Stenograma dezbaterilor

Luni, 9 martie 2009 - Strasbourg

20. Situaţia socială a romilor şi îmbunătăţirea accesului acestora pe piaţa muncii din UE (prezentare succintă)

  Preşedintele − Următorul subiect este o prezentare scurtă a raportului (A6-0038/2009) al dnei Kósáné Kovács, în numele Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale privind situaţia socială a romilor şi îmbunătăţirea accesului lor la piaţa muncii din UE [(2008/2137(INI)].

  Magda Kósáné Kovács, raportor – (HU) Mulţumesc dnă preşedintă, dle comisar, doamnelor şi domnilor. După mai multe luni de muncă, înaintez Parlamentului raportul privind situaţia socială a romilor şi îmbunătăţirea accesului lor la piaţa muncii, un raport care exprimă responsabilitatea noastră profundă faţă de viitorul european al cetăţenilor romi, o minoritate etnică a cărei populaţie este egală cu cea a unui stat membru.

În ultimele luni, necesitatea de a interveni nu a pălit, ci dimpotrivă a devenit mai urgentă. Criza financiară globală s-a extins în Europa, iar cutremurul economic care a însoţit-o afectează serios încă o dată grupurile sociale cele mai vulnerabile şi în special cetăţenii romi. Anxietatea existenţială crescândă şi justificată a majorităţii în societate constituie un sol fertil pentru ură împotriva minorităţilor, pentru o atitudine discriminatorie şi exclusivistă şi pentru găsirea ţapului ispăşitor. Este de semnificaţie favorabilă şi simbolică faptul că adoptarea raportului pentru cetăţenii romi s-a putut desfăşura chiar în săptămâna în care Parlamentul pregăteşte următoarea reuniune a Consiliului, căutând nu numai soluţiile care să ne ajute să ieşim din criză, ci şi oportunitatea de a reduce traumele umane şi riscurile pentru mijloacele de trai pe baza principiului solidarităţii care uneşte Europa.

În ultimele decade, am învăţat că nu există dezvoltare economică dinamică ce poate oferi mobilitate în mod automat, folosind sistemele existente de redistribuire, celor de pe treapta socială cea mai de jos. Dimpotrivă, am văzut că, dacă nu există o politică care să susţină principiul oportunităţilor egale, atunci diferenţele la marginea societăţii pot deveni şi mai mari în perioade de dezvoltare. Sarcina noastră acum este să mobilizăm resursele pentru a gestiona criza şi pentru a oferi un impuls economiei, astfel încât cele 10 milioane de romi să nu cadă victime crizei, ci să devină participanţi la redresarea economică. Poziţia Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, adoptată cu o largă majoritate, găseşte că este inacceptabil ca o parte semnificativă a populaţiei rome să trăiască în condiţii similare celor din ţările în curs de dezvoltare. Zeci de mii de copii de etnie romă încă se dezvoltă în şcoli cu regim diferenţiat, unde nu pot dobândi cunoştinţe competitive şi duc cu ei de-a lungul vieţii rănile excluderii şi discriminării. Milioane trăiesc în ghetouri, fără apă curentă, canalizare şi adesea fără electricitate, iar speranţa lor de viaţă este cu 10 sau 20 de ani mai mică decât cea a majorităţii. Le lipseşte calificarea pe meserii, trăiesc din munca ocazională, iar viaţa lor este zilnic obiectul unei de discriminări vizibile. Şi ceea ce este cel mai dramatic: această situaţie întăreşte excluderea lor verbală, discursurile de ură şi soluţionarea conflictelor pe criterii etnice. Cine nu a auzit spunându-se „dacă e ţigan, nu vrea să-şi schimbe situaţia, ci preferă mai degrabă să fure decât să muncească”?

