atunci din prima lectură.

Aş dori ca raportorul, dl Surján, să primească suficient sprijin pentru a duce orientările la bun sfârşit, deoarece acesta are capacitatea să facă acest lucru, şi sper că până în luna decembrie, acesta va ajunge la un rezultat foarte pozitiv.

  Ralf Walter (PSE) – (DE) Multe mulţumiri, doamnă preşedintă, multe mulţumiri, doamnă comisar. După cum a precizat dl Surján, bugetul disponibil este limitat – 1% din produsul intern brut. Prin urmare, trebuie să fim, cu atât mai mult, atenţi în ceea ce priveşte fondurile, în special în lumina crizei care cântăreşte greu asupra conştiinţelor oamenilor. Va trebui să încercăm să luăm deciziile împreună.

Există o parte a acestui raport asupra căreia nu este posibil să se ia decizii comune. Aceasta priveşte aprovizionarea cu energie şi siguranţa energetică. Mă întreb dacă, într-o perioadă în care trebuie să dăm socoteală pentru fiecare euro în parte, ar trebui să investim cu adevărat bani în domenii în care există actori pe piaţă care obţin profituri de miliarde. S-a propus sprijin pentru gazoducte, cum ar fi proiectul South Stream al grupului italian Eni, care a obţinut un profit de 10 miliarde EUR. Nord Stream este un proiect al companiei E.ON, un grup german care a obţinut un profit de 5 miliarde EUR, iar Nabucco reuneşte o companie germană, una austriacă şi una turcă, care au profituri totale de peste 6 miliarde EUR. Trebuie, într-adevăr, să investim banii contribuabililor în domenii în care se obţin profituri? Ar trebui oare ca întreprinderile de tip conglomerat să investească ele însele sumele relevante, şi ar trebui ca noi să ne implicăm doar în acele domenii în care sprijinul din partea contribuabililor este chiar de dorit? Nu ar trebui să aruncăm mai mulţi bani acelora care, în realitate, câştigă destul. Prin urmare, întrebarea este: chiar ne dorim acest lucru?

A doua mea întrebare este următoarea. Dacă sprijinim întreprinderile, de ce Nabucco? De ce dorim să creăm un dezechilibru în această privinţă? De ce dorim să favorizăm, de exemplu, o companie maghiară faţă de una italiană? Care este justificarea dvs. pentru acest lucru? Neutralitatea competitivităţii reprezintă o necesitate, însă aceasta este încălcată prin ceea ce speraţi să adoptaţi.

Al treilea punct de vedere al meu este că banii trebuie cheltuiţi în Europa. Care este folosul investiţiilor noastre din Azerbaidjan? În acest moment de criză, cetăţenii europeni doresc să le furnizăm mecanisme care să ofere soluţii. Aceştia se aşteaptă să le oferim ajutor.

Nu putem sprijini raportul Surján în forma actuală, deoarece acest lucru ar însemna promovarea unor măsuri care denaturează concurenţa şi aruncarea mai multor bani către instituţii şi industrii care câştigă foarte mult. Uniunea Europeană cu resursele sale reduse nu îşi poate permite în nici un caz acest lucru.

  Kyösti Virrankoski (ALDE) - (FI) Doamnă preşedintă, elaborarea bugetului pe anul viitor va fi o sarcină grea. Alegerile pentru Parlamentul European din primăvara viitoare vor avea drept rezultat o pauză lungă în procesul de elaborare, iar posibila intrare în vigoare a Tratatului de la Lisabona înseamnă că bugetul va fi fost elaborat în conformitate cu norme, care sunt diferite de acelea în temeiul cărora urmează să fie pus în aplicare. Din aceste motive, le doresc domnilor Surján şi Maňka, în calitate de raportori generali pentru buget, mult succes în îndeplinirea acestei sarcini mamut.

Politica structurală a UE este prinsă într-un cerc masiv vicios birocratic. Cauza o reprezintă sistemul său complex administrativ şi de control, lipsit de speranţă, care este echipat pentru a aborda doar 20% din programele Fondului social şi doar 7% din programele Fondului regional de dezvoltare. Există finanţare practică doar pentru 2% din proiectele majore. În plus, au trecut mai mult de doi ani din noua perioadă de programare. Anul trecut, de exemplu, au fost retrase sau amânate peste 2,8 miliarde EUR în angajamente, iar peste 4 miliarde EUR au fost retrase în alocări de plăţi.

