Stenograma dezbaterilor

Luni, 9 martie 2009 - Strasbourg

18. Statutul societăţii private europene - Transferul transfrontalier al sediului social al unei companii - Un „Small Business Act” pentru Europa - Participarea lucrătorilor în societăţile cu un statut european (dezbatere)

  Preşedintele. – Următorul punct este dezbaterea comună privind:

– raportul (A6-0044/2009), întocmit de dl Lehne, în numele Comisiei pentru afaceri juridice, privind propunerea unui Regulament al Consiliului, referitor la statutul societăţii private europene [(COM(2008)0396 - C6-0283/2008 - 2008/0130(CNS)].

– raportul (A6-0040/2009), întocmit de dl Lehne, în numele Comisiei pentru afaceri juridice, cu recomandări către Comisie privind transferul transfrontalier al sediului social al unei societăţi [(2008/2196(INI)].

– raportul (A6-0074/2009), întocmit de dna Herczog, în numele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, referitor la Actul privind întreprinderile mici [(2008/2237(INI)].

– declaraţia Comisiei privind implicarea lucrătorilor în societăţile cu statut european.

  Klaus-Heiner Lehne, raportor – (DE) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, în acest moment susţin două rapoarte, ambele provenind de la Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului.

Aş dori să încep cu cel care este mai important în acest moment, întrucât se referă la o anumită procedură legislativă iniţiată de către Comisie: societatea privată europeană (SPE). Într-adevăr, acesta este elementul legislativ cheie, în cazul în care poate fi descris astfel, al Actului privind întreprinderile mici.

Aş dori să spun câteva cuvinte despre context. Ideea de societate privată europeană era deja inclusă în Planul de acţiune al comisarului Bolkestein privind dreptul societăţilor comerciale. Din motive pe care niciodată nu le-am înţeles, ideea de societate privată europeană a fost apoi eliminată, ca să mă exprim astfel, din planul de acţiune pentru următorii ani, în cursul mandatului acestei comisii, şi nu a fost continuată de către Comisia de la acea vreme.

Cu toate acestea, Parlamentul European nu a fost de acord şi acest lucru a reprezentat contextul raportului legislativ din proprie iniţiativă în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură şi articolului 192 din Tratat, pe care acest Parlament l-a adoptat cu o majoritate covârşitoare cu ceva timp în urmă. În aceste împrejurări, Comisia a fost obligată să reconsidere ideea de societate privată europeană şi a propus-o acum în cadrul Actului privind întreprinderile mici - lucru care este foarte apreciat.

Această ofertă de formă de societate distinctă este orientată în special către întreprinderile europene mici şi mijlocii. Până în prezent, doar societăţile mari au avut propria lor formă de societate, şi anume societatea europeană. Cred că o astfel de propunere a venit cu mare întârziere. Întrucât aceasta se adresează IMM-urilor iar întreprinderile nou-înfiinţate, şi anume societăţile care sunt constituite din ideea de a înfiinţa o societate, mai degrabă decât ca un rezultat al transformării, divizării sau fuziunii unor societăţi existente sau a altor societăţi - trebuie să fie, de asemenea, luate în considerare, salutăm în egală măsură reţinerea Comisiei Europene în ceea ce priveşte cerinţele impuse asupra componentei transfrontaliere. Cred că acest lucru a fost, de asemenea, menţionat de către Parlament în acest raport.

În plus, credem că este corect ca toate aspectele, în special cele legate de capital şi de responsabilitate, să fie clarificate în termeni legislativi la nivel european, întrucât acestea sunt probleme specifice IMM-urilor. Nevoia lor actuală de a lucra cu forme juridice naţionale foarte diferite denotă că acestea au mare nevoie de consiliere, lucru care este eliminat de această nouă formă juridică.

De asemenea, credem că respectăm jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie referitor la faptul dacă sediul societăţii trebuie să fie identic cu sediul social sau cu sediul administrativ; şi anume, că doar un sediu al societăţii poate fi luat în considerare. Ştiu că există în Parlament o opinie minoritară privind acest subiect, dar opinia majoritară din Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului– care, susţin în plen, va prelua conducerea mâine – este că trebuie să existe obligatoriu posibilitatea separării şi că o formă de societate europeană nu poate fi dezavantajată faţă de formele de societăţi naţionale, care beneficiază de această posibilitate în temeiul Jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie.

O problemă majoră, care a necesitat negocieri de lungă durată, a fost situaţia privind participarea angajaţilor. Am avut probleme serioase cu acest lucru în trecut când am avut de-a face cu alte acte juridice în temeiul dreptului societăţilor comerciale. Trebuie doar să menţionez societatea europeană şi directiva privind fuziunile transfrontaliere. Cred că, mulţumită amendamentelor de compromis semnate de către cele trei grupuri politice majore din acest Parlament, am reuşit să găsim o soluţie reală la această problemă; o soluţie care face apel la elementele de succes ale actelor juridice anterioare din Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă un compromis între diferite situaţii juridice din statele membre şi care de asemenea, contribuie la protejarea drepturilor angajaţilor.

Comentariile mele finale se referă la directiva a paisprezecea, pentru care, sunt de asemenea raportor. Situaţia este similară cu cea a societăţii europene. Obiectivul nostru este să folosim această moţiune legislativă pentru o rezoluţie care să oblige Comisia să facă o propunere concretă, aşa cum am procedat în cazul SPE şi într-adevăr, ne aşteptăm ca acest lucru să fie făcut de către Comisie, astfel încât una din ultimele omisiuni din dreptul societăţilor comerciale să dispară şi să se garanteze libertatea de stabilire în cazul întreprinderilor. Vă adresez mulţumirile mele sincere pentru atenţia acordată.

  Edit Herczog, raportor – (HU) Domnule preşedinte, domnule comisar, doamnelor şi domnilor, ne aflăm la finalul unui lung proces, un proces lung şi încununat de succes, prin care am reuşit să mutăm locul întreprinderilor mici şi mijlocii de la periferie în centru. A fost un proces lung pentru noi pentru a ajunge la stadiul în care această piaţă internă, deşi unificată, nu este omogenă. Un drum lung, la finalul căruia vedem că 23 milioane de întreprinderi mici şi mijlocii funcţionează cu aceleaşi sarcini şi reguli administrative ca cele 41 de mii de societăţi europene mari, chiar dacă primele nu pot intra pe piaţă în aceleaşi condiţii.

Ni se pare că sub conducerea comisarului Verheugen, Comisia a parcurs un drum lung în ultimii cinci ani şi, astfel, salutăm schimbarea filozofiei din cadrul Uniunii Europene, care are rolul de a elimina obstacolele cu care se confruntă IMM-urile, atât la nivel european cât şi în cadrul statelor membre. O posibilitate de a mări cifra de afaceri a IMM-urilor este de a le permite tot mai mult să intre pe piaţa internă europeană, întrucât, în prezent doar 8% din întreprinderi procedează astfel, şi doar 15% din cifra lor de afaceri este produsă pe această piaţă. Cifra lor de afaceri ar putea creşte dacă ar putea participa mult mai mult la programe şi proiecte de cercetare şi dezvoltare inovatoare. Acest lucru ar ajuta activităţile de piaţă ale întreprinderilor mici în cazul în care sursele de finanţare şi finanţarea ar fi mult mai uşor accesibile decât în prezent. Cifra lor de afaceri ar putea creşte dacă în cele din urmă am crea un brevet comunitar, împiedicând astfel ca produsele ieftine şi contrafăcute să elimine proprietatea intelectuală produsă de întreprinderile mici.

Cred că cea mai delicată provocare din perspectiva reuşitei întregii Strategii de la Lisabona este cu siguranţă ajutorul acordat IMM-urilor pentru a trece de pe piaţa propriului stat membru pe piaţa internă europeană. Cu toate acestea, având în vedere situaţia economică actuală, trebuie să subliniem dincolo de ceea ce s-a spus, că există probleme cu sursa majoră de finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Deoarece acea sursă rămân creditele. Totuşi, riscul ridicat de sensibilitate al instituţiilor financiare înseamnă că tot mai multe firme au dificultăţi în acordarea creditelor. Invocând incertitudinea situaţiei economice, băncile ezită să acorde împrumuturi în acest domeniu. Directorii IMM-urilor se plâng de faptul că mii de societăţi şi zeci de mii de locuri de muncă pot fi în pericol. Cu siguranţă, este în interesul nostru să garantăm că fondurile destinate introducerii lichidităţilor în sistem ajung mai degrabă în domeniul economiei, mai degrabă decât să rămână în depozite bancare. Una dintre cele mai importante măsuri este ca băncile să înceapă să stimuleze economia şi IMM-urile cât de curând posibil.

Cealaltă provocare o reprezintă crearea solidarităţii europene Aceasta este singura modalitate de a oferi protecţie mai eficientă decât ceea ce statele naţionale pot oferi IMM-urilor care se află în dificultate din cauza crizei. Când spun acest lucru, doresc să subliniez că situaţia IMM-urilor şi modul în care aceasta este gestionată reprezintă, de asemenea, un test al solidarităţii europene. Aceasta arată că Europa poate să-şi asume un risc comun şi cu statele membre din afara zonei euro. Măsurile care au ca scop principal stabilirea zonei euro pot crea cu uşurinţă – şi au creat deja – un vid financiar în zona non-euro. Prin urmare, în situaţia actuală, trebuie să le solicit factorilor de decizie şi reprezentanţilor sectorului bancar să nu permită crearea unei Europe cu două viteze, întrucât prăbuşirea regiunii în care IMM-urile joacă un rol decisiv - reprezentând un procent mai mare de 90% din toate întreprinderile - ar duce la consecinţe economice catastrofale. În acest scop, solicit sprijinul Comisiei şi al colegilor mei deputaţi. Îi mulţumesc colegului meu raportor, Nicole Fontaine şi celorlalţi raportori fictivi pentru munca depusă şi încă o dată îl felicit pe comisarul Verheugen pentru realizările de până acum.

  Ján Figeľ, membru al Comisiei −Domnule preşedinte, mai întâi de toate, aş dori să le mulţumesc celor doi raportori. Doamnele, în primul rând, şi nu numai în aceste zile, o să încep prin a-i mulţumi dnei Herczog pentru calitatea raportului său referitor la Actul privind întreprinderile mici (Small Business Act - SBA) şi pentru sprijinul semnificativ acordat iniţiativei Comisiei de a stabili o politică globală privind întreprinderile mici şi mijlocii. De asemenea, aş dori să-i aduc omagii domnului Lehne, nu numai pentru eficienţa şi munca depusă în cazul statutului societăţii private europene prin intermediul procedurii de consultare, dar şi pentru soluţiile interesante şi creative prezentate în raport.

În acest moment, suntem cu adevărat într-o fază critică. În fiecare zi auzim mesaje, precum nevoia de a creşte şi de a reînnoi încrederea în modul de funcţionare al economiei globale. Criza financiară şi economică a lovit puternic societăţile europene şi cred că acum este mai important ca niciodată să exploatăm la maxim potenţialul întreprinderilor mici şi mijlocii. Aceasta este însăşi salvarea economiei europene.

Actul privind întreprinderile mici, pe care Comisia l-a adoptat în iunie 2008, oferă un cadru global pe termen scurt, mediu şi lung în vederea dezvoltării şi a competitivităţii IMM-urilor în cadrul Strategiei de la Lisabona. Acesta propune 10 principii politice şi o serie de iniţiative concrete pentru a garanta că preocupările IMM-urilor se află în centrul procesului de luare a deciziilor – după cum spunea dna Herczog, direcţionând IMM-urile în centrul atenţiei şi al strategiilor.

Actul privind întreprinderile mici include un set de iniţiative legislative, inclusiv propunerea unui statut al societăţii private europene. Actul privind întreprinderile mici este destinat să asigure că principiul „a gândi mai întâi la scară mică” şi prioritatea acordată întreprinderilor mici sunt ancorate permanent în procesul de definire a politicilor pe teritoriul Uniunii. De asemenea, Actul privind întreprinderile mici solicită o mai mare recunoaştere a spiritului antreprenorial şi a antreprenorilor. Avem nevoie de oameni care sunt pregătiţi să preia iniţiativa, să redacteze proiecte şi să-şi asume riscuri mai mult decât oricând în asemenea vremuri. Prin urmare, considerăm, de asemenea, că antreprenorii cinstiţi care dau faliment, merită o a doua şansă.

În actuala criză economică, trebuie să ne stabilim priorităţile şi să ne concentrăm asupra acţiunilor rapide care pot contribui cel mai mult la redresarea economică. Planul de acţiune referitor la Actul privind întreprinderile mici şi planul de redresare economică europeană propun măsuri ambiţioase în trei domenii cheie: în primul rând, facilitarea creditării de care este atâta nevoie; în al doilea rând, reducerea sarcinilor administrative; şi, în al treilea rând, sprijinirea IMM-urilor în vederea ieşirii pe piaţa din străinătate.

Reuşita Actului privind întreprinderile mici depinde de cooperarea armonioasă a tuturor părţilor interesate. Vă suntem recunoscători pentru sprijinul dumneavoastră. Rezoluţia pe care Parlamentul a adoptat-o la începutul lunii decembrie a fost o iniţiativă venită la timp şi cu adevărat apreciată. După cum ştiţi, la reuniunea la nivel înalt din decembrie, sub conducerea preşedinţiei franceze, şefii de stat şi de guvern au aprobat în unanimitate Actul privind întreprinderile mici.

