Richard Corbett (PSE). - Madam President, I welcome the fact that this report looks at what can be done at European level to stimulate the economies, whilst I recognise that most of the instruments to do so remain at national level: 99% of public expenditure is national, not European; most regulation is national, not European. But if we look at what we can do at European level, the plan proposed by the Commission for a EUR 30 billion contribution, including advance payments from Structural Funds and new loans from the European Investment Bank, can and will make a real contribution to coming out of this crisis.
We must also make sure that we avoid protectionism in Europe. A beggar-your-neighbour approach by different countries would weaken our common market and seriously damage the prospects of job creation and economic growth in the long term. On the contrary, freedom of movement for workers and initiatives to help businesses’ exports to the single market will help provide the stimulus needed for our economic recovery.
Carlo Fatuzzo (PPE-DE). - Signora Presidente, ho votato a favore del progetto comune per aumentare la sicurezza di chi sceglie il mare per viaggiare. Credo che sia molto importante aggiungere che si dovrebbe spendere di più per la professionalità di tutti i marittimi che sono responsabili della navigazione – dal comandante, al capo macchinista, al nostromo, al capitano d'armi, al timoniere e a tutti i marittimi – perché da loro dipende la vita e la sicurezza degli uomini in mare. Quindi più professionalità e più retribuzione per chi ha nelle proprie mani la nostra vita di passeggeri del mare.
Simon Busuttil (PPE-DE). - Dwar dan ir-rapport nixtieq ngħid li minkejja l-inizjattiva favur l-ambjent, l-effetti negattivi u żbilanċjati ta' din l-inizjattiva fuq ir-reġjuni u l-pajjiżi li qedgħin fil-periferija tal-Unjoni Ewropea pereżempju bħal Malta, ma kinux ikkunsidrati biżżejjed. Din l-inizjattiva kapaċi ġġib żieda sostanzjali fil-prezz tat-trasport tal-merkanzija meta jkun hemm trasport lejn u minn dawn ir-reġjuni fil-periferija, liema żieda tista' tissarraf fi prezzijiet iktar għolja tal-prodotti li jidħlu u joħorġu minn dawn ir-reġjuni jew minn dawn il-pajjiżi. Għaldaqstant, jiena vvutajt kontra dan ir-rapport.
Leopold Józef Rutowicz (UEN). - Pani Przewodnicząca! Pobieranie opłat dodatkowych od pojazdów ciężarowych jest zwiększeniem podatków. Transport ciężarowy świadczy usługi dla całej gospodarki, dla obywateli. Jego koszty mają wpływ na cenę wszystkich produktów, których jesteśmy konsumentami. Obciążenie transportu dodatkowymi kosztami oprócz już płaconych podatków, akcyzą od paliw i winiet teraz, gdy mamy problem kryzysu, który nie wiemy kiedy się zakończy jest społeczną nieodpowiedzialnością.
Zanieczyszczenie powietrza, efekt cieplarniany, wypadki w dużym stopniu są zależne od konstrukcji pojazdów i rozwiązań komunikacyjnych. W tym zakresie w ostatnich dziesięciu latach nastąpił znaczny postęp korzystny dla nas wszystkich. W obecnej formie nie popieram dyrektywy, która wymaga radykalnego przeredagowania.
Hannu Takkula (ALDE). - Arvoisa puhemies, haluan ensinnäkin todeta, että kannatan tätä Cashmanin mietintöä, kiitoksia hänelle siitä. Se parantui paljon täällä parlamentin käsittelyssä, kun ottaa huomioon, mikä oli komission alkuperäinen esitys.
Lähtökohtana pitää olla se, että päätöksenteko on avointa. Ihmisillä pitää olla mahdollisuus saada asiakirjoja, koska vain sitä kautta syntyy luottamus, ja tässä on erittäin tärkeää, että voimme koko Euroopan tasolla päästä siihen, että ihmiset näkevät, miten lainsäädäntöprosessi etenee, ja avoimuutta noudatetaan kaikissa hallinnon portaissa asiakirjojen osalta.
Kaikki luonnollisesti ymmärtävät, että on joitakin kohtia, kuten yksityisen henkilön terveyteen liittyvät asiat ja niin edelleen, missä pitää toimia suljetusti, mutta lähtökohtaisesti lainsäädäntöprosessissa kaiken pitää olla avointa, ja tässä suhteessa olen tyytyväinen tähän ja katson, että rehellinen ja avoin päätöksenteko on se seikka, jonka kautta voimme saada kansalaisten luottamuksen.