  Zbigniew Krzysztof Kuźmiuk (UEN) – (PL) Doamnă preşedintă, bugetele adoptate în fiecare an totalizează, în mod semnificativ, mai puţin decât sumele adoptate în cadrele financiare multianuale. În plus, bugetele sunt implementate la un nivel şi mai scăzut, care are drept rezultat o sumă importantă de angajamente bugetare restante (RELs). Acest fenomen provine, în special, dintr-un sistem de reguli şi cerinţe complicate impus de Comisia Europeană, precum şi din reglementările detaliate, pe baza consimţământului beneficiarilor, introduse de statele membre.

Pentru a îmbunătăţi punerea în aplicare a bugetului, este esenţial, atât pentru Comisie, cât şi pentru fiecare stat membru în parte, să reducă în mod semnificativ sarcina birocratică. În al doilea rând, având în vedere criza economică din UE în curs de agravare, este esenţial să se utilizeze şi mai mult, atât resursele bugetare UE, cât şi finanţările UE, sub formă de împrumuturi şi credite, provenite de la instituţiile europene pentru a sprijini dezvoltarea în statele membre, şi, în special, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. În al treilea rând şi ultimul, este, de asemenea, esenţial să se utilizeze mai intens resursele bugetare UE, precum şi finanţările oferite de bănci pentru a asigura o diversitate autentică în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie, şi proiectul Nabucco, în special. În cazul în care nu vom diversifica rezervele noastre de materie primă pentru producerea de energie, în special de gaze naturale, crize precum cea din luna ianuarie se vor mai repeta.

  Hans-Peter Martin (NI) – (DE) Doamnă preşedintă, avem dreptate să vorbim despre criza financiară, însă nu avem dreptate să spunem că Uniunea Europeană nu are suficienţi bani la buget pentru a finanţa măsurile relevante de combatere a crizei.

Avem 144 miliarde EUR în bugetul anual, dintre care 5 miliarde EUR au fost într-un fel sau altul extrase. Propunerea mea specifică este următoarea: să transformăm aceste 5 miliarde EUR în 50 miliarde EUR fără a mări bugetul. Cum este posibil acest lucru? Luând în considerare partea administrativă, dacă includem toate cheltuielile administrative UE ascunse în programele operaţionale, aceasta ne aduce 15 miliarde EUR.

Sunt de părere că ne putem descurca cu 5 miliarde EUR, lucru care permite astfel ca 10 miliarde EUR să fie utilizaţi pentru combaterea crizei financiare. Ulterior, facem ceea ce solicităm întotdeauna din partea celorlalţi, şi anume ne supunem programele şi activităţile unei evaluări independente. Sunt convins că, dacă politicile specifice de astăzi ale Uniunii Europene ar fi să fie examinate în cele din urmă, am reuşi, cu uşurinţă, să mai facem economii potenţiale de încă 30 miliarde EUR pe an, fără a pierde din vedere obiectivele noastre.

Există, de asemenea, câteva probleme mărunte în această cameră. Avem un buget de 1,5 miliarde EUR. Începerea şedinţelor la timp ar aduce eficienţă muncii – lucru care ar valora 700 milioane EUR –, iar restul de 300 ar putea fi obţinute de la Consiliu, care lucrează cel puţin într-un mod la fel de risipitor ca acest Parlament.

  Reimer Böge (PPE-DE) – (DE) Doamnă preşedintă, doamnă comisar, doamnelor şi domnilor, cu aceste orientări privind bugetul pentru anul 2010, Parlamentul întrunit în sesiune plenară nu doar că va stabili orientările pentru politica bugetară, însă va răspunde şi la Strategia politică anuală a Comisiei, în absenţa unei propuneri de rezoluţie a grupurilor politice privind această temă.