Prin urmare, este important ca, astăzi, acest Parlament să susţină în totalitate raportul dnei Herczog, pentru a stabili o bază solidă şi legitimă pentru acţiunile viitoare. Aş dori să vă invit să promovaţi Actul privind întreprinderile mici în ţările pe care le reprezentaţi şi în circumscripţiile dumneavoastră pentru a garanta că acest program politic ambiţios va deveni realitate şi că va ajuta într-adevăr IMM-urile în activitatea lor zilnică.

Permiteţi-mi acum să revin la cele două rapoarte ale dlui Lehne. Parlamentul a sprijinit dintotdeauna statutul societăţii private europene. Raportul dvs. din proprie iniţiativă din 2006 şi abordarea promptă a propunerii Comisiei reprezintă contribuţii importante la reuşita noului statut al societăţii europene.

Statutul societăţii private este un element cheie al Actului privind întreprinderile mici. Acesta este destinat IMM-urilor. Prin urmare, Comisia a propus ca o societate privată europeană să poată fi înfiinţată la fel ca o societate naţională, fără obligaţia de a-şi desfăşura activitatea în state membre diferite sau de a avea acţionari din mai multe ţări – la fel ca în ţara de provenienţă. Există persoane care consideră că o astfel de obligaţie transfrontalieră este esenţială pentru forumul societăţii europene. Rezoluţia Parlamentului, care permite societăţilor să aleagă între o varietate de elemente transfrontaliere, este flexibilă. Societăţile private europene ar putea să respecte această cerinţă, de exemplu prin înfiinţarea unei filiale străine sau, pur şi simplu, prin înregistrarea intenţiei lor de a desfăşura o activitate transfrontalieră.

Aţi sugerat, de asemenea, o soluţie flexibilă pentru cerinţa privind capitalul minim. După cum ştiţi, propunerea Comisiei a solicitat un capital minim de doar 1 EUR şi în afară de acesta, i-a lăsat pe acţionari să decidă de cât capital are nevoie propria lor societate privată europeană. În ceea ce priveşte această dispoziţie, şi-au pus semne de întrebare cei care consideră că cerinţele de capital contribuie la protejarea creditorilor societăţilor mici.

În raportul Parlamentului European s-au prezentat soluţii alternative în scopul îmbunătăţirii protecţiei creditorilor. Aceasta înseamnă că societăţile vor putea să aleagă între un regim de protecţie a creditorilor bazat pe solvenţă sau pe menţinerea capitalului.

Comisia este de acord cu acele elemente ale raportului care au ca obiectiv creşterea uniformităţii statutului şi, în acest mod, promovează certitudinea juridică în cazul aplicării acestuia. Acestea includ prescrierea înregistrării obiectului activităţii societăţii, clarificarea faptului că interdicţia de a oferi acţiuni publicului nu exclude ofertele făcute angajaţilor societăţii sau îmbunătăţirea normelor privind sarcinile şi responsabilităţile directorilor. Toate acestea au o contribuţie utilă care va facilita punerea în aplicare a acestui statut.

De asemenea, salut sugestia dumneavoastră utilă privind o clauză compromisorie care încurajează acţionarii să folosească mijloace alternative de soluţionare a disputelor.

În cele din urmă, aş dori să precizez aspectul care a fost dezbătut cel mai mult în Parlament şi nu numai, şi anume participarea lucrătorilor în consiliul de administraţie al societăţilor private europene. După cum am menţionat deja, Comisia a creat un statut pentru întreprinderile mai mici. Participarea lucrătorilor în cadrul IMM-urilor se întâlneşte doar în câteva state membre şi, din acest motiv, o soluţie bazată pe legislaţia naţională, care, ar permite coexistenţa diferitelor modele, părea cea mai potrivită şi rezonabilă abordare.

Amendamentele Parlamentului introduc dispoziţii suplimentare şi complexe care nu se aplică în cazul IMM-urilor constituite în conformitate cu legislaţia naţională din majoritatea statelor membre. Acest lucru poate face ca statutul societăţii private europene să devină neatrăgător în acele state membre şi să existe o opţiune mult mai puţin durabilă în cazul IMM-urilor.

În concluzie, există o serie de soluţii folositoare în raportul dvs. Unele dintre acestea ar putea foarte bine să pregătească terenul pentru un compromis mai rapid între statele membre. Prin urmare, Comisia salută adoptarea acestui raport.

În cele din urmă, în ceea ce priveşte transferul transfrontalier al sediului societăţilor: Comisia a informat Parlamentul cu alte ocazii cu privire la motivele pentru care nu s-a propus cea de-a paisprezecea directivă în domeniul dreptului societăţilor comerciale. Aceste motive sunt încă valabile. Suntem de acord cu raportorul asupra faptului că societăţile ar trebui să beneficieze de libertatea de stabilire în cadrul pieţei unice şi să poată să-şi mute sediul dintr-o ţară în alta. Cu toate acestea, noi nu suntem convinşi de faptul că, în acest moment, propunerea unei legislaţii noi este cea mai bună soluţie pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Jurisprudenţa Curţii de Justiţie permite în mod evident mobilitatea societăţilor. În plus, legislaţia existentă – directiva privind fuziunile transfrontaliere – oferă un cadru pentru transfer, inclusiv garanţiile necesare pentru terţi. În special, directiva privind fuziunile transfrontaliere permite unei societăţi să înfiinţeze o nouă filială în altă ţară, iar, apoi compania existentă să fuzioneze cu acea filială. Procedura de transfer şi garanţiile sugerate de către Comisia pentru afaceri juridice sunt foarte asemănătoare cu cele menţionate de directivă.

Analizele noastre economice arată că nivelul complexităţii procedurii de transfer transfrontalier ar fi comparabil cu cel al procedurii de fuziune transfrontalieră. Directiva privind fuziunile transfrontaliere a trebuit să fie transpusă de către statele membre până în decembrie 2007. Este prea devreme să evaluăm punerea în aplicare integrală a acesteia. Înainte de a adopta orice legislaţie nouă, Comisia trebuie să evalueze mai întâi modul în care acest nou cadru de reglementare existent funcţionează în practică. De asemenea, nu suntem convinşi de faptul că directiva va îmbunătăţi situaţia existentă în conformitate cu legislaţia naţională şi jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie în acest domeniu.

În cele din urmă, având în vedere cele menţionate mai sus şi legislatura actuală în curs de finalizare, ar fi mai potrivit pentru Comisia viitoare să decidă cum să acţioneze în cazul transferului sediului social al unei societăţi. De asemenea, până atunci va fi mai clar cum se va soluţiona transferul sediului în cazul statutului societăţii private europene.

  Gunnar Hökmark, raportor pentru avizul Comisiei pentru afaceri economice şi monetare – (SV) Domnule preşedinte, în prezent, condiţiile pentru întreprinderile mici sunt cruciale pentru dezvoltarea locurilor de muncă viitoare. Sunt vitale pentru ca capacitatea noastră de a ieşi din această criză şi de a intra într-o economie care este mult mai calificată şi competitivă. Întreprinderile mici sunt cele care stimulează inovarea, dar, în acelaşi timp, în ziua de azi, întreprinderile mici au şi cele mai mari probleme legate de creditare în diferite state membre şi în Uniunea ca atare.

Intenţia noastră în ceea ce priveşte statutul societăţii private europene – şi aş dori să mulţumesc Comisiei pentru propunere şi raportoarei pentru munca sa depusă – este să deschidem piaţa internă pentru întreprinderile mici în aceeaşi măsură ca pentru societăţile mari. Este necesar să deschidem noi drumuri în această direcţie. Astfel cum am discutat în Comisia pentru afaceri economice şi monetare, trebuie să simplificăm cu adevărat regulile pentru a oferi oportunităţi întreprinderilor mici.

Este vorba despre garantarea faptului că întreprinderile mici pot fi implicate în procedurile de achiziţii publice în aceeaşi măsură ca şi societăţile mari, ca urmare a modului în care se desfăşoară achiziţiile publice. Este vorba despre facilitarea desfăşurării activităţii transfrontaliere în cazul întreprinderilor mici, inclusiv cu privire la aspecte precum plata TVA-ului,şi despre lupta împotriva birocraţiei care, în prezent, se dovedeşte a fi prohibitivă. De asemenea, este vorba despre condiţii mai bune oferite pieţelor financiare europene în vederea extinderii şi dezvoltării prin accesul întreprinderilor mici la o piaţă de creditare mai bună, prin eforturile depuse de Banca Europeană de Investiţii şi alţii. În încheiere, aş dori să spun că.

raportor pentru avizul Comisiei pentru afaceri economice şi monetare − Lucrurile mici sunt frumoase. Lucrurile mici vor deveni mai mari mâine şi vor oferi noi locuri de muncă şi mai multă prosperitate.

  Harald Ettl, raportor pentru avizul Comisiei pentru afaceri economice şi monetare −(DE) Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte. În prezent, transferul sediului unei societăţi implică obstacole administrative, cheltuieli şi consecinţe sociale şi nu reuşeşte să ofere acţionarilor, creditorilor sau lucrătorilor certitudinea juridică necesară. O consultare publică din anul 2004, a arătat cât de importantă este adoptarea celei de-a paisprezecea directive.

Din acest motiv, aş dori să invit Comisia să prezinte o propunere legislativă privind acest subiect – cât mai repede posibil – cu dublul scop de a simplifica mobilitatea societăţilor şi de a garanta că problema participării în raport cu transferul sediului unei societăţi nu rămâne în misiunea Curţii Europene de Justiţie.

O viitoare directivă a paisprezecea nu trebuie să ofere o cale de evadare de la sistemele de participare importantă. Sub nicio formă nu trebuie reduse drepturile existente. În vederea asigurării coerenţei şi a caracterului esenţial al procedurilor de participare a lucrătorilor, trebuie să se facă referire la directiva europeană privind comitetele de întreprindere, la a zecea directivă şi la directiva privind informarea şi consultarea lucrătorilor. Este absolut esenţial ca informaţiile să fie furnizate în timp util şi ca un plan de transfer să fie elaborat înainte de orice transfer al sediului unei societăţi.

  Donata Gottardi, raportoare pentru avizul Comisiei pentru afaceri economice şi monetare – (IT) Domnule preşedinte, domnule comisar, doamnelor şi domnilor, regulamentul cu privire la societăţile private europene pe care suntem pe punctul de a-l adopta completează cadrul privind tipurile de societăţi care urmează să fie reglementate la nivel european. În anumite părţi ale sale, textul final poartă amprenta textului adoptat de către Comisia pentru afaceri economice şi monetare.

Regret că nu am avut posibilitatea de a cere Comisiei mai multă îndrăzneală, de a lua măsuri suplimentare de stabilire a unui sistem specific de impozitare, a unui sistem contabil adecvat şi a unor norme omogene pentru cazurile de decontare, insolvenţă, conversii, fuziuni, divizări, dizolvări şi nulitate.

Există în continuare prea multe domenii care rămân sub incidenţa dreptului intern al societăţilor comerciale, lucru care dă naştere unor niveluri suprapuse şi cheltuieli mărite. În cazul în care suntem de acord asupra importanţei creării unui sistem european comun şi dacă dorim să evităm transferul oportunist, atunci acum când cadrul este complet, în conformitate cu societatea europeană şi societatea cooperativă europeană, planificarea redeschiderii acestei probleme şi abordarea ei la un nivel superior ar reprezenta o idee bună.

  Harald Ettl, raportor pentru avizul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale – (DE) Domnule preşedinte, propunerea prezentată de către Comisie pentru societatea privată europeană în cadrul Actului privind întreprinderile mici a avut a prezentat mari deficienţe. Nu a acordat o atenţie corespunzătoare în ceea ce priveşte interesul creditorilor, angajaţilor, consumatorilor şi furnizorilor mici. Un capital minim de 1 euro şi, de asemenea, proceduri de înregistrare inadecvate, lipsa oricărei cerinţe pentru activităţile transfrontaliere, precum şi separarea dintre statut, sediu şi de actualul loc de desfăşurare a activităţii companiei sunt câteva dintre dispoziţiile propunerii.

Aceasta din urmă ar fi dus la eludarea participării lucrătorilor. Orice nouă directivă europeană privind dreptul societăţilor comerciale ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivului de armonizare a drepturilor lucrătorilor şi a standardului european de participare, bazat pe noul Tratat de reformă al UE, care conţine Carta drepturilor fundamentale. Drepturile lucrătorilor reprezintă drepturile esenţiale pentru o Europă socială.

  Anja Weisgerber, raportoare pentru avizul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale – (DE) Domnule preşedinte, domnule comisar, doamnelor şi domnilor, întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă temelia societăţii noastre şi oferă 67% din locurile de muncă din sectorul privat european.

Prin urmare, apreciez foarte mult iniţiativa „a gândi mai întâi la scară mică" şi mă angajez să garantez că acest principiu este luat în considerare în definirea politicilor la toate nivelurile politice şi administrative. În special în această perioadă a crizei financiare, este important să creăm o valoare adevărată şi concretă pentru IMM-uri, în vederea consolidării acestor întreprinderi drept factori stabilizatori în timpul crizei.