Cauza de bază este faptul că nivelul lor de viaţă rămâne la cel al ţărilor în curs de dezvoltare; acest lucru, la rândul său, intensifică tendinţa de excludere, iar copacul urii poartă fructele unor acte criminale. Forţa poate fi eliminată doar lovind la rădăcinile ei. Aceasta nu este doar problema ţărilor din Centrul şi Estul Europei, care doresc cu ardoare pacea, ci şi a fiecărui cetăţean european. De asemenea, nu trebuie să uităm că este în interesul fundamental al unei Europe care îmbătrâneşte să se asigure că este populată nu de persoane lipsite de noroc care depind de asistenţa socială, ci de cetăţeni bine educaţi, care muncesc, capabili să plătească impozite, contribuţii sociale şi asigurări. Acesta este subiectul raportului prezentat dvs. astăzi.

Pentru a face ceea ce este necesar, este indispensabil ca diferitele instituţii ale Uniunii Europene să lucreze la elaborarea şi punerea în aplicare planificată a unei politici cuprinzătoare privind etnia romă. O soluţie europeană comună este necesară pentru ca eforturile bine intenţionate şi adesea costisitoare ale statelor membre, care adesea rămân ineficiente din cauza lipsei de voinţă colectivă, să capete valenţe noi. Aş dori să mulţumesc sincer tuturor colegilor mei deputaţi, ale căror iniţiative importante au contribuit la întocmirea unui raport mai cuprinzător. Dorinţa de a coopera poate ajuta la înţelegerea faptului că nu este o chestiune de alegere, ci este necesar ca Uniunea Europeană să integreze imediat această forţă de muncă potenţială considerabilă, care are secole de experienţă în ceea ce priveşte adaptarea la mediu. Mulţumesc pentru răbdare.

  Jacques Barrot, vicepreşedinte al Comisiei – (FR) Doamnă preşedintă, dnă Kósáné Kovács, doamnelor şi domnilor, aş dori mai întâi să-i mulţumesc dnei Kósáné Kovács pentru raportul domniei sale, care contribuie la eforturile unite de promovare a includerii sociale a etniei rome.

Comisia împărtăşeşte analiza dvs., doamnă Kósáné Kovács, în ceea ce priveşte motivele principale care stau la baza excluderii: segregaţia socială pe care o suportă, obstacolele cu care se confruntă în accesul la educaţie, discriminarea care îi împiedică să se integreze pe deplin în lumea muncii, care împiedică accesul la bunuri şi servicii şi, mai presus de orice – şi dvs. aţi subliniat foarte bine acest lucru – prejudiciile şi stereotipiile cu care sunt împovăraţi.

Comisia sprijină şi propunerile Parlamentului European pentru soluţii durabile, în special accentul pe care l-aţi pus pe dezvoltarea copilului de la faza preşcolară, dezvoltarea microcreditelor pentru consolidarea antreprenoriatului, implicarea în activităţi pe cont propriu şi punerea în aplicare specifică a fondurilor structurale. Pentru Comisie, punerea în aplicare a unor soluţii eficiente, durabile necesită implicarea tuturor actorilor-cheie, inclusiv în primul rând a etnicilor romi înşişi, pentru a dezvolta, pune în aplicare şi monitoriza politicile care îi afectează.

În plus, Comisia consideră că ar fi mai bine să se folosească instrumentele şi politicile comunitare pentru a realiza includerea romilor, că trebuie să existe un schimb de cele mai bune practici, cum ar fi programul ACCEDER din Spania sau eforturile de combatere a segregaţiei din Ungaria. Pentru a fi eficiente, politicile trebuie să aibă obiective precise şi să respecte situaţiile specifice ale comunităţilor de romi pentru a realiza scopul integrării sociale.

În spiritul raportului dvs., dnă Kósáné Kovács, Comisia va continua să sprijine includerea socială a romilor printr-o mai bună protecţie a drepturilor individuale ale romilor, în special ale copiilor şi femeilor, luând în considerare problemele romilor în cadrul coordonării politicii la nivel european, în special în ceea ce priveşte angajarea şi includerea socială, printr-o punere în aplicare mai activă a fondurilor structurale şi a Fondului Social European şi, în sfârşit, prin consolidarea capacităţilor instituţionale ale societăţii civile rome.