Motivul pentru care bugetul este o entitate atât de complexă este, bineînţeles, faptul că acesta încorporează în principal două etape. Această cameră şi Comisia sa pentru bugete vor fi în continuare responsabile pentru medierea din iulie, iar noi nu putem prevedea astăzi noile provocări şi măsurile suplimentare care vor rezulta, de exemplu, în urma posibilei intrări în vigoare a Tratatului de la Lisabona sau a noilor cerinţe generate de tendinţele ciclice internaţionale şi europene. În acelaşi timp, bugetul pentru anul 2010 va forma ulterior o punte de legătură cu evaluarea bugetului şi cu evaluarea intermediară a programelor multianuale, ambele urmând să aibă loc în 2010. Sunt foarte încântat să constat că raportorul, dl Surján, când a abordat aspectele politicii bugetare europene, a subliniat faptul că Europa poate reprezenta oportunităţi şi protecţie; adică, garantarea atât a siguranţei interne, cât şi a celei externe, oferind protecţie cetăţenilor europeni, şi contribuind la abordarea problemelor actuale, prin oferirea unui nou impuls dezvoltării, inovaţiei şi locurilor de muncă. Nu vorbim în acest caz doar despre noi sume de bani; vorbim de asemenea, în special, despre simplificarea şi accelerarea măsurilor existente, astfel încât să nu fim nevoiţi să returnăm în mod constant, în fiecare an, plăţile convenite către programele de solidaritate, care fac deja parte din buget, cu ajutorul bugetelor suplimentare.

Salut de, asemenea, priorităţile Parlamentului prezentate de dl Maňka în acest raport. Alături de necesitatea îmbunătăţirii reglementărilor lingvistice, când vine vorba de îmbunătăţirea structurilor interne ale Parlamentului, este necesar să se continue procesul de control pe care l-am început, în loc să solicităm mereu posturi noi. Dacă vom continua să adoptăm noi legi, va trebui să ne concentrăm mai mult în altă parte; nu putem solicita mereu poziţii şi posturi noi când avem chef. Avem mult mai mult de făcut în continuare în această privinţă.

  István Szent-Iványi (ALDE) - (HU) Doamnă preşedintă, doamnă comisar, salut faptul că raportul adoptă o poziţie clară în favoarea sprijinului comunitar pentru proiectul Nabucco. Criza gazelor naturale ruso-ucraineană a demonstrat dependenţa Europei în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaz. Proiectul Nabucco este singurul plan realist, fezabil care poate diminua dependenţa unilaterală a Europei faţă de aprovizionarea cu gaze naturale din Rusia. Poate că v-aţi săturat să mă auziţi, în fiecare an, în timpul dezbaterii bugetare, atrăgând atenţia cu privire la finanţarea neadecvată a capitolului afaceri externe. Uniunea Europeană poate răspunde noilor provocări, în mod oportun, doar dacă bugetul său permite o flexibilitate reală şi realocarea în interiorul capitolelor şi între acestea; în caz contrar, putem continua să sprijinim cele mai importante obiective ale noastre prin trucuri bugetare şi manipulări bugetare opace. Solicit Comisiei să ofere o soluţie gravelor probleme financiare ale capitolului referitor la relaţiile externe, în contextul unei evaluări intermediare, şi să asigure o flexibilitate bugetară mai mare.

  James Elles (PPE-DE) - Doamnă preşedintă, întrucât ne apropriem de prima etapă a bugetului pentru anul 2010, aş dori să le mulţumesc ambilor raportori. Este clar – iar alţi vorbitori au menţionat acest lucru – că vom avea un alt fel de dezbatere în această toamnă, deoarece ne aflăm în contextul unor alegeri europene organizate în cele mai rele condiţii economice din ultimii 60 de ani.

Prin urmare, bănuiesc, domnule Surján, că atunci când va trebui să examinăm bugetul în această toamnă – iar dvs. aţi expus în acest document provocările tradiţionale – acestea vor fi cu mult modificate în urma dezbaterilor pe care le vom avea, concentrându-ne asupra locului în care ne vom afla, creând noi locuri de muncă pentru viitor, în loc să ne uităm înapoi. Accentul va fi pus asupra aspectelor din documentul dvs., cum ar fi tehnologiile ecologice, tehnologiile cu emisii zero de carbon, şi, mai presus de toate, asupra examinării modului în care tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor poate stimula inovaţia şi poate conduce la noua dezvoltare de care economia europeană va avea nevoie.

Domnule Maňka, în bugetul pentru Parlamentul European, când ne gândim la procesul de control care tocmai a fost menţionat, vă rog să nu uitaţi rolul tehnologiilor şi felul în care totul poate fi realizat într-un mod mult mai simplu. Nu avem nevoie de moduri tradiţionale pentru a rezolva lucrurile: trebuie să ne gândim la noile modalităţi prin care putem comunica cu cetăţenii noştri. Bănuiesc că la sfârşitul următoarei legislaturi fiecare parlamentar, cu excepţia a unu sau doi, va deţine un blog. În sistemul global de astăzi există peste 100 milioane de bloguri; nu existau bloguri când a început, în 2004, această legislatură. Trebuie să ne menţinem minţile îndreptate spre viitor, în loc să păşim pe căile normale cu care suntem obişnuiţi în atâtea contexte.