În calitate de raportoare pentru aviz din partea Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, am fost implicată în formularea ideilor care urmează să fie votate acum. Multe dintre propunerile mele au fost adăugate în text, inclusiv importanţa principiului flexicurităţii. Acest concept ar trebui să ducă la crearea pieţelor forţei de muncă flexibile care sunt, de asemenea, în conformitate cu un nivel ridicat de securitate a ocupării forţei de muncă.

Solicitarea mea ca legislaţia muncii să ofere o bază fiabilă pentru IMM-uri a fost de asemenea inclusă. De cele mai multe ori, IMM-urile nu îşi pot permite departamente juridice sau de resurse umane proprii şi de aceea, depind de regulamente simple, clare.

Una dintre cererile mele cele mai importante – „testul IMM-urilor” pentru iniţiative juridice –a câştigat, de asemenea, susţinerea comisiei responsabile. Birocraţia trebuie oprită de la început. Evaluarea impactului trebuie să se desfăşoare în mod sistematic în cazul legilor noi. Înainte de a fi adoptate, toate dispoziţiile UE trebuie examinate din perspectiva impactului acestora asupra IMM-urilor. Consider că este important ca rezultatele acestui test al IMM-urilor să fie supuse unei evaluări independente de către un organism independent, iar această idee a fost inclusă în text.

IMM-urile se confruntă cu probleme deosebite în contextul crizei financiare globale, şi de aceea, eu salut în mod deosebit pledoaria raportului în favoarea punerii în aplicare cât mai rapide a propunerilor Grupului la nivel înalt al părţilor interesate independente, prezidat de dnul Stoiber, privind sarcina administrativă. Trebuie să acţionăm rapid pentru a beneficia de acest potenţial.

  Othmar Karas , raportor pentru avizul Comisiei pentru afaceri juridice – (DE) Domnule preşedinte, cu toţii ştim că aptitudinea noastră de a consolida potenţialul de dezvoltare şi de inovare al întreprinderilor mici şi mijlocii este decisiv pentru prosperitatea Uniunii Europene. IMM-urile joacă, de asemenea, un rol crucial în depăşirea crizei. Prin urmare, trebuie să le reducem sarcina şi să le sprijinim, având în vedere că mai puţine reguli pot însemna mult mai mult pentru IMM-uri.

În calitate de preşedinte al intergrupului pentru IMM-uri, aş dori să clarific, totuşi, că Actul privind întreprinderile mici reprezintă o declaraţie de intenţie din partea şefilor de stat sau de guvern. Declaraţiile de intenţie singure nu sunt utile IMM-urilor, şi, de aceea, facem un apel foarte clar ca legislaţia naţională şi cea europeană să fie ghidate de principiul „a gândi mai întâi la scară mică”. În acest sens am formulat patru cereri.

Prima este obligaţia ca statele membre să anunţe cum şi când vor include în legislaţia naţională elementele cheie ale principiului „a gândi mai întâi la scară mică". În al doilea rând, statele membre trebuie să prezinte în mod obligatoriu, evoluţia privind punerea în aplicare a principiului „a gândi mai întâi la scară mică” în rapoartele anuale privind programele naţionale de reformă în cadrul procesului Lisabona. În al treilea rând, avem nevoie de criterii standard pentru măsurarea evoluţiei privind punerea în aplicare a principiului „a gândi mai întâi la scară mică". Apoi, în al patrulea rând, trebuie să stabilim principiul „a gândi mai întâi la scară mică” drept componentă obligatorie a viitoarei legislaţii şi la nivel european. Mai mult, ca răspuns la evenimentele actuale, aş dori să precizez că toate regulamentele existente ar trebui examinate din perspectiva impactului prociclic al acestora asupra IMM-urilor. Trebuie să acţionăm rapid în acest sens.

  Preşedintele. − Din păcate nu avem ocazia de a asculta opinia Comisiei privind drepturile femeii şi egalitatea între sexe, întrucât doamna Podimata nu este disponibilă în acest moment.

  Nicole Fontaine , în numele Grupului PPE-DE – (FR) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, în primul rând aş dori să subliniez importanţa acestei dezbateri comune pe marginea IMM-urilor şi sper cu sinceritate că IMM-urile vor auzi semnalul puternic pe care Parlamentul doreşte să îl transmită acestora.

Grupul nostru a salutat cu entuziasm proiectul Actului privind întreprinderile mici, pe care Comisia ni l-a prezentat în luna iunie, anul trecut. Este adevărat că, începând cu anul 2000, au fost luate iniţiative cu privire la IMM-uri. Aceste iniţiative s-au bucurat de apreciere, însă au fost neadecvate. De ce le numesc neadecvate? Pentru că, după numărul de oameni asupra cărora acestea au avut un efect, au rămas de prea multe ori la stadiul de intenţii bune. De aceea, astăzi trebuie să facem un pas înainte. Actul privind întreprinderile mici ne oferă această şansă, deoarece face parte dintr-o abordare globală cu adevărat proactivă.

Doresc să semnalez că Parlamentul European a înregistrat deja un succes, ţinând cont de faptul că, după întrebarea cu solicitare de răspuns oral pe care am adresat-o în decembrie, Consiliul Concurenţei a adoptat în unanimitate planul de acţiune pe care comisarul Figel tocmai l-a menţionat.

Acest lucru a dovedit o puternică determinare politică din partea guvernelor şi, cu această ocazie, aş dori să salut excelentul raport al doamnei Herczog, care dă un impuls şi mai puternic acestei iniţiative, într-un moment atât de oportun. De asemenea, aş dori să transmit mulţumiri pentru calitatea cooperării de care ne-am bucurat, precum şi pentru munca excelentă pe care, trebuie să spun, am depus-o în cadrul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie. Astăzi am înaintat doar două amendamente în şedinţa plenară, ceea ce demonstrează cât de bine ne-am îndeplinit obiectivele.

În cadrul grupului nostru, prin amendamentele pe care le-am înaintat şi pe care raportorul le-a acceptat cu entuziasm, încercăm să găsim o modalitate prin care să atragem o implicare şi mai mare din partea statelor membre şi a organismelor Comunităţii în ceea ce priveşte asigurarea că măsurile planificate creează, într-adevăr, valoare adăugată pentru IMM-uri.

Am solicitat ca orice legislaţie viitoare să fie elaborată, în mod necesar, pe baza principiului „Gândiţi mai întâi la scară mică”. Am insistat pe brevetul comunitar şi, desigur, pe resursele financiare necesare pentru ca aceste resurse să fie accesate eficient şi rapid.

  Ieke van den Burg, în numele Grupului PSE – Domnule preşedinte, permiteţi-mi, în primul rând, să îmi exprim părerea vizavi de declaraţia Comisiei.

În primul rând, regret că domnul McCreevy, colegul domnului comisar, nu se află alături de noi – cred că a început din nou sezonul curselor de cai! Regret acest lucru mai ales pentru că dreptul societăţilor comerciale este un subiect foarte important pentru noi şi are un rol esenţial în portofoliul său. În al doilea rând, domnule comisar, mă întristează argumentele dumneavoastră îndreptate împotriva propunerilor Parlamentului privind puterea de decizie a salariaţilor. Am afirmat clar că statutul SPE pentru IMM-uri nu este destinat întreprinderilor mici, ci este pus la dispoziţia tuturor societăţilor. Nu există restricţii în funcţie de dimensiune. Nu dorim ca acest statut să reprezinte un mod de a abuza de legislaţia existentă şi de a o eluda – în special în tradiţiile naţionale – ceea ce este un aspect foarte important al puterii comune de decizie. Nu dorim să creăm posibilitatea de „speculaţii” şi să contribuim la crearea unui nou Delaware în Uniunea Europeană, în care societăţile pot eluda acest tip de legislaţie.

În al treilea rând, în ceea ce priveşte cea de-a paisprezecea directivă – despre care ştim că domnul McCreevy nu are o părere foarte favorabilă – aţi repetat argumentele aduse de domnia sa. Domnul McCreevy ar trebui să ia în considerare cu toată seriozitatea faptul că Parlamentul doreşte cu adevărat ca domnia sa să prezinte această propunere.

În al patrulea rând, am înaintat o rezoluţie împreună, solicitând Comisiei să consulte partenerii sociali în temeiul articolului 138. Ar fi fost indicat ca această consultare să aibă loc înainte să hotărâm cu privire la un regulament privind SPE, întrucât puterea de decizie comună este o chestiune abordată în articolul 138 din Tratatul CE şi impune, în primul rând, consultarea partenerilor sociali. Acest lucru nu s-a realizat. Acum solicităm să se realizeze imediat în perioada următoare. Totuşi, ascultând această reacţie a Comisiei, mă voi gândi serios şi sugerez grupului meu să se mai gândească dacă putem susţine produsul SPE. Poate că ar trebui să vă consultaţi telefonic, în seara aceasta, cu domnul McCreevy şi cu domnul Špidla şi să stabiliţi dacă mâine puteţi prezenta o propunere mai bună în această privinţă, înainte de votare.

Pe scurt – ca să nu depăşesc timpul acordat pentru luarea cuvântului – poziţia Grupului PSE nu este împotriva acordării unei şanse întreprinderilor mici şi mijlocii de a obţine acest nou statut – suntem în favoarea acestui lucru – însă suntem împotriva acestei forme de abuz. Am ajuns la un compromis foarte convenabil cu raportorul. Stabilirea unui mod mai eficient de guvernanţă a societăţilor, la care să participe şi salariaţii, este o soluţie de actualitate, deloc desuetă, care se pretează situaţiei actuale, ţinând cont de rezultatele dezastruoase ale acţionarilor şi ale pieţelor financiare. Domnule comisar, trebuie să vă consultaţi cu Colegiul şi cu comisarii responsabili şi să stabiliţi dacă veţi înainta Parlamentului o declaraţie mai favorabilă.

  Jean Marie Beaupuy , în numele Grupului ALDE – (FR) Domnule preşedinte, domnule comisar, aş dori, la rândul meu, să aduc complimente doamnei Herczog pentru excelentul raport cu 90 de puncte pe marginea Actului privind întreprinderile mici.

Totuşi, domnule comisar, eforturile Parlamentului European vor fi într-adevăr eficiente doar dacă se va realiza o punere în aplicare rapidă şi eficientă în fiecare stat în parte.

Aţi spus în deschidere, domnule comisar, că pe baza acestui raport intenţionaţi să creaţi o strategie globală, dar că nu veţi ignora faptul că există o criză financiară, o criză economică şi o criză a climei care cer răspunsuri rapide din partea noastră.

Vă voi da două exemple. Primul exemplu: solicit ca plăţile să fie efectuate către societăţi în termen de 30 de zile. Acest lucru este prevăzut la punctul 87 privind Fondul de coeziune. Fac apel la Comisie şi la statele membre să ia măsuri în vederea soluţionării tuturor contractelor de achiziţie publică cu societăţile în termen de 30 de zile.

De asemenea, cunoscând faptul că 20% din cererile de faliment sunt atribuite întârzierii plăţilor datorate de autorităţile publice, putem vedea în ce măsură această acţiune a guvernelor şi a Comisiei ar reduce nivelul şomajului, care creşte pe zi ce trece.

Al doilea exemplu: procedurile birocratice. La punctul 72, solicităm reducerea procedurilor birocratice cu cel puţin 25%. Vă pot spune, în calitate de administrator al unei societăţi, că aştept de mulţi ani luarea unor astfel de măsuri concrete. Atribuţiile administratorilor societăţilor nu sunt de a completa formulare întreaga zi, ci de a pune la dispoziţia concetăţenilor produse şi servicii.

Dacă daţi curs acestei solicitări, domnule comisar, vor exista dispoziţii legale care, în plus faţă de strategia globală pe care doriţi să o creaţi, vor oferi soluţii concetăţenilor noştri, reprezentând un răspuns practic al guvernelor şi al Comisiei în cadrul planurilor actuale de redresare economică.

  Zbigniew Krzysztof Kuźmiuk, în numele Grupului UEN – (PL) Domnule preşedinte, în cadrul acestei dezbateri aş dori să atrag atenţia asupra a patru chestiuni. În primul rând, doresc să îmi exprim speranţa că raportul domnului Lehne va constitui un stimul puternic pentru Comisia Europeană, în ceea ce priveşte elaborarea de măsuri juridice corespunzătoare care, respectând libertatea de stabilire garantată prin tratat, vor permite societăţilor să îşi transfere sediul social în cadrul Uniunii Europene, fără a fi supuse unor proceduri birocratice excesive.

În al doilea rând, aceste tipuri de transferuri ar trebui, pe de altă parte, să contribuie la protejarea drepturilor existente ale acţionarilor, creditorilor şi, în special, la protejarea drepturilor salariaţilor. Aş dori de asemenea să îmi exprim speranţa că soluţiile propuse de raportor, implicând elaborarea unei propuneri privind transferul sediului societăţilor şi, în special, a unui raport prin care să se explice şi să se justifice aspectele legale şi mai ales cele economice ale propunerii privind acest transfer, precum şi implicaţiile acesteia pentru acţionari şi pentru salariaţi nu se vor dovedi a fi un obstacol suplimentar pentru transferul societăţilor.