Doresc să vă mulţumesc pentru raportul dvs., dnă Kósáné Kovács. Pot să vă spun că eu şi colegul meu, comisarul Špidla, suntem cât se poate de conştienţi de aceste probleme. Aş adăuga că Agenţia pentru Drepturi Fundamentale urmează să ne prezinte două rapoarte privind situaţia romilor, care sper să ne permită să propunem şi să promovăm ceea ce tocmai ne-aţi explicat atât de bine.

Mulţumesc, dnă Kósáné Kovács, şi mulţumesc Parlamentului pentru sprijinul său.

  Preşedintele. − Declar închis acest punct de pe ordinea de zi. Votul va avea loc miercuri.

Declaraţii scrise (articolul 142 din Regulamentul de procedură)

  Corina Creţu (PSE), în scris – O soluţie europeană la problemele cu care romii se confruntă impune să luăm în considerare că sunt cetăţeni ca şi noi, chiar dacă supuşi excluderii; organizaţiile reprezentative şi comunităţile de romi trebuie să fie actori activi în elaborarea politicilor de incluziune.

Eforturi sporite sunt necesare pentru a ameliora condiţiile de locuire şi accesul la serviciile de educaţie şi sănătate; acestea sunt condiţii minime pentru ca să poată obţine şi menţine un loc de muncă în ţările unde trăiesc; oportunităţile mobilităţii au avut pentru ei efecte perverse, accentuând discriminarea. Femeile au poziţie şi mai vulnerabilă pentru că fac obiectul unei discriminări multiple - de gen, etnică şi socială.

Programe naţionale de incluziune şi combatere a sărăciei există; rezultatele, modeste. Criza economică trebuie utilizată, în nici un caz, drept scuză pentru a nu implementa programele de incluziune sociala; dimpotrivă, este motiv de acţiune concertată.

Romii, ca orice alt grup defavorizat, pot plăti scump efectele crizei. Reacţiile aberante pe care le-am văzut în Italia sunt un avertisment. La probleme se pot gândi soluţii sau căuta vinovaţi. Dreapta a preferat întotdeauna să dea vina pe alţii; cei vulnerabili, în primul rând. Ca reprezentantă a Stângii, prefer să găsim soluţii.

  Lívia Járóka (PPE-DE), în scris – (HU) Aş dori s-o felicit pe dna Kósáné Kovács pentru raportul domniei sale, care prezintă o analiză cuprinzătoare a statutului socio-economic al comunităţilor rome. Raportul dnei Kovács formulează numeroase recomandări pentru viitor, solicitând de exemplu Comisiei să ia în considerare în politicile sale tehnice impactul politicilor faţă de romi şi să recomande introducerea unui sistem unic de cerinţe în programele de dezvoltare. Planurile fără bază reală ale statelor membre şi proiectele izolate, dintre care majoritatea sunt finanţate de Uniunea Europeană, nu aduc rezultate adevărate. Avem nevoie de un plan de acţiune comun care să se întemeieze pe baze juridice solide şi care să fie capabil, prin sancţiuni, să asigure punerea în aplicare a angajamentelor statelor membre. Comunităţile de romi trebuie implicate în procesul de planificare, punere în aplicare şi monitorizare de la nivelul cel mai scăzut până la nivelul organismelor consultative internaţionale; trebuie stabilite repere comune şi termen fixe pentru a verifica dacă resursele financiare investite sunt utilizate eficient.

Sărăcia şi excluderea socială sunt concentrate din punct de vedere geografic şi cercetările au schiţat clar harta sărăciei europene. Majoritatea romilor trăiesc în regiuni mici, „condamnate la moarte”, şi chiar dacă se menţine calitatea vieţii lor din prezent, acest lucru costă enorm. Pe termen lung, poate paraliza bugete şi ameninţă să fragmenteze coeziunea socială mai largă. De aceea, strategia comunitară trebuie să facă posibilă o intervenţie imediată de urgenţă în aceste domenii, prin programe distincte finanţate din fonduri de dezvoltare rezervate la nivelul Uniunii Europene, care ar trebui să fie capabile să se ocupe de probleme în toată complexitatea lor, precum şi prin asigurarea permeabilităţii între fonduri şi, dacă este necesar, prin introducerea formelor de sprijin specifice fiecărei regiuni.