În cele din urmă, sprijin cu tărie propunerea domnului Surján, deoarece se referă în ambele bugete la ceea ce eu numesc „valoare pentru bani” şi pe care alţii o numesc „îmbunătăţire calitativă” a modului în care cheltuim banii. Recesiunea economică va fi foarte dură cu noi şi va trebui să fim în stare să justificăm mijloacele financiare pe care le cheltuim. Aş dori să îi mulţumesc doamnei comisar pentru tot ceea ce a făcut în timpul mandatului său în ceea ce priveşte capacitatea de monitorizare a modului în care se fac cheltuielile. În cazul în care, pentru viitorul Parlament, s-ar putea realiza o analiză a domeniilor care sunt forte şi a celor care sunt slabe, atunci acest lucru ar fi foarte binevenit.

PREZIDEAZĂ: DL SIWIEC
Vicepreşedinte

  Maria Petre (PPE-DE) - Aş vrea mai întâi să îi mulţumesc colegului nostru, domnului Surján, pentru munca sa şi, tocmai pentru că dezbatem, cu privire la bugetul pe 2010, liniile directoare, dezbatem politic, practic, aş vrea să subliniez câteva lucruri.

Există un element indispensabil al bunului mers al Uniunii Europene, care trebuie neapărat integrat în liniile bugetare ale anului 2010; este vorba, în opinia mea, în opinia noastră, a României, de proiectul Nabucco. În această iarnă, ştim cu toţii, Uniunea Europeană a avut experienţa, destul de neplăcută, de a se vedea în mare parte nealimentată cu gaz. Mai departe, nu este numai vorba de gaz, dar de toate resursele energetice pe care Uniunea Europeană le utilizează.

Uniunea este dependentă de furnizorii ei în termeni de preţ, dar şi în termeni de aprovizionare. De aceea, este imperativ să ne diversificăm furnizorii de energie, resursele energetice şi modul lor de transport, pentru a asigura cetăţenilor noştri o aprovizionare constantă şi să îi protejăm de întreruperi, mai ales în iernile friguroase.

Pe de altă parte, consider necesar să investim şi să favorizăm cercetarea şi dezvoltarea noilor tehnologii, care vor permite industriilor să devină cât mai puţin energofage. Trebuie să întărim campaniile de economisire a energiei, pe lângă cetăţenii europeni. Diversificarea resurselor, dar şi economisirea lor, sunt soluţii de anticipare şi de reacţie la crizele energetice care ameninţă Uniunea Europeană.

  Ville Itälä (PPE-DE) - (FI) Domnule preşedinte, ne aşteaptă un an plin de provocări: înainte de orice, sunt alegerile şi criza economică. Acest lucru înseamnă că avem o responsabilitate foarte mare, dar, din fericire, dl Surján şi dl Maňka se vor ocupa de aceste probleme. Ştiu că amândoi îşi iau responsabilitatea în serios şi sunt foarte capabili să-şi îndeplinească sarcinile. Evident, aceasta înseamnă că va trebui să ne gândim, în special la proiectele proprii ale Parlamentului, să oferim un exemplu publicului larg şi, prin urmare, să câştigăm încrederea acestuia. Avem nevoie cu adevărat de o lupă pentru a examina cu atenţie ce proiecte putem pune în aplicare în această perioadă. Acestea nu trebuie să fie foarte îndrăzneţe.

Am dorit să subliniez un detaliu în discursul meu. Este vorba despre faptul că bugetul alocat acestui an are un nou titlu, „Strategia Mării Baltice”, şi sper că, în acest an, atât Comisia, cât şi Parlamentul se vor gândi împreună la proiectele potrivite şi vor găsi banii necesari pentru adoptarea măsurilor potrivite. Oamenii care locuiesc în regiunea Mării Baltice se aşteaptă la puţină consistenţă privind această strategie a Mării Baltice şi dacă reflectăm asupra situaţiei, este foarte posibil să reuşim acest lucru.