În al patrulea şi în ultimul rând, se pare că motivaţia principală care a stat la baza soluţiilor propuse este concurenţa, din punctul de vedere al impozitării şi al salariilor, întrucât s-a constatat că aceasta are un efect pozitiv asupra ritmului de creştere economică la nivelul fiecărui stat membru şi, prin urmare, la nivelul Uniunii Europene în ansamblu.

  Francis Wurtz, în numele Grupului GUE/NGL – (FR) Domnule preşedinte, domnule comisar, proiectul Statutului societăţii private europene este prezentat de Comisie drept o componentă a Actului privind întreprinderile mici.

În acest context, luând în considerare modelul din Statele Unite, iniţial se punea problema de a rezerva o anumită parte din contractele publice pentru întreprinderile mici. Astfel de intenţii nobile nu pot fi decât aplaudate.

Din păcate, în forma în care a sosit, însoţită de Statutul societăţii private europene, actul este acum total diferit. În primul rând, să ne referim la mărimea întreprinderilor vizate. În loc de întreprinderi mici, s-a strecurat conceptul deja mai vag de întreprinderi mici şi mijlocii. Aceasta a condus în cele din urmă, citez din expunerea de motive a proiectului de regulament adoptat de Comisie, la elaborarea unui „statut de care pot beneficia de asemenea societăţile şi grupurile mai mari”. Acest lucru schimbă în totalitate filosofia politicii şi acum se pune întrebarea „ce se va întâmpla cu aceste false IMM-uri? În realitate, ele vor fi filiale ale multinaţionalelor care, după cum ştim, solicită de mult timp un statut unic, mai puţin constrângător decât cel aplicat în prezent societăţilor din diverse ţări europene, asupra cărora deţin controlul.

Să vorbim acum despre natura beneficiilor oferite societăţilor de statutul SPE. Acum nu se mai pune problema acordării unui acces mai rapid la contractele publice, ci mai degrabă, citez din nou din expunerea de motive a textului Comisiei, scopul acestuia este de „a îmbunătăţi condiţiile-cadru pentru societăţile din piaţa unică”. În acest sens, toate societăţile private europene pot avea sediul social într-o ţară, dar îşi pot desfăşura activităţile reale într-o altă ţară. De asemenea, acestea îşi pot transfera sediul în orice stat membru doresc.

Cum este posibil să nu observăm că aceste dispoziţii permit societăţilor în cauză să înfiinţeze societăţi de tip „cutie poştală”, libere de orice restricţii, în cele mai indulgente condiţii pentru mediul de afaceri? Comisia nu specifică nici măcar că „legislaţia aplicabilă pertinentă este legislaţia statului membru în care societatea privată europeană îşi are sediul, care se aplică în cazul societăţilor private cu răspundere limitată”?

După cum menţionează cu exactitate Confederaţia Europeană a Sindicatelor: „există un risc foarte ridicat ca societăţile să profite de statutul SPE pentru a eluda legislaţia care asigură cea mai mare protecţie” pentru lucrători.

Acum înţelegem de ce Comisia nu a consultat organizaţiile sindicale înainte de a adopta propunerea, limitându-se la o consultare pe internet, pur formală.

Pentru a rezuma, se pare că accentul pe care acest proiect de regulament îl pune pe „întreprinderile mici” este, mai mult decât orice, o manevră politică de inducere în eroare, al cărei scop este, din păcate, acela de a da o nouă formă faimosului principiu al „ţării de origine”. Nu este nimic mai mult decât o nouă versiune a directivei Bolkestein.

Acesta este motivul pentru care grupul meu propune Parlamentului să transmită un semnal clar Comisiei şi Consiliului, respingând această propunere privind statutul societăţii private europene.

  Roberto Fiore (NI) – (IT) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, consider că trebuie să rezolvăm această criză a întreprinderilor mici şi mijlocii într-o manieră autentic europeană. Avem de a face cu un fenomen general care afectează întreprinderile mici şi mijlocii de pe întregul continent, cauzat de imposibilitatea accesării creditelor. Problema este că băncile nu acordă credite întreprinderilor şi, de asemenea, este adevărat că eforturile unor guverne de a finanţa băncile pentru ca acestea, la rândul lor, să finanţeze întreprinderile mici nu dau rezultate, deoarece nimeni nu ştie cu ce datorii se confruntă băncile în acest moment.

De aceea propun ca statele naţionale, prin naţionalizarea băncilor, să recomande imprimarea de monedă sau de bonuri de valoare, în vederea finanţării întreprinderilor mici. Astfel de eforturi au fost făcute recent în Republica Taiwan, care a emis bonuri de valoare practic corespunzătoare monedei, pe care le-a acordat cetăţenilor taiwanezi sub forma unor bonuri de valoare personale. Practic, în Republica Taiwan au fost emise 3 miliarde de USD sau EUR.

Trebuie să facem şi noi acest lucru; trebuie să acordăm credite întreprinderilor mici prin emisiune de monedă, practic în calitate de state creditoare, nu debitoare.

  Georgios Papastamkos (PPE-DE) – (EL) Domnule preşedinte, în discursul meu mă voi axa pe prima dintre chestiunile supuse dezbaterii, respectiv statutul societăţii private europene. După cum ştiţi, doar 8% din întreprinderile europene mici şi mijlocii se angajează în tranzacţii transfrontaliere, în condiţiile în care întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă aproximativ 99% din societăţile din Uniunea Europeană.

Acest fapt demonstrează neajunsurile politicii actuale de încurajare a afacerilor intracomunitare. De asemenea, demonstrează necesitatea adoptării unor măsuri specifice care să creeze un cadru de reglementare unic şi mai favorabil la nivel european.

Criza economică globală a lovit adevărata economie, milioanele de întreprinderi mici şi mijlocii din întreaga Europă. În situaţia prezentă, preocuparea noastră principală trebuie să fie aceea de a avea întreprinderi mici şi eficiente.

Propunerea de regulament adresată de Comisie Consiliului reprezintă o abordare corectă, al cărei scop este, în opinia mea, minimizarea sarcinii administrative cu care se confruntă întreprinderile mici şi mijlocii, care, în vederea constituirii unei societăţi, trebuie să îndeplinească diverse cerinţe administrative locale.

Flexibilitatea şi uniformitatea societăţilor private europene, stabilirea unor cerinţe minime privind componenta transfrontalieră, simplificarea verificărilor cu privire la legalitatea actului constitutiv şi a statutului şi capitalul iniţial de 1 EUR reprezintă principiile de bază ale unei strategii care ar putea da un nou impuls dezvoltării activităţii antreprenoriale intracomunitare.

În încheiere aş dori să îl felicit pe domnul raportor Lehne pentru efortul depus în vederea realizării cu succes a unui compromis între opiniile divergente formulate de colegii săi din Comisia pentru afaceri juridice şi din diversele grupuri politice.

  Manuel Medina Ortega (PSE) – (ES) Domnule preşedinte, consider că dezbaterea din această seară este utilă pentru a clarifica anumite puncte: în primul rând, faptul că dezbaterea pe marginea societăţilor private europene se derulează în acelaşi timp cu dezbaterea pe marginea întreprinderilor mici europene nu înseamnă neapărat că o societate privată europeană este o întreprindere mică.

După cum a afirmat doamna van den Burg şi cred că, la rândul său, domnul Wurtz a subliniat acest punct în critica sa faţă de propunere, statutul societăţii private europene, aşa cum este acesta conceput în propunerea Comisiei şi aprobat în cadrul Comisiei pentru afaceri juridice reprezintă un instrument pentru crearea unor întreprinderi mari cu anumite caracteristici, precum limitarea răspunderii partenerilor şi interzicerea tranzacţionării acestor întreprinderi pe pieţele publice. Totuşi, atât statutul societăţii private europene, cât şi statutul societăţii private naţionale pot fi aplicate în egală măsură întreprinderilor mici şi întreprinderilor mari.

După cum a afirmat doamna van den Burg, chiar această flexibilitate sau maleabilitate a societăţii private europene este motivul pentru care trebuie să fim extrem de precauţi. Aceasta este atribuţia Comisiei pentru afaceri juridice. Amendamentele adoptate de Comisia pentru afaceri juridice, de altfel foarte numeroase, sunt menite să împiedice ca formula societăţii private europene să stea la baza creării unui Delaware european, aşa cum spunea doamna van den Burg. Acest lucru este în special relevant pentru unul dintre motivele de îngrijorare ale domnului Wurtz, respectiv participarea lucrătorilor la societăţi.

Cred că formulările adoptate în cadrul Comisiei pentru afaceri juridice evidenţiază în mod clar aceste restricţii. Nu este vorba de aplicarea regulii privind ţara de origine, după cum afirma domnul Wurtz, ci mai degrabă, conform regulilor pe care le-am adoptat în Comisia pentru afaceri juridice – şi îi recomand domnului Wurtz să citească amendamentele pe care le-am adoptat – există un set de restricţii care împiedică aplicarea regulilor privind ţara de origine acelor societăţi în care există un nivel de participare a lucrătorilor mai mare decât cel normal. Acestea sunt incluse integral în amendamentele pe care le-am adoptat şi consider că adoptarea textului legislativ cu aceste amendamente este complet acceptabilă, chiar şi din punctul de vedere al domnului Wurtz.

Cu alte cuvinte este vorba despre o formă a societăţii europene care există în toate statele membre, care ar trebui să fie armonizată în contextul Uniunii Europene. Totuşi, nu trebuie să permitem acestor societăţi să devină astfel entităţi virtuale, ci acestea trebuie să existe în contextul situaţiilor naţionale şi să respecte legislaţia naţională, în special într-un domeniu atât de sensibil cum este participarea lucrătorilor la procesul decizional.

Consider că textul adoptat de Comisia pentru afaceri juridice aduce câteva contribuţii esenţiale şi, prin urmare, Comisia ar comite o greşeală dacă nu ar lua în considerare aceste amendamente.

Consider că amendamentele Comisiei pentru afaceri juridice au ca scop precis limitarea punctelor slabe ale textului Comisiei şi consider că Parlamentul îl poate adopta fără probleme, nu numai datorită îmbunătăţirilor aduse cu privire la întreprinderile mici, cât şi din perspectiva gestionării acestui tip de societate, care există prin lege şi care ar fi supusă unei examinări riguroase din partea lucrătorilor, în cadrul unui sistem de implicare a acestora în procesul decizional.

PREZIDEAZĂ: DNA KRATSA-TSAGAROPOULOU
Vicepreşedinte

  Jorgo Chatzimarkakis (ALDE). – (DE) Doamnă preşedintă, stimaţi comisari, întreprinderile mici şi mijlocii nu au fost niciodată mai importante ca astăzi. IMM-urile sunt deosebit de importante în contextul crizei economice şi financiare, care a fost cauzată mai degrabă de marile întreprinderi decât de micile întreprinderi. IMM-urile sunt importante deoarece şi ele vor avea în curând de suferit, deşi lor li se datorează cea mai mare parte din performanţele noastre economice.

În ţara pe care o cunosc cel mai bine, IMM-urile sunt responsabile pentru 20% din totalul patentelor, 40% din totalul marilor investiţii, 49% din profitul total, 70% din totalul lucrătorilor şi 80% din totalul persoanelor care au urmat cursuri de formare profesională. Este nevoie acum de reanalizarea situaţiei. Trebuie să apăsăm pe butonul care resetează lucrurile aşa cum au fost. Trebuie să promovăm spiritul antreprenorial – acesta este scopul Actului privind întreprinderile mici.

Aş dori să o felicit pe dna Herczog pentru acest raport. Este într-adevăr important să descriem şi să considerăm acum IMM-urile ca un punct cheie, să luăm în considerare noile măsuri de sprijin, să acordăm prioritate micilor întreprinderi în licitaţiile publice („Gândiţi mai întâi la scară mică”) şi să împiedicăm autorităţile publice să intervină în competiţie. Vă felicit aşadar; ceea ce ne trebuie acum sunt reducerile de impozit pentru sectoarele cu activitate intensă.

  Eoin Ryan (UEN) – Doamnă preşedintă, aş dori şi eu să salut acest raport. Circa 80% din noile locuri de muncă din Uniunea Europeană au fost create de IMM-uri, iar în propria mea circumscripţie din Dublin, circa 400 000 de oameni sunt salariaţi în aproximativ 100 000 de societăţi din sectorul IMM-urilor.

Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă în momentul de faţă pentru a sprijini aceste societăţi în vremuri grele. Salut faptul că BEI dispune de un fond de 31 de miliarde de euro pentru afacerile mici şi mijlocii şi consider că ar trebui făcut mai mult în acest domeniu.

De asemenea, reducerea legislaţiei excesive şi a birocraţiei de către Comisie trebuie să fie salutată. Acest lucru duce la economii pentru Uniunea Europeană de aproximativ 2,3 milioane de euro. Am avut recent o întâlnire cu Comisarul Verheugen în cursul căreia am discutat cu oamenii de afaceri irlandezi problemele cu care se confruntă. O idee care ar trebui analizată este de a avea un moratoriu cu privire la noile proceduri birocratice comunitare, deoarece acest lucru sufocă afacerile. În aceste vremuri grele, trebuie să facem tot ce este cu putinţă pentru a ne asigura că afacerile rezistă până la aşteptata revenire.