  Rumiana Jeleva (PPE-DE), în scris – (BG) Ca reprezentantă a dreptei, cred în contribuţia fiecărui cetăţean la bunăstarea şi prosperitatea societăţii. Cred că integrarea tuturor grupurilor sociale în societate şi coeziunea socială trebuie să fie un obiectiv abordat fără etalarea populismului şi a fanfarei zgomotoase. Integrarea eficientă şi durabilă a romilor trebuie să se bazeze pe contribuţia lor economică şi pe implicarea fiecăruia dintre ei pe piaţa muncii.

În ţara mea, care nu face excepţie, romii sunt marginalizaţi din punct de vedere social şi trăiesc în sărăcie. Practic, educaţia lor se opreşte într-o fază foarte timpurie. De fapt, cercetările desfăşurate de Academia Bulgară de Ştiinţe în 2007 indică faptul că procentul de absolvenţi este aproape zero: doar 0,2%. Această lipsă de educaţie situează romii pe treapta cea mai de jos pe piaţa muncii şi reprezintă cauza principală a nivelului lor ridicat de şomaj. Pentru a fi integraţi efectiv, pe lângă educaţie, mai trebuie îmbunătăţite şi condiţiile lor de viaţă, iar ei trebuie incluşi în mod activ pe piaţa muncii. Totuşi, acest lucru nu se poate realiza fără implicarea romilor înşişi, fără dorinţa lor conştientă, activă de a vedea o schimbare a situaţiei. Consider că aceasta este o provocare majoră pentru noi toţi.

  Katalin Lévai (PSE) , în scris – (HU) Evenimentele din ultimii ani au demonstrat că este momentul să ne ocupăm în mod serios de situaţia economică, culturală şi de sănătatea romilor care trăiesc în Uniunea Europeană. Gradul de defavorizare socială în anumite regiuni atinge proporţii tragice şi actuala criză economică ne ameninţă cu o explozie socială. De aceea, salut în mod deosebit raportul dnei Magda Kósáné Kovács, care caută un răspuns la această problemă socială gravă. De asemenea, sunt foarte încântată de obiectivele stabilite în raport, însă doar evaluarea situaţiei, campaniile de informare şi consolidarea societăţii civile nu sunt suficiente. Avem nevoie de progrese concrete, decisive în domeniul educaţiei şi al creării de locuri de muncă.

Dacă nu sunt disponibile resurse financiare suficiente pentru aceste obiective, iniţiativa va rămâne literă moartă. Avem nevoie de o strategie UE şi pentru romi pentru ca aceste obiective propuse să aibă impact asupra politicilor economice, educaţionale şi de sănătate ale statelor membre; pentru că doar astfel va fi posibil să garantăm o viaţă demnă celor 10 milioane de persoane ai comunităţii rome şi să grăbim integrarea lor.

Strategia de îmbunătăţire a situaţiei romilor europeni necesită un plan de acţiune şi de aceea, sper că vor exista persoane dornice să continue munca începută de acest raport, care se va întinde probabil pe durata mai multor mandate parlamentare.

  Pier Antonio Panzeri (PSE), în scris – (IT) În timp ce în Italia abordarea problemei romilor de către guvern nu a fost complet consecventă şi adesea discutabilă în ceea ce priveşte principiile umanitare, în Europa s-au depus întotdeauna eforturi pentru menţinerea echilibrului dificil între integrare şi securitate. Rezoluţia Parlamentului European referitoare la situaţia socială a rromilor şi îmbunătăţirea accesului acestora pe piaţa muncii în UE reprezintă un exemplu în acest sens.

Recurgerea în mod repetat la măsuri legislative de urgenţă pentru a rezolva problemele asociate romilor indică în mod clar o incapacitate de a aborda un fenomen care nu este nou. În schimb, avem nevoie de o abordare sistematică şi coordonată, soluţii pe termen lung în domeniul educaţiei, al sănătăţii şi, cel mai important, politici privind piaţa muncii, deoarece ocuparea forţei de muncă şi educaţia facilitează acceptarea socială şi integrarea.