  László Surján, raportor – (HU) Apreciez comentariile şi simt că majoritatea criticilor făcute şi cea mai mare parte a amendamentelor depuse, provin din aceeaşi sursă. Vreau să spun că acestea sunt, în principal, probleme legate de terminologie, mai degrabă decât contradicţii reale. Există o singură sursă majoră de polemică, şi anume sprijinul acordat în cazul proiectului Nabucco. Aş dori să clarific faptul că nu dorim să sprijinim întreprinderile şi că nu este vorba despre proiecte de miliarde de euro; cu toate acestea, ne aşteptăm la adoptarea de măsuri de către Comisia Europeană în scopul dobândirii independenţei energetice a Europei, iar un simbol al acestei independenţe este – printre altele – proiectul Nabucco.

Domnule preşedinte, permiteţi-mi, vă rog, să atrag atenţia asupra unei alte idei. Acest buget exprimă mai multe lucruri. În prezent, cetăţenii europeni nu mai au acel simţ al excelenţei Uniunii Europene pe care l-au avut părinţii fondatori, şi anume acela de-a instaura pacea şi de a nu mai permite începerea războaielor. În prezent, sunt alte interese în joc. Nu trebuie să ne temem de războaie, dar totuşi asistăm la atacuri precum această criză. Dacă putem rezolva această problemă şi dacă putem să ne dovedim nouă înşine şi cetăţenilor europeni că Uniunea Europeană poate rezolva aceste probleme împreună, în comun, atunci UE va trimite un mesaj clar propriilor cetăţeni, şi anume că merită să facem un sacrificiu, merită să colaborăm. Avem nevoie de Uniune. Mă aştept ca euroscepticismul să dispară dacă adoptăm un buget înfloritor pentru anul 2010 şi solicit sprijinul acum şi mai târziu în această toamnă. Vă mulţumesc pentru atenţia respectuoasă pe care mi-aţi acordat-o.

  Vladimír Maňka, raportor – (SK) Aş dori să mulţumesc tuturor celor care iau parte la discuţiile stimulante şi, de asemenea, raportorilor fictivi pentru cooperarea lor constructivă. Mulţumită propunerii lor de modificare, întregul proiect a fost îmbunătăţit.

De asemenea, aş dori să-i mulţumesc secretarului general Rømer pentru cooperare şi aştept deja cu nerăbdare să colaborez cu viitorul secretar general.

Aş dori să le mulţumesc tuturor reprezentanţilor secretariatelor generale ale Parlamentului European cu care m-am întâlnit şi am purtat discuţii. Aş dori să le spun reprezentanţilor celorlalte secretariate generale că, de asemenea, aştept cu interes să-i întâlnesc şi să colaborăm pentru a găsi soluţii eficiente, astfel încât să putem utiliza mai eficient resursele financiare ale cetăţenilor europeni.

Mai mult, în trecut şi în timpul procesului bugetar anterior, Comisia pentru bugete a colaborat cu alte instituţii în mod constructiv. Cred că necesităţile bugetare prezentate în acest moment de către instituţiile respective sunt realiste.

Aş dori să-mi exprim aprecierea pentru modul în care sunt create bugetele în aceste instituţii, întrucât crearea unui bugetul nu ţine seama, în mod automat, doar de coeficientul inflaţiei, ci se bazează, de asemenea, pe nevoile actuale, care, în această perioadă, reprezintă o adevărată provocare. În zilele următoare, mă voi întâlni cu reprezentanţii instituţiilor pentru a le asculta punctele de vedere înainte de a discuta despre aceste previziuni bugetare în Comisia pentru bugete. Aş dori încă o dată să le mulţumesc tuturor colegilor mei. Aştept cu nerăbdare să ne continuăm colaborarea.

  Preşedintele. – Dezbaterea se încheie.

Votul va avea loc marţi, 10 martie 2009.

Declaraţii scrise (articolul 142 din Regulamentul de procedură)

  Šarūnas Birutis (ALDE), în scris – (LT) În timpul crizei financiare şi economice, întreprinderile mici şi mijlocii se confruntă cu dificultăţi sporite în încercarea de a obţine fonduri pentru cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare; în conformitate cu Programul pentru competitivitate generală şi inovare, ar fi posibilă susţinerea eficientă a activităţilor IMM-urilor legate de inovare, prin urmare, se subliniază importanţa alocării unor fonduri suficiente pentru finanţarea PCI.