Totuşi, acest lucru nu poate fi realizat doar de Uniunea Europeană. Trebuie să participe de asemenea şi autorităţile naţionale şi locale, care joacă un rol foarte important. Dacă vrem ca afacerile mici şi ocuparea forţei de muncă să se stabilizeze la nivelul Uniunii Europene şi în fiecare stat membru în parte, trebuie să facem tot ce este cu putinţă pentru a încerca să le salvăm.

Provocarea cu care ne confruntăm în prezent se referă la locuri de muncă, şi iar locuri de muncă, şi iar locuri de muncă şi trebuie să ne dăm peste cap pentru a proteja locurile de muncă existente, şi să sperăm că în anii ce vin să putem crea noi locuri de muncă. Acest lucru este absolut esenţial pentru noi toţi.

  Georgios Toussas (GUE/NGL) – (EL) Doamnă preşedintă, societatea privată europeană reprezintă un efort de a aduce atingere şi mai mult drepturilor sociale şi drepturilor lucrătorilor, în spiritul directivei Bolkestein. În vreme ce este invocat pretextul că întreprinderile mici şi mijlocii vor avea de câştigat din această societate, se consolidează de fapt grupurile de monopol ale afacerilor.

Este în curs de creare un tip de societate cu capital zero (este suficient doar 1 euro), prin care va fi posibilă înfiinţarea unui sediu social fictiv şi care poate fi relocat oriunde. Statele membre cu cel mai scăzut nivel de protecţie a drepturilor salariale şi sociale vor fi folosite pentru a ocoli şi pentru a reduce drepturile lucrătorilor la cel mai scăzut nivel posibil.

Regulamentul, care se aplică direct în statele membre, este complementul firesc al directivei Bolkestein şi al hotărârilor contrare pieţei muncii, adoptate de Curtea Europeană de Justiţie în cazurile Viking, Laval şi Ruffert. Acest regulament reprezintă o consecinţă şi un rezultat ale Tratatului de la Maastricht şi ale aplicării celor patru libertăţi. Societatea privată europeană dezvăluie puterile politice care au votat la Maastricht, care au încercat să înşele lucrătorii atunci când au votat pentru directiva Bolkestein, minţind şi pretinzând că aceasta nu ar afecta drepturile lucrătorilor.

De aceea vom vota împotriva acestui regulament. Toţi cei care sprijină această politică anti-populară seamănă vânt şi vor culege cu siguranţă furtună.

  Jim Allister (NI) - Doamnă preşedintă, faptul că 70% dintre locurile de muncă din domeniul privat în Europa sunt asigurate de IMM-uri este un tribut enorm datorat tenacităţii lor antreprenoriale, dat fiind că regulamentele opresive ale UE le fac viaţa extrem de dificilă, în mod inutil.

De aceea, voi face din nou cunoscut apelul pe care l-am făcut şi înainte, ca pe parcursul acestei crize economice să existe o pauză în emiterea regulamentelor referitoare la IMM-uri. Costul reglementării UE în Marea Britanie a fost estimat la 107 miliarde de lire sterline în ultimii zece ani. Adică 107 miliarde de lire sterline care ar fi trebuit să fie direcţionate către inovaţie, către eforturi intensificate vizând exportul şi către creşterea economică. Cu toate acestea, o mare parte din aceşti bani a trebuit cheltuită doar în scopul respectării regulamentelor. Simplificarea procedurilor de achiziţie publică, reducerea costurilor de patentare, relaxarea regulilor privind ajutoarele de stat şi acţiuni efective pentru combaterea competiţiei neloiale din Orientul Îndepărtat, toate reprezintă aspecte esenţiale dacă se doreşte dezvoltarea IMM-urilor.

Avem nevoie astăzi mai mult ca niciodată de IMM-uri familiale – mici afaceri – deoarece acestea dispun de angajamentul şi de puterea neostoită de a ne ajuta să depăşim această criză. Oricum, IMM-urile au nevoie de ajutorul nostru şi au nevoie să fie scutite de rigiditatea regulamentelor UE.

  Kurt Lechner (PPE-DE) – (DE) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, mulţi membri au ridicat problema participării. Nu doresc să insist şi mai mult asupra acestui subiect, dar vreau totuşi să subliniez în acest sens că dreptul comercial al statelor membre are şi rolul de a apăra interesele politicii publice, şi anume protecţia creditorilor, securitatea sistemului juridic şi protecţia consumatorului, un rol care este protejat în statele membre prin administrarea unei justiţii preventive, de exemplu prin intermediul prevederilor referitoare la formulare şi la înregistrare. Există diferenţe majore între statele membre în această privinţă.

Deciziile Comisiei pentru afaceri juridice ţin cont în multe locuri de acest aspect – fapt care trebuie salutat cu căldură – lăsând deschise opţiunile statelor membre. În fine, aceste lucruri sunt totuşi contracarate, sau cel puţin pot fi contracarate, dacă nu facem ceva în legătură cu faptul că sediul social şi sediul real – adică, sediul principal al activităţii societăţii – pot să difere, deoarece acest lucru face ca măsurile de protecţie să nu mai aibă sens. Practic, compania poate să îşi amplaseze sediul social după bunul plac şi să scape astfel de obligaţiile din ţara în care îşi desfăşoară cu adevărat activitatea. După părerea mea, rezultă de aici că statele membre pierd mult de fapt – deşi nu de drept – din suveranitate în baza dreptului comercial şi a funcţiei sale de reglementare, deoarece acestea pot fi invalidate.

Doresc să adaug că acest lucru va pune în pericol – sau mai degrabă va putea pune în pericol – şi reputaţia societăţii private europene, cel puţin pentru statele membre cu cerinţe proprii mai stricte. S-ar putea sugera să aşteptăm şi să vedem ce se întâmplă şi apoi să facem modificările necesare şi aş fi de acord cu acest lucru, dacă acest curs al faptelor nu ar fi consolidat prin proceduri şi prin unanimitate. Aceasta este cea mai mare îngrijorare pe care o am. Nu există niciun motiv să acţionăm astfel. Jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie reprezintă doar o măsură temporară, deoarece nu dispunem de o directivă privind transferul sediilor unei societăţi; dar forma sub care este concepută în prezent această societate privată europeană ar consolida practic această dezintegrare – înscriind-o odată pentru totdeauna în dreptul comunitar. Din acest motiv, solicit Consiliului să reanalizeze această problemă cu multă atenţie.

  Juan Fraile Cantón (PSE) - (ES) Doamnă preşedintă, întreprinderile mici şi mijlocii sunt punctul de rezistenţă al economiei Uniunii Europene. Dinamismul şi marea lor capacitate de a se dezvolta şi de a inova le-a asigurat o poziţie importantă în politicile Uniunii Europene.

O felicităm pe doamna Herczog, deoarece raportul domniei sale încurajează dezvoltarea IMM-urilor plecând de la un principiu care nu este nicidecum trivial: în acţiunile politice şi economice ale Uniunii Europene şi ale statelor membre, trebuie să gândim mai întâi la scară mică.

Actul privind întreprinderile mici cuprinde propuneri legislative şi acorduri politice care vor crea condiţii administrative, de reglementare şi financiare cu potenţial de a dezvolta aceste unităţi în cadrul economiei europene. Criza actuală şi instabilitatea sistemului financiar limitează accesul IMM-urilor la credit, iar acest lucru încetineşte activitatea lor economică obişnuită. Acum, mai mult decât oricând, avem nevoie de un răspuns coordonat la nivel european, iar iniţiativele statelor membre trebuie structurate în funcţie de şi aliniate la prevederile documentului pe care îl discutăm astăzi.

În concluzie, aş dori să menţionez că este foarte important să se aloce 30 000 de milioane de euro pentru perioada 2009-2011 pentru a încuraja împrumuturile acordate IMM-urilor. Această iniţiativă se adaugă Programului cadru pentru competitivitate şi inovare şi iniţiativei JEREMIE şi va avea drept efect multiplicarea fondurilor pe care le vor putea obţine IMM-urile.

Suntem pe deplin convinşi că coordonarea europeană şi aria europeană acoperită de răspunsul ce va fi dat sunt vitale pentru demararea unei reveniri economice cât mai curând posibil.

  Patrizia Toia (ALDE) – Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, Actul privind întreprinderile mici a fost conceput şi a apărut într-un context diferit de cel din prezent, într-un moment în care exista creştere şi dezvoltare. Ne aflăm azi în Parlament în situaţia de a-l adopta într-o situaţie complet diferită, când IMM-urile trec prin greutăţi serioase şi întâmpină mari dificultăţi, deoarece sunt lovite de furtuna crizei de producţie şi crizei financiare.

Fiindcă adoptăm Actul în Parlament, cred că primul mesaj către IMM-uri ar trebui să fie că Parlamentul şi instituţiile europene le sunt alături şi doresc să consolideze voinţa şi capacitatea de rezistenţă de care întreprinderile mici şi mijlocii din Europa dau dovadă în faţa acestei vitregii. Dorim să subliniem acest lucru indicând priorităţile acestui sprijin şi dând glas lucrurilor practice: făcând apel pentru mai multă flexibilitate a legislaţiei şi pentru punerea la dispoziţie a unor instrumente cu care să se creeze un mediu mai puţin ostil pentru aceste societăţi.

Al doilea lucru pe care cred că trebuie să îl demonstrăm este că ajutăm IMM-urile cu privire la ceea ce în prezent este cel mai critic aspect, şi anume accesarea şi disponibilitatea creditului. Fondurile puse la dispoziţie de BEI nu sunt suficiente: este absolut crucial să o spunem – şi o vom spune şi mâine – că vrem să facem mai mult pentru acordarea de credit întreprinderilor mici şi mijlocii.

  Ewa Tomaszewska (UEN) – (PL) Doamnă preşedintă, criza financiară şi criza economică care a rezultat, îi determină pe angajatori să încerce modificarea statutului legal al societăţilor lor în vederea reducerii costurilor, inclusiv costurile legate de drepturile şi obligaţiile sociale ale salariaţilor. Acesta este motivul pentru care încearcă să îşi înregistreze sediile companiilor în state în care reglementările şi condiţiile economice creează oportunităţi de reducere a costurilor, deoarece cerinţele legale, cum ar fi salariul minim sau contribuţiile pentru fondul de pensii, sunt mai scăzute. Informaţiile din raport atrag atenţia asupra faptului că transferul transfrontalier al sediilor sociale ale societăţilor nu ar trebui să determine societăţile să ocolească reglementările legale, sociale sau cele privind impozitele. Drepturile lucrătorilor nu trebuie încălcate. Nu putem permite deriva standardelor sociale. Ar trebui găsită o modalitate diferită de sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii, ca de exemplu acordarea unor împrumuturi.

  Vladimír Remek (GUE/NGL) – (CS) Doamnelor şi domnilor, în raportul doamnei Herczog privind IMM-urile, se vorbeşte de aproximativ 70% din locurile de muncă şi 70% din veniturile TVA din Uniunea Europeană. Aş dori aşadar să îmi exprim nu numai enorma apreciere pentru iniţiativa raportorului, dar şi sprijinul meu. În contextul crizei actuale, IMM-urile se află clar în categoria cu risc ridicat. Trebuie prin urmare să promovăm o conştientizare socială mai bună privind IMM-urile. Acestea se confruntă în mod constant cu o serie de obstacole. Este mult mai greu pentru ele să obţină împrumuturi decât pentru marile corporaţii. Povara administrativă şi birocratică este şi ea mai grea pentru IMM-uri. Este întotdeauna mult mai greu pentru IMM-uri să câştige contracte publice în Europa decât în SUA şi în multe din ţările asiatice. Afirmăm că IMM-urile sunt esenţiale pentru sănătatea economiei europene. Lăsaţi-ne aşadar să le dăm lucrul de care au nevoie pentru a confirma acest fapt, să le acordăm oportunităţi în perioada actuală în care criza se extinde ca urmare a efectului de domino declanşat de giganţii financiari şi de companiile multinaţionale.

  Tadeusz Zwiefka (PPE-DE) – (PL) Doamnă preşedintă, adoptarea unui statut pentru o societate privată europeană va permite înfiinţarea acestor societăţi, care vor activa în toate statele membre în condiţii similare. Scopul, mai presus de toate, este de a scuti întreprinderile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea pe plan internaţional de reglementările actuale împovărătoare. Pentru a desfăşura o astfel de activitate, IMM-urile sunt obligate de facto să înfiinţeze o societate în ţara ţintă. Având în vedere că există 27 de sisteme legislative diferite în Uniunea Europeană, acest proces generează în mod evident costuri enorme. În cazul unei societăţi private europene, proprietarii vor putea să îşi înregistreze întreprinderea sub aceeaşi formă, indiferent dacă îşi desfăşoară activitatea în propria lor ţară sau în oricare alt stat membru. Timpul şi banii economisiţi din consilierea juridică, din procedurile de management şi din cele administrative, vor face cu siguranţă ca procesul să fie mai simplu şi mai potrivit pentru antreprenorii care caută să investească.