Europa cere să se pună capăt practicii discriminatorii de a evacua ocupanţii cartierelor sărace rome şi, să se dezvolte mai degrabă proiecte specifice de construire de locuinţe, care vor rezolva problema locuinţelor cu care se confruntă aceste comunităţi.

Pe scurt, cerem alegeri politice solide care combină solidaritatea şi responsabilitatea, dându-ne posibilitatea de a oferi un răspuns echilibrat unei situaţii urgenţe care altfel riscă să ne scape din mână. Suntem perfect conştienţi că este o cale greu de urmat, dar nu există altă cale pentru a ajunge la destinaţie.

  Rovana Plumb (PSE), în scris – Solicit Comisiei acţiuni concrete pentru sprijinirea integrării romilor pe piaţa muncii prin măsuri de finanţare a formării şi reformării şi măsuri de aplicare riguroasă a legislaţiei privind combaterea discriminării în domeniul ocupării forţei de muncă.

Reafirm necesitatea creării în cadrul CE a unui departament specializat care să asigure interacţiunea între Comisie şi guvernele naţionale, în vederea implementării proiectelor destinate minorităţii rome, sub aspectul integrării sociale, economice şi culturale a acestora.

  Daciana Octavia Sârbu (PSE), în scris – Suntem cu toţii conştienţi că problema reprezentată de situaţia romilor nu este doar o problemă naţională a fiecărui stat în parte, ci este o problemă europeană şi trebuie soluţionată la acest nivel.

Subliniez că, mai ales noile state membre, au nevoie de un sprijin real din partea UE pentru integrarea romilor atât din punct de vedere social, cât și pe piaţa muncii.

Este binecunoscut faptul că, numărul romilor care nu au acces la piaţa muncii în Uniunea Europeana este îngrijorător și nu trebuie să mai amânam crearea de programe europene eficiente, care să stimuleze în primul rând accesul romilor la educaţie, pentru ca acest fenomen al șomajului să nu se perpetueze din generaţie în generaţie.

Libera circulaţie de care se bucură acum romii, din noile state membre, nu a implicat și accederea la fel de facilă și pe piaţa muncii din UE, si putem afirma că romii migranţi în alte state membre nu au făcut decât să îşi exporte propria sărăcie.

Pe fondul crizei economice, cetăţenii de etnie romă acced și mai greu la piaţa muncii, ceea ce face ca o mare parte dintre ei să trăiască sub pragul sărăciei.

Este deci, o provocare majora pentru noi, ca într-o perioadă de criză economică să stimulăm angajatorii să ofere locuri de muncă celei mai numeroase minorităţi din Europa.

  Dushana Zdravkova (PPE-DE), în scris – (BG) Doamnelor şi domnilor.

Raportul dnei Kósáné Kovács privind situaţia socială a romilor şi îmbunătăţirea accesului lor la piaţa muncii în UE reflectă nivelul înalt de responsabilitate politică pe care o are Parlamentul European faţă de cetăţenii Europei în punctul culminant al crizei economice mondiale. Raportul evidenţiază în detaliu toate provocările majore în calea îmbunătăţirii situaţiei economice şi integrării sociale a celei mai mari minorităţi etnice din Europa. În aceste timpuri de criză, este important ca noi să apărăm valorile pe care se bazează uniunea noastră şi să-i protejăm pe membrii slabi ai comunităţii noastre.

Găsirea unor soluţii pentru educaţia romilor, punerea în aplicare a unor politici specifice de ocupare a forţei de muncă, garantarea accesului la servicii de sănătate şi, nu în ultimul rând, promovarea luptei pentru egalitatea femeilor rome trebuie să constituie mijloacele folosite pentru rezolvarea pe termen lung a problemelor care afectează această parte a societăţii europene.

Raportul reliefează în mod clar şi distinct principiul implicării organizaţiilor neguvernamentale şi a romilor în elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor de integrare socială. Consider că, dat fiind că intrăm în al patrulea an al Deceniului de includere a rromilor, statele membre trebuie să monitorizeze mai serios recomandările specifice făcute de Comisie în privinţa punerii în aplicare a acestui proiect european vast.

Mulţumesc pentru atenţie.