Tehnologiile informaţionale şi de comunicare oferă oportunităţi majore de încurajare a dezvoltării şi inovării, contribuind astfel la punerea în aplicare a obiectivelor Strategiei de la Lisabona şi la depăşirea crizei economice actuale; mai mult decât oricând înainte, Spaţiul European de Cercetare reprezintă temelia societăţii informaţionale europene şi este esenţială în vederea eliminării neconcordanţelor din activităţile, programele şi politicile de cercetare ştiinţifică din Europa; finanţarea adecvată este importantă pentru asigurarea fluxului de oameni de ştiinţă calificaţi care să poată să circule liber şi să susţină infrastructura necesară cercetării ştiinţifice globale, accesibilă tuturor echipelor de cercetători din Europa.

Garantarea siguranţei aprovizionării cu energie electrică pe teritoriul Uniunii Europene, precum şi principiul solidarităţii energetice sunt priorităţile de pe agenda UE şi acest lucru trebuie luat în considerare în mod corespunzător la crearea bugetului UE.

  Marusya Ivanova Lyubcheva (PSE), în scris – (BG) Responsabilitatea PE în pregătirea bugetului pentru anul 2010 este mai mare în comparaţie cu bugetele anterioare. Motivul îl reprezintă criza financiară şi economică, precum şi situaţia energetică instabilă care a afectat statele membre ale UE. Pe lângă flexibilitate, este nevoie de cea mai mare precizie în procesul bugetar, întrucât dinamica crizei impune ca aceasta să fie gestionată într-un mod dinamic.

Trebuie să avem mai mult succes în punerea în aplicare a politicii regionale şi de coeziune socială în cadrul întregii UE. Aceasta trebuie să se reflecte în fiecare prioritate, lucru care reprezintă o provocare şi mai mare în contextul crizei economice, astfel încât să nu permitem să se creeze diviziuni între statele membre şi să ajutăm noile state membre să facă faţă situaţiei.

Eu cred că folosind instrumentele bugetare, vom fi mai responsabili în anul 2010 pentru reţelele energetice şi de transport, iar reţelele interne de energie ale UE vor fi corect planificate astfel încât să garanteze o alternativă în cazul ţărilor cele mai afectate de deficitul energetic. Alte aspecte deosebit de importante sunt flexibilitatea şi eficienţa în ceea ce priveşte finanţarea coridoarelor de transport în vederea facilitării traficului şi a extinderii legăturilor de comunicaţie dintre state. Trebuie acordată o atenţie deosebită reţelelor din nord-sud.

O mai mare intensitate este necesară în cazul extinderii proiectelor de cercetare şi dezvoltare. Politica de inovare trebuie să fie orientată către sectoarele care sunt potrivite ţărilor relevante în vederea obţinerii eficienţei maxime în urma folosirii fondurilor.

  Péter Olajos (PPE-DE), - în scris (HU) În calitate de raportor pentru avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară cu privire la bugetul UE pentru anul 2010, aş dori să-mi exprim mulţumirea faţă de materialele din faţa noastră.

Salut în mod special intenţia Comisiei de a contribui la redresarea economică şi socială, la consolidarea eficienţei energetice şi la combaterea schimbărilor climatice.

Sunt total de acord cu faptul că Uniunea Europeană trebuie să ia decizii mai semnificative din punct de vedere financiar şi bugetar care să permită UE să joace un rol principal în domeniul creşterii economice şi al creării de locuri de muncă. Protecţia mediului – şi anume, „Green New Deal” – poate oferi, prin găsirea soluţiilor la actuala criză economică, o oportunitate excelentă de creştere a infrastructurii privind tehnologiile ecologice.

Problemele legate de alimentarea cu gaze naturale de la începutul anului demonstrează încă o dată lipsa surselor de energie alternativă, a traseelor de aprovizionare cu energie alternativă, a capacităţii de stocare a surselor de energie şi a interconexiunilor reţelei electrice de transport dintre statele membre. Din acest motiv, este important ca bugetul UE să reflecte în mod corespunzător nevoia de a spori siguranţa aprovizionării alimentării cu energie electrică şi a transportului, iar pentru noi, nevoia de a investi sume semnificative în aceste domenii.

Astfel cum a indicat în mod clar raportul, schimbările climatice şi protecţia mediului, precum şi problema securităţii energetice, sunt strâns legate între ele. În acelaşi timp, este regretabil că măsurile de reducere a schimbărilor climatice nu sunt încă incluse în mod satisfăcător în bugetul UE. Prin urmare, consider că misiunea Parlamentului este, în primul rând, aceea de-a exercita presiune în acest sens asupra Comisiei şi de a se asigura că resursele menţionate anterior sunt în creştere.