Una dintre principalele temeri ale scepticilor se referă la lipsa obligaţiei ca societatea să deţină o cantitate suficientă de capital social pentru a-i proteja pe creditori. Nimic nu poate fi mai fals. Societăţile cu răspundere limitată stau mărturie pentru faptul că o societate poate avea succes fără a avea nevoie de capital social – acestea reprezintă cel mai popular tip de societăţi din lume. În lumea de azi, capitalul social şi-a pierdut mare parte din funcţia sa importantă, anume aceea de a-i proteja pe creditori. În cazul unei societăţi private europene, acea protecţie este asigurată prin alte mecanisme, bazate în principal pe creşterea transparenţei operaţiunilor sale şi pe o cooperare mai strânsă cu creditorii. În ziua de astăzi, înşişi partenerii comerciali nu acordă atât de multă atenţie capitalului social cât fluxului de numerar, cunoscut sub denumirea de cashflows, care spune mult mai mult despre cât de solventă este o societate decât dezvăluie capitalul izolat.

Rămâne totuşi chestiunea privind drepturile salariaţilor – în special în acest context sindicatele îşi fac griji cu privire la abandonarea standardelor atinse anterior. Totuşi, consider că acest lucru este o alarmă falsă. Statutul propus conţine o prevedere neambiguă, conform căreia participarea salariaţilor are loc în conformitate cu reglementările legale naţionale. Atractivitatea unei societăţi private europene ar putea fi ameninţată de faptul că plafonul pentru participarea salariaţilor este stabilit prea jos. Cred că nivelul minim de 500 de salariaţi ar trebui menţinut, pentru a nu împovăra întreprinderile mai mici cu costuri suplimentare.

  Antolín Sánchez Presedo (PSE) – (ES) Doamnă preşedintă, ar trebui acordată mai multă atenţie IMM-urilor din Uniunea Europeană, din moment ce ele reprezintă 99% din societăţi, 70% din forţa de muncă şi aproape 60% din valoarea europeană adăugată şi joacă un rol fundamental în diversitatea, inovaţia şi coeziunea europeană.

Este vital să le asigurăm un cadru integrat care încurajează spiritul antreprenorial, acceptă principiul de a gândi mai întâi la scară mică în formularea politicilor şi stimulează potenţialul enorm al acestora. Organele administrative ar trebui să se adapteze la nevoile acestora şi la orientarea familială, pentru a le facilita existenţa, transferul, în special în cazuri de boală, pensionarea, falimentul sau încetarea treptată a activităţilor.

Cele 23 de milioane de IMM-uri europene nu pot fi supuse aceloraşi cerinţe ca cele 41 000 de mari societăţi. Un cadru legislativ mai simplu, fără poveri birocratice excesive, este vital. Paşi făcuţi în această direcţie includ statutul de societate privată europeană, iniţiativele de a crea societăţi în 48 de ore, reducerea costurilor administrative cu 25% până în 2012, crearea unui sistem de „ghişeu unic“ pentru TVA şi cote TVA reduse pentru serviciile cu utilizare intensivă a forţei de muncă şi furnizate pe plan local şi o bază unică consolidată a impozitului pe profit.

IMM-urile ar trebui să participe mai mult pe piaţa internă şi în achiziţiile publice. În prezent, doar 8% desfăşoară activităţi transfrontaliere, iar participarea lor la licitaţiile publice este de 42%. Promovarea unor condiţii pentru o competiţie mai echilibrată s-ar putea realiza prin facilitarea scutirii din categoria noilor ajutoare de stat, promovarea cooperării, modificarea directivei privind plăţile întârziate în vederea asigurării plăţii în termen de 30 de zile şi îndepărtarea obstacolelor din calea achiziţiilor publice.

În acest moment de criză, acţiunea europeană pentru a proteja accesul IMM-urilor la finanţări la un preţ rezonabil reprezintă un element cheie. De asemenea, măsurile pentru a creşte în mod constant transferul de cunoştinţe şi eficacitatea serviciilor de sprijin sunt cruciale.

  Olle Schmidt (ALDE) – (SV) Doamnă preşedintă, ştim că întreprinderile mici formează baza economiei noastre. În special în acest moment, Uniunea Europeană şi statele membre trebuie să simplifice lucrurile pentru micile întreprinderi, deopotrivă pentru cele existente şi pentru cele viitoare, prin reducerea numărului de norme, reducerea birocraţiei şi scăderea costurilor. Întreprinderile mici şi mijlocii au o capacitate total diferită faţă de marile întreprinderi tradiţionale atunci când vine vorba de a se adapta la noile circumstanţe şi de a adopta noi descoperiri şi tehnologii.

Pe lângă facilitarea participării micilor întreprinderi la licitaţiile publice prin asigurarea unui acces mai bun pe piaţa internă, prin facilitarea obţinerii de capital şi prin stabilirea unor reguli nediscriminatorii privind ajutoarele de stat, trebuie să se producă o schimbare de atitudine care să reiasă din întreg procesul de luare a deciziei, în şcoli, în universităţi şi la locul de muncă. Cercetările arată că există o strânsă legătură între spiritul antreprenorial şi dezvoltare. Preşedinţia viitoare a Suediei va depune eforturi direcţionate către facilitarea spiritului antreprenorial al femeilor, o strategie europeană importantă pe viitor.

  Pilar del Castillo Vera (PPE-DE) – (ES) Doamnă preşedintă, cu privire la această dezbatere, trebuie să fim conştienţi, la sfârşitul zilei, că acest lucru nu este un standard legislativ – şi, prin urmare, o normă comunitară aplicabilă diferitelor state membre –, ci, mai degrabă, un set de indicatori care încearcă să asigure că, de aici înainte, toate statele membre ale Uniunii Europene adoptă o abordare comună în ceea ce priveşte întreprinderile mici şi mijlocii.

Sunt multe aspecte ale acestui subiect, dar voi aminti doar trei care cred cu certitudine că sunt importante.

În primul rând, este nevoie a îndepărta multe din barierele juridice, multe din obstacolele şi mare parte din birocraţia excesivă, care îngreunează – într-o măsură impresionantă în anumite state – crearea de mici întreprinderi, dar şi dezvoltarea acestora după ce au fost înfiinţate. Toate acestea necesită resurse financiare şi umane pentru a gestiona această cantitate impresionantă de reglementări excesive, iar aceste resurse nu pot fi astfel utilizate pentru alte scopuri.

În al doilea rând, mai sunt şi chestiunile legate de inovaţia tehnologică şi de cercetarea aplicată. În acest scop, trebuie de asemenea să ne dublăm eforturile pentru a ne asigura că IMM-urile au acces la programele comunitare, care suferă în egală măsură, în multe cazuri, de birocraţie excesivă.

În sfârşit, cred că raportul dintre IMM-uri şi domeniile aferente formării şi educaţiei este esenţial: dacă IMM-urile, micile afaceri, nu devin domeniul firesc pentru formare la diferite nivele în vederea obţinerii de noi competenţe, atunci vom înceta să dispunem, sau mai degrabă IMM-urile vor înceta să dispună, de anumite resurse extraordinare şi înţeleg prin acest lucru persoane care urmează cursuri de formare profesională.

  Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (PSE) – (PL) Doamnă preşedintă, această propunere legislativă corespunde în mare măsură rezoluţiei Parlamentului European, cu recomandări către Comisie privind statutul societăţii private europene, care a fost adoptată în urmă cu doi ani. Scopul acestei propuneri este de a crea o formă standardizată de întreprindere supusă legislaţiei comunitare, care va fi atractivă pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi se va baza pe condiţii simplificate şi pe menţinerea la un nivel minim a poverii birocratice.

Capitalul social de 10 000 de euro, propus de Comisie, poate fi benefic pentru imaginea societăţii, prin garantarea unui anumit nivel de credibilitate. Pe de altă parte, este mai greu de strâns această sumă în anumite state membre decât în altele. Capitalul social nu ar trebui să reprezinte un impediment important în demararea unei afaceri şi de aceea sunt de acord cu amendamentul de compromis adoptat de Comisia pentru afaceri juridice, care stabileşte capitalul social minim pentru o societate europeană la 1 euro, dar este însoţit de o cerinţă care stipulează că grupul de conducere al societăţii trebuie să semneze o declaraţie de solvabilitate.

În privinţa chestiunii reprezentării salariaţilor în întreprindere, acest lucru ar trebui să fie decis de legislaţia ţării în care este înregistrat sediul social al societăţii. Totuşi, ar trebui făcută o excepţie de la această regulă, dacă dreptul de participare al unui anumit număr de salariaţi ai societăţii, care se aplică în statul membru în care ei lucrează efectiv, ar fi limitat de legislaţia în vigoare din statul în care societatea europeană este înregistrată. În acest caz, conducerea întreprinderii ar fi obligată să creeze un sistem uniform de participare, ca parte din acordul negociat cu reprezentanţii salariaţilor.

La final, aş dori să adaug că această nouă formă de companie nu înlocuieşte alte forme de întreprindere care există deja în diferite ţări, ci oferă o alternativă la acestea şi numai atunci când sunt respectate condiţiile specifice pentru înfiinţarea unei astfel de societăţi.

  Giles Chichester (PPE-DE) – Doamnă preşedintă, în calitate de om mic de afaceri cu circa 25 de ani de experienţă în „lumea adevărată“, sprijin aria largă de aplicare a Actului privind întreprinderile mici şi raportul întocmit de doamna Herczog din comisia din care fac parte.

În special, aş dori să salut propunerea pentru o directivă privind cotele reduse de TVA pentru serviciile cu utilizare intensivă a forţei de muncă şi furnizate pe plan local, mai ales în acest moment.

Salut în egală măsură şi amendamentele care necesită implementarea rezultatelor grupului de experţi la nivel înalt referitoare la reducerea poverilor administrative. Dacă micile întreprinderi au avut vreodată nevoie de ceva, au avut nevoie de reducerea poverilor administrative.

Salut şi amendamentul care necesită un acord rapid privind patentul comunitar, adaptat la nevoile IMM-urilor. Atenţie, „rapid“ şi „patent comunitar“ nu sunt cuvinte şi concepte care să se potrivească uşor.

Salut în egală măsură şi apelul pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare, deoarece, în climatul economic actual, accesul la finanţare este crucial pentru supravieţuirea, ca să nu mai vorbim de prosperitatea, micilor întreprinderi.

Totuşi, am două rezerve. Prima se referă la propunerea unei baze unice consolidate a impozitului, deoarece mă tem că acest lucru va priva de flexibilitate IMM-urile, dar şi statele membre. În al doilea rând, am îndoieli personale în legătură cu meritele şi avantajele schimbării directivei privind combaterea întârzierii efectuării plăţilor. În ceea ce mă priveşte, am avut mereu îndoieli în legătură cu avantajele aduse de această măsură micilor întreprinderi, deoarece cred că le este mai bine dacă îşi administrează singuri propriul credit, decât dacă lasă acest lucru pe seama legislaţiei.

  Joel Hasse Ferreira (PSE) – (PT) Doamnă preşedintă, stimaţi comisari, doamnelor şi domnilor, în acest raport încercăm să subliniem importanţa IMM-urilor, inclusiv a asociaţiilor familiale şi a celor integrate în economia socială. Doresc să o felicit pe colega mea, Edit Herczog, deoarece raportul domniei sale este esenţial în această privinţă. Au fost elaborate şi alte documente şi texte în acest domeniu şi este important ca acestea să fie în acord. De exemplu, aş aminti programul european Eurostars şi raportul privind achiziţia publică înainte de comercializare.

Doamnă preşedintă, acest raport subliniază de asemenea modalităţile multiple de reducere a birocraţiei în vederea facilitării înfiinţării acestui tip de societate, pentru a profita de capacitatea lor de a lua iniţiativă, de a pune pe picioare noi afaceri, de a produce noi produse, de a furniza noi servicii potrivite pentru nevoile consumatorilor şi alte afaceri şi pentru a încuraja astfel dezvoltarea economiei europene. Doresc de asemenea să menţionez ceva care, după părerea mea, este foarte important: şi anume chestiunea prezentată la alineatul 47 din raportul Herczog. Este de preferat ca anumite aspecte ale sistemului juridic şi fiscal din statele membre să fie îmbunătăţite în această privinţă, dat fiind că modelul actual din statele membre poate descuraja transferul întreprinderilor, în special al asociaţiilor familiale, crescând astfel riscul lichidării sau închiderii societăţii. Statele membre trebuie aşadar să îşi revizuiască cu atenţie cadrul juridic şi legal pentru a îmbunătăţi condiţiile de transfer al întreprinderilor şi pentru a promova şi aplica modele eficiente de transfer al întreprinderilor către salariaţi, ca alternativă la închiderea acestora. Această abordare ar permite protejarea locurilor de muncă şi reinvestirea profiturilor cu scopul de a dezvolta aceste întreprinderi.

Pentru a încheia, aş dori să precizez că sprijinul pentru proiecte inovatoare vizând întreprinderile mici şi mijlocii, accesul mai uşor la fonduri europene şi accesul îmbunătăţit la credit, în special, dar nu numai, în contextul actual, sunt factori esenţiali pentru sprijinirea IMM-urilor.

  Dragoş Florin David (PPE-DE) - Vreau în primul rând să mulţumesc raportoarei şi celor care au lucrat la poate cel mai important act legislativ al acestei ultime legislaturi.

Trebuie subliniat că acordăm în primul rând o importanţă deosebită IMM-urilor şi antreprenoriatului feminin, pentru că tocmai am trecut de ziua de 8 martie, ziua internaţională a femeilor, şi pe această cale le spun la mulţi ani. Trebuie să subliniem, totuşi, că este un act destul de complex, în care am inclus tot ce se putea include referitor la IMM-uri, reducerea birocraţiei, acordarea unei importanţe deosebite activităţilor de cercetare şi dezvoltare în cadrul IMM-urilor şi finanţărilor aferente pentru aceste activităţi.

Cred că va fi un act legislativ de bun augur în această perioadă de criză economică, pentru că economia europeană are nevoie de coeziune şi are nevoie de cel mai important motor, IMM-urile. Din acest motiv, cred că trebuie să avem un sprijin cât mai puternic al Comisiei şi al Consiliului, să accelerăm aprobarea acestui act şi să putem pune în valoare forţa şi dinamica economiei europene în acest domeniu, pentru a ţine acasă, aici în Europa, tot ceea ce înseamnă producţie şi economie europeană.

Într-un final, trebuie să rugăm Comisia să găsească cât mai multe surse de finanţare şi să pună la dispoziţia IMM-urilor cât mai multe mecanisme de creditare.

  Zsolt László Becsey (PPE-DE) – (HU) În ceea ce priveşte raportul referitor la întreprinderile mici şi mijlocii, aş dori mai întâi să felicit Comisia şi în special raportorul, pe doamna Herczog, pentru activitatea excelentă. În acelaşi timp, regret că acest raport nu a fost elaborat în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul de procedură, care cere ca Comisia să prezinte propuneri legislative concrete.

Mai concret, consider că este important în interesul statelor membre să le solicităm să prezinte stadiul în care se află în rapoartele anuale de la Lisabona. În caz contrar, majoritatea recomandărilor utile făcute aici vor rămâne doar pe hârtie. Sunt de asemenea de acord cu Edit Herczog că tratamentul preferenţial al noilor state membre şi în special al acelora care se află în afara zonei euro, este o consecinţă politică importantă a acestui întreg exerciţiu. Sunt într-o situaţie deosebit de dificilă, dincolo de statutul în general dezavantajos al întreprinderilor mici şi mijlocii, şi, cu toate acestea, pot juca un rol deosebit de important în depăşirea crizei.

Pentru a cita doar câteva elemente de pe piaţa internă: este într-adevăr îngrijorător faptul că doar 8% din IMM-uri desfăşoară activităţi transfrontaliere; acest procent trebuie să crească. Tutoratul este deosebit de important în încurajarea acestui tip de activităţi. Acest lucru ar putea fi îndeplinit, pe de o parte, prin reducerea poverilor administrative, şi, pe de altă parte, prin activităţi care presupun TVA, cum ar fi un sistem de „ghişeu unic“ sau o cotă redusă a TVA-ului. Mai mult, avem nevoie să promovăm o orientare mai puternică a IMM-urilor către achiziţiile publice şi la nivel comunitar, de exemplu prin selectarea mai frecventă a IMM-urilor ca principali contractori, sau prin organizarea unor cereri de oferte destinate în special pentru ele.

Cercul IMM-urilor, al cărui preşedinte sunt, ar dori să vadă neapărat rezultate în stabilirea unei garanţii globale şi a unui sistem de credit la nivelul UE. Sper că noua oportunitate oferită de Banca Europeană de Investiţii (BEI) va răspunde aşteptărilor legate de ea. În ceea ce priveşte punerea în aplicare rapidă a directivelor privind plăţile şi pentru a rezolva situaţia datoriei, trebuie ca etapele să fie coordonate la nivelul statelor membre. Pe scurt, atât pentru a descoperi noi pieţe şi pentru a răspunde provocărilor administrative, eforturile statelor membre de a consolida sistemul de tutorat şi sprijinul din partea UE pentru a astfel de întreprindere trebuie să vină repede.

  Jacques Toubon (PPE-DE) - (FR) Doamnă preşedintă, aş dori să salut discuţia şi adoptarea acestui statut al societăţii private europene şi aş dori în special să îl laud pe raportorul nostru, domnul Lehne. Cred că textul care va fi adoptat de această cameră îi va purta, într-un fel, numele şi societatea privată europeană va fi cunoscută de urmaşi ca societatea Klaus-Heiner Lehne.

Aş dori doar să comentez un aspect. Împărtăşesc părerea pe care tocmai a exprimat-o domnul Becsey. Cred că prevederile privind participarea salariaţilor propuse în compromis sunt împotriva obiectivului stabilit, cu alte cuvinte sunt contrare facilitării şi eficienţei acestui statut pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Cred că este o greşeală să fie introdusă participarea salariaţilor la un asemenea nivel, cu alte cuvinte, în societăţi atât de mici. Înţeleg perfect ataşamentul faţă de un sistem de management social şi economic care şi-a dovedit eficienţa. Cred că, în acest caz, pierdem ceva din eficienţa statutului pe care îl propunem şi care va fi adoptat, prin impunerea unor sisteme de participare a salariaţilor pentru micile întreprinderi, când aceste sisteme, cred, sunt potrivite doar pentru marile societăţi. Totuşi, cu excepţia acestei rezerve, cred că textul este excelent.

  Preşedintele. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc mâine, miercuri, la orele 12:00.

  Martí Grau i Segú, raportor pentru avizul Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor – (ES) Doamnă preşedintă, aş dori mai întâi să mulţumesc raportorului, doamna Herczog, pentru raportul domniei sale şi pentru cooperarea cu raportorii pentru aviz ai celorlalte comisii.

În calitate de raportor pentru aviz al Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, aş dori să punctez pe scurt trei elemente pe care le considerăm esenţiale – deşi avem de asemenea un consens foarte larg cu privire la alte elemente – şi pe care dorim să le scoatem în evidenţă în redactarea opiniei noastre.

În primul rând, aş dori să atrag atenţia asupra nevoii de a lua măsuri pentru rezolvarea situaţiei care apare adesea atunci când proprietarul unei întreprinderi mici sau mijlocii iese la pensie. În prea multe cazuri, această ieşire la pensie antrenează încetarea operaţiunilor pentru aceste întreprinderi sau, în alte cazuri, absorbirea lor de către întreprinderi mai mari, având drept urmare faptul că încetează să mai fie întreprinderi mici sau mijlocii.

În al doilea rând, aş dori să accentuez valoarea formării profesionale ca element cheie, atât pentru îmbunătăţirea capacităţilor întreprinderilor şi ale salariaţilor lor, cât şi în evidenţierea valorii sociale a întreprinderilor în contextul mai larg al societăţii.

În ultimul rând, doresc să mă refer în special la femei, care întâmpină în continuare mari dificultăţi în conducerea acestui tip de întreprindere.

  Richard Corbett (PSE) – Doamnă preşedintă, iau cuvântul pentru a-l contrazice pe domnul Allister cu privire la ceea ce a spus mai devreme în comentariile sale ridicole despre presupusele costuri ale reglementărilor UE pentru întreprinderi şi mai ales pentru întreprinderile britanice.

Acestea se bazează pe o serie de aşa numite studii care circulă în prezent de colo până colo în presa euro-scepticilor britanici, însoţite de calcule şi mai exagerate privind aceste costuri.

Totuşi, acele studii sunt greşite din trei motive. În primul rând, se exagerează cantitatea de legislaţie adoptată la nivelul UE în locul legislaţiei de la nivel naţional, citând 50% sau mai mult, pe când majoritatea studiilor naţionale arată că procentul se situează între 6 şi 15%. În al doilea rând, nu ţin cont în niciun fel de faptul că legislaţia UE, atunci când este aplicată corect, reduce costurile întreprinderilor şi reduce birocraţia prin introducerea unui singur set de standarde – reguli comune pentru o piaţă comună – în loc de a avea 27 de seturi de standarde divergente şi separate. În al treilea rând, nu ţin cont nicidecum de faptul că, atunci când într-adevăr impunem costuri, acest lucru este intenţionat, în vederea unei economisiri ulterioare. Atunci când se cere ca ţigările să aibă un sistem de avertizare privind sănătatea, sau când se cere ca azbestul să fie îndepărtat din produsele noastre şi de la locurile de muncă, este pentru a reduce cheltuielile cu sănătatea şi pentru a salva ulterior vieţile oamenilor.

În mod cinic, aceste studii nu fac niciun efort de a echilibra întregul tablou şi este revoltător că cineva care susţine că îi reprezintă pe toţi cei care l-au votat ia în considerare doar un aspect al acestui argument.

  Ieke van den Burg (PSE) – Doamnă preşedintă, este păcat că domnul Toubon părăseşte sala, deoarece doream să răspund unei acuzaţii pe care a făcut-o la adresa compromisului nostru: şi anume aceea că acesta necesită poveri noi şi grele asupra IMM-urilor. De fapt, în compromis, status quo-ul fuziunilor, divizărilor şi transferurilor de sedii este aşezat pe baze noi. În ceea ce priveşte societăţile nou înfiinţate, este prevăzut un plafon destul de ridicat pentru societăţile cu mai puţin de 500 de salariaţi. Pentru cele care au între 500 şi 1 000 de salariaţi este valabil exact ceea ce s-a prevăzut în celelalte directive. Nu se poate spune că acest lucru face status quo-ul şi mai dificil; îl face mai abordabil. În această consultare cu partenerii sociali, dorim să tindem către simplificare şi către un sistem mai bun, care să fie armonizat în toată UE.

  Ján Figeľ , membru al Comisiei. −Doamnă preşedintă, aş dori să mulţumesc tuturor pentru o dezbatere foarte interesantă. În primul rând, îmi cer scuze din partea colegului meu, Charlie McCreevy, care are o reuniune Ecofin mâine dimineaţă. Absenţa domniei sale se datorează pregătirilor în vederea acestei întruniri.

Aş dori să răspund la o serie de puncte puse în discuţie. O parte din răspuns rezidă în procesul general pe care îl urmăm cu toţii, inclusiv, de exemplu, semnalele politice importante pe care Parlamentul le-a transmis IMM-urilor în 2009. Acestea oferă încurajare, în special într-un moment de criză, mai ales că noi credem că IMM-urile au un potenţial ridicat şi că merită o atenţie deosebită – consolidând, de exemplu, legătura între educaţie, formare profesională şi IMM-uri.

Sunt mulţumit că, din 2007, am lucrat cu DG Întreprinderi şi cu comisarul Verheugen privind educaţia antreprenorială, de care este mare nevoie în Europa şi care este în urmă în multe domenii. Aş putea cita multe exemple de instrumente bune – cum ar fi Erasmus pentru tinerii antreprenori –, dar nu doresc să vorbesc despre acestea acum. Este un proces care implică multe chestiuni legate de accesul la finanţare. BEI eliberează în prezent spaţiu şi volum pentru credite: 30 de miliarde de euro pentru IMM-uri, 1 miliard de euro pentru încă un an pentru societăţile medii şi încă un 1 miliard de euro pentru finanţarea de tip mezanin.

Am decis de curând, după cum ştiţi, să relaxăm normele privind ajutoarele de stat, ridicând plafonul minim la 500 000 de euro, ceea ce înseamnă condiţii mai bune în general pentru un ajutor de stat mai intens. Acest lucru va ajuta şi la facilitarea subvenţiilor pentru obţinerea de produse ecologice.

Domnul Karas a vorbit despre „Actul privind întreprinderile mici” (SBA). Unele state membre deja monitorizează şi raportează în legătură cu punerea în aplicare a acestuia. Aceasta s-a întâmplat în 2008 şi, începând cu 2009, va fi efectuată o evaluare anuală de către statele membre, ca parte a tuturor programelor naţionale de reformă. Vom şti aşadar mai multe, iar această cultură a canalizării eforturilor şi a sprijinului se va dezvolta.

În ceea ce priveşte achiziţiile publice şi IMM-urile, Comisia a organizat consultări vaste cu cei implicaţi, inclusiv organizaţii de afaceri. O problemă reală o reprezintă aplicarea regulilor de către achizitorii publici. Avem nevoie de mai multă competiţie, de mai multă transparenţă şi de eliminarea discriminării, dar vestea bună este că 42% din volum, peste plafoanele din UE, merge direct către IMM-urile din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă deja un sprijin important.

Domnul Wurtz a vorbit despre separarea sediilor sociale şi a sediilor principale şi despre problema unei potenţiale eroziuni a participării salariaţilor. Separarea sediilor sociale de sediile principale ale IMM-urilor se practică deja în jumătate din statele membre, inclusiv în acelea cu standarde foarte ridicate pentru protejarea politicii sociale. Acest lucru asigură flexibilitatea de care societăţile au nevoie atunci când îşi desfăşoară activitatea în mai multe ţări.

Cu privire la solicitarea de 30 de zile din partea domnului Beaupuy, ar trebui abordat acest aspect în cadrul propunerii care se află deja în procesul de aprobare privind plăţile întârziate, care ar trebui să fie adoptată de Comisie înainte de sfârşitul acestei luni.

Chestiunea consultărilor şi a participării salariaţilor a fost îndelung discutată aici – şi nu numai astăzi. Ca parte din pregătirile sale, Comisia a realizat, între iulie şi octombrie 2007, o consultare publică privind o eventuală societate privată europeană. Reprezentanţi ai sindicatelor, inclusiv sindicate europene, şi-au prezentat părerile la conferinţe, în special pe parcursul anului 2008. O conferinţă importantă a avut loc în martie 2008 şi am discutat aceste chestiuni cu experţi ai sindicatelor europene, de mai multe ori în acel an. Doresc să subliniez un lucru important, care este baza legală. Nu este vorba despre articolul 138, deoarece nu ne aflăm în domeniul politicii sociale, ci despre articolul 308, care o consideră o iniţiativă diferită, bazată pe unanimitatea statelor membre. Nu a existat niciun motiv pentru a demara o consultare specifică pentru articolul menţionat mai devreme.

Doresc să vă reamintesc că am vizat deja societăţi publice mari atunci când am lansat propunerea privind societatea europeană şi că propunerea privind SPE a fost concepută pentru IMM-uri. Drepturile la informare şi la consultare ale salariaţilor au fost gestionate în 2001, în prima directivă privind societatea europeană.

Din 2002, am beneficiat de un cadru general pentru informarea şi consultarea salariaţilor din Uniunea Europeană. Nu există niciun motiv pentru a nu respecta aceste reguli şi pentru a găsi o soluţie diferită în propunerea actuală privind SPE.

Dacă drepturile colective ale salariaţilor trebuie îmbunătăţite, care este şi intenţia noastră, acest lucru nu ar trebui făcut doar pentru un tip de societate, ci în cadrul unei iniţiative mai generale, care ia în considerare şi diferitele tradiţii din statele membre.

Am făcut deja progrese importante în evaluarea drepturilor salariaţilor în statutul societăţii europene. Vor fi luate în considerare măsuri suplimentare când se va termina evaluarea completă în 2010.

Au existat câteva remarci despre motivul pentru care nu s-a insistat mai mult asupra impozitării şi contabilităţii. Aş dori să vă reamintesc că nu deţinem putere legislativă generală asupra oricărei chestiuni. Iniţiativele legislative privind dreptul comercial, legislaţia privind insolvabilitatea, contabilitatea şi impozitele ţin de baze legale foarte specifice şi adesea foarte restrictive din tratatele noastre, iar tratatul existent de abia dacă poate servi drept bază pentru un corp complet de legi comerciale europene.

Şi în sfârşit, dar nu în cele din urmă, aş dori să vă mulţumesc pentru o dezbatere foarte deschisă şi foarte constructivă şi de asemenea pentru o cooperare reală în chestiunile legate de politica privind IMM-urile. Văd mulţi prieteni ai IMM-urilor aici. Recomandările din primul raport vor fi luate în considerare în implementarea planului de acţiune şi în special în toate chestiunile relevante legate de micile întreprinderi.

Cu privire la raportul domnului Lehne, mai sunt multe eforturi de făcut, deoarece trebuie să ajungem la un acord în cadrul Consiliului. Vom avea nevoie de ceva timp, în special în vederea obţinerii unanimităţii, dar contribuţia dvs. poate relaxa atmosfera şi poate ajuta la găsirea unui consens şi a unei aprobări reale. Dorim să facilităm acest progres şi să realizăm un statut care să ajute în mod real întreprinderile europene.

Cu privire la transferul transfrontalier al sediilor sociale, Comisia este de acord că societăţile trebuie să aibă libertatea de a-şi muta sediul în cadrul Uniunii Europene, cu condiţia ca drepturile părţilor implicate, ale creditorilor şi ale salariaţilor să fie garantate. Avem aşadar nevoie de a găsi echilibrul corect între libertatea de stabilire şi interesele terţilor.

Aş dori să închei prin a spune că acesta este Anul european al creativităţii şi inovării şi că este foarte important de a avea o abordare care pune în evidenţă potenţialul creativ al întreprinderilor noastre. Oamenii sunt foarte importanţi, nu numai pentru că ne aflăm într-o criză, ci pentru că nu există un alt potenţial mai mare ca fiinţele umane. Chestiuni cum ar fi drepturile de proprietate intelectuală (DPI) sau patentul comunitar ar putea fi abordate în viitorul apropiat printr-o politică mai deschisă la minte şi la suflet. Europa ar putea fi mai inovatoare şi mai creativă în sprijinirea IMM-urilor.

  Klaus-Heiner Lehne, raportor – (DE) Doamnă preşedinte, domnule comisar, aş dori să fac patru comentarii. În primul rând, cu privire la directiva privind transferul sediilor sociale, cred că Comisia ar trebui să abandoneze argumentul, deoarece riscă să se facă de râs printre experţi. Nu s-ar putea găsi o teorie mai birocratică decât cea conform căreia transferul sediilor unei societăţi poate fi realizat printr-o societate înfiinţată într-un stat vecin şi apoi fuzionată cu propria societate, în conformitate cu directiva privind fuziunile. Vorbim aici despre reducerea birocraţiei şi despre încercarea de a face lucrurile mai uşoare pentru IMM-uri. Această propunere nu face decât să arate cât de lipsit de sens este pentru Comisie să persiste în refuzul de a nu prezenta o propunere privind cea de-a paisprezecea Directivă. Nimeni în afară de avocaţi nu are de câştigat de pe urma acestei situaţii.

Al doilea comentariu se referă la participare. Doamna vandenBurg are dreptate: IMM-urile adevărate nu sunt câtuşi de puţin afectate de compromisul pe care l-am prezentat. Căutăm doar să evităm abuzurile şi să înregistrăm societăţile care sunt în realitate societăţi mari şi cărora li se potriveşte mai bine statutul de societate europeană decât de societate privată europeană din punctul de vedere al numărului de salariaţi. Practic sunt înregistrate doar abuzurile.

Al treilea punct se referă la teoria sediului real, pe care doar şapte state membre o mai susţin – doar şapte! Anul trecut, cel mai mare stat, Germania, a abandonat această teorie. Curtea Europeană de Justiţie nu o susţine, dar o admite în cazuri excepţionale, aşa cum arată hotărârea Cartesio. Această oportunitate s-a pierdut; nu mai are rost să mai discutăm despre ea.

Al patrulea lucru pe care vreau să îl spun este că argumentul prezentat de aripa stângă a membrilor – dintre care niciunul nu a rămas mai devreme la dezbatere – cum că propunerea trebuie respinsă, nu ia în considerare substanţa acestui raport – domnul Medina Ortega are perfectă dreptate în legătură cu acest lucru. Esenţa raportului ţine de fapt cont de toate criticile care au fost prezentate. Prin urmare, aş sugera ca şi membrii din aripa stângă să ia în considerare recitirea raportului şi a amendamentelor sale şi apoi dezbaterea lor încă o dată cu grupul domniilor lor.

  Edit Herczog, raportor. - Doamnă preşedintă, este mare păcat că toţi votanţii mei nu se află aici în sală, deoarece a fost minunat să-i ascultăm pe atât de mulţi membri din atât de multe ţări şi din atât de multe partide salutând raportul meu referitor la Actul privind întreprinderile mici. Cu toate acestea, trebuie să spun că raportul meu nu ar fi fost posibil fără Comisie, în special fără domnul Verheugen şi echipa sa pentru întreprinderi mici, doamna Le Bail şi alţii. De asemenea nu aş fi reuşit să îl realizez fără Intergrupul pentru întreprinderile mici.

Cei mai mulţi dintre colegii mei au fost de acord cu tot ce este în raport, după cum reiese din faptul că nu au fost introduse prea multe amendamente. Unii colegi au întrebat de ce nu este obligatoriu din punct de vedere juridic. Nu este, prin natura sa, obligatoriu din punct de vedere juridic, din multe motive. Totuşi, mâine vom solicita un vot nominal pentru multe alineate, pentru a dovedi acţiunea comună a Parlamentului şi solicitarea comună a Consiliului de a realiza acest lucru.

În sfârşit, aş dori să spun că în urmă cu exact 200 de ani, Darwin şi-a publicat cartea despre originea speciilor. El a spus că supravieţuitorul nu este cel mai puternic, ci este cel mai capabil de a se adapta. Cred că ceea ce am realizat cu Actul privind întreprinderile mici a fost să creăm un spaţiu în care statele membre să se adapteze şi să aibă marjă de manevră şi în care micile întreprinderi din statele membre să se adapteze mai repede, să supravieţuiască acestei crize şi să facă faţă viitoarelor provocări. Vă mulţumesc foarte mult pentru sprijinul dvs.

  Preşedintele. – Am primit patru moţiuni de rezoluţie⁽¹⁾ de la patru grupuri politice în legătură cu participarea salariaţilor la societatea privată europeană.

Votul va avea loc joi.

Declaraţii scrise (articolul 142 din Regulamentul de procedură)

  Gabriela Creţu (PSE), în scris – Aş dori doar să subliniez două aspecte absolut necesare:

Pe lângă facilităţile legale şi administrative, accesul la finanţare este esenţial. Crearea unui fond special dedicat IMM-urilor, ca şi dezvoltarea microcreditului sunt condiţii fără de care acestea nu pot rezista în condiţiile dificile ale pieţei, iar înfiinţarea de noi IMM-uri ar fi mult limitată.

Al doilea aspect este legat de statutul femeilor mici întreprinzătoare. Acesta nu diferă semnificativ, în multe situaţii, de al angajatelor. Argumente pot fi slaba dezvoltare a serviciilor care pot asigura compatibilizarea vieţii private şi activităţii productive, dar şi mediul concurenţial dur în care reţelele contează foarte mult. Asemenea reţele, prin care circulă informaţii şi se poate oferi suport la nevoie, sunt prezente în cazul întreprinderilor conduse de bărbaţi; femeile sunt mai vulnerabile din acest punct de vedere; din acest motiv, asocierile între întreprinderile conduse de femei şi cele conduse de bărbaţi trebuie stimulat.

Solicităm, de asemenea, recunoaşterea, în toate statele membre, a statutului de coproprietari pentru femeile care lucrează în cadrul micilor afaceri de familie; cel mai adesea, proprietar este bărbatul, iar ele sunt considerate lucrători familiali neremuneraţi; astfel, nu au nici măcar beneficiul asigurărilor sociale de care se bucură angajaţii, iar la bătrâneţe sau în cazul separării partenerilor consecinţele negative sunt evidente şi dezastruoase..

  Adrian Manole (PPE-DE), în scris – Competitivitatea IMM-urilor este adesea diminuată de barierele ce se ridică în calea comerţului transfrontalier. Înlăturarea acestor bariere ar aduce mai multă stabilitate juridică şi ar permite un calcul mai eficient al riscurilor în materie de răspundere a întreprinderilor şi întreprinzătorilor. Prin acest raport, Parlamentul European a dovedit că a înţeles pe deplin rolul crucial pe care îl joacă întreprinderile mici şi mijlocii în domeniul competitivităţii economiei europene.

Un statut de companie privată europeană bine gândit, reprezentând o completare a formelor legale deja existente, ar fi în beneficiul competitivităţii IMM-urilor europene din multe puncte de vedere, consolidând piaţa internă europeană, simplificând cadrul legal pentru întreprinderi, reducând astfel costurile de consultanţă şi facilitând accesul la pieţele transfrontaliere, îmbunătăţind integrarea şi creşterea economică.

Acest statut ar oferi, de asemenea, mai multă flexibilitate IMM-urilor.

IMM-urile reprezintă mai mult de 90% din economia UE şi două treimi din locurile de muncă. Ar trebui, aşadar, să li se acorde cele mai bune condiţii pentru a contribui la creşterea economică într-o piaţă internă integrată, pentru a fructifica oportunităţile şi a face faţă provocărilor globalizării.

  Søren Bo Søndergaard (GUE/NGL), în scris – (DA) Scopul acestei propuneri, după părerea Comisiei, este de a îmbunătăţi condiţiile generale pentru afacerile de pe piaţa internă a UE.

Propunerea va reuşi acest lucru prin faptul că acordă întreprinderilor posibilitatea de a alege liber statul membru al UE în care să îşi înregistreze sediul social, indiferent de locul în care îşi desfăşoară activităţile efectiv, şi doar pentru acestea să existe obligaţia de a respecta legislaţia statului în care au sediul social.

Acest lucru va deschide calea pentru eludarea drepturilor câştigate cu greu ale salariaţilor din statele membre ale UE.

Adevărul este specific. Daţi-mi voie să fiu specific.

O companie daneză cu adresa socială în Copenhaga şi cu 35 de salariaţi este obligată, în conformitate cu legislaţia daneză, să accepte reprezentanţii desemnaţi ai salariaţilor în conducerea întreprinderii. Acest lucru garantează faptul că lucrătorii sunt la curent cu poziţia şi cu viitorul societăţii.

Dacă propunerea care a fost prezentată este adoptată fără modificări, societatea respectivă ar putea să se înregistreze pur şi simplu ca o societate europeană cu sediul în Finlanda. Brusc, este nevoie de 150 de salariaţi care să îi reprezinte pe lucrători. În majoritatea celorlalte state membre ale UE, situaţia este şi mai rea.

Propunerea Comisiei va fi, poate, uşor îmbunătăţită în negocierile viitoare. Textul care va fi adoptat în viitor nu va fi, probabil, atât de slab.

În orice caz, ar trebui să ne punem întrebarea „de ce”? De ce prezintă Comisia propuneri iar şi iar, al căror singur obiectiv este de a reduce drepturile salariaţilor? Ar putea fi oare pentru că este ceva fundamental în neregulă cu UE?

(1) Vă rugăm să consultaţi procesul-verbal.