Martin Callanan (PPE-DE). - Madam President, a recent report by the UK-based NGO the TaxPayers’ Alliance said that EU membership costs every man, woman and child in the United Kingdom GBP 2 000 each every year.
I have to say that many of my constituents in the North East of England think they get very bad value for such a large sum of money. Therefore, ensuring public access to the documents of the European institutions is the very least that those constituents could expect in return for handing over such large sums to the EU every year. In the eyes of many people the EU remains a very obscure and monolithic entity. Anything that we can do to improve access, to give more information to the public on some of the things that perhaps some of our Commissioners and others would rather keep confidential, is very welcome.
Already we see whistleblowers and others that have been vilified and hounded out of their jobs for exposing confidential information. If all that information had been available in the first place, then perhaps many of those over-the-top reactions would have been unnecessary.
Syed Kamall (PPE-DE). - Madam President, I am grateful for this opportunity to explain how I voted on this very important report. We all know that, when different parties are involved in sensitive political negotiations, sometimes there is a need for secrecy in order to avoid a deal being scuppered. However, this is not really what we are talking about in this case.
Recently there have been negotiations on the Anti-Counterfeiting Trade Agreement and some of the issues that have been debated include a massive erosion of individual civil liberties. There have been proposals, for example, to search people’s iPods and laptops when entering countries to check for copyright and non-copyright material. Were we able to debate these in an open and transparent manner? No, because these documents have been kept secret – perhaps for justifiable reasons, but reasons that we do not really understand. Therefore, what we really need is more openness and more transparency in order for us to really get to the heart of the issue.
I completely agree with my colleague, Mr Callanan, when he says that the fact that they were not transparent does not bode well for the EU.
Carlo Fatuzzo (PPE-DE). - Ringrazio i fans che mi continuano a seguire da lungo tempo e non si stancano. Signora Presidente, sono uno dei 74 parlamentari che oggi hanno votato contro la relazione Jan Andersson, non perché io sia contro l'occupazione, ma perché in questi orientamenti per le politiche dell'Unione europea, degli Stati dell'Unione europea, non è assolutamente specificato che una delle possibilità per favorire l'occupazione è quella di lasciare che i lavoratori che lo desiderano, che lo richiedono, possano andare in pensione. Questa politica di rinviare l'età di pensione obbligatoriamente, dovunque, comunque, non fa altro che far perdere posti di lavoro ai giovani che volentieri sostituirebbero gli anziani che desiderano lasciare il proprio posto a loro, ai giovani.
Martin Callanan (PPE-DE). - Madam President, this report starts from a false assumption: the assumption that the EU knows best when it comes to employment policy. Many of my constituents would profoundly disagree; they would rather that the EU were kept well away from anything to do with employment policy. I believe that my country should withdraw from the EU’s Social Chapter.
It is more than a little ironic that the EU seeks to pass on its wisdom on employment policy to the Member States whilst at the same time it is responsible for huge amounts of red tape and regulation that have constricted so many businesses in my region and across Europe and caused an awful lot of the unemployment that it now seeks to cure.
The European social model is outdated, it is destructive, it prevents job creation and it acts against entrepreneurship. The best thing would be for the EU to keep its nose out of the Member States’ employment policy and produce less red tape and less regulation. That is the best thing that we could do to create more jobs in the economy.
- Proposition de décision sur l'article 139 du règlement (B6-0094/2009)
Jim Allister (NI). - Madam President, I voted for this proposal because it postpones the folly of an utterly unnecessary waste of even more money on translation services in this House in respect of Irish.
I would have preferred the entire folly of that waste to have been overturned. However, at least this saves our taxpayers some of the unnecessary waste.
The minimal use of Irish in this Chamber is self-evident, although Miss de Brún, as part of her aggressive Republican agenda, may regale us in that dead tongue, with the only relief being that hardly anyone who tunes into Parliament on line can understand a word she says. I can assure them they are missing very little.
Her Sinn Féin colleague, Miss McDonald, has not got past uttering a little stammering, stuttering, pidgin Irish, but even then we are wasting money on translation.
Miroslav Mikolášik (PPE-DE). - Madam President, I thank Ms Kovács for the informative and helpful report on the situation of the Roma.
As you all know, the population of the Roma is ever-expanding and consistently becoming a huge and influential force throughout Europe. This group of 10-12 million people is amongst the poorest on the continent, yet has immeasurable potential.
As Europeans and Members of the European Parliament, which was founded on the pillar of equality, we must react to this problem as quickly as possible. The continual oppression of one of Europe’s largest minorities is shameful and inefficient. With better regulation and a higher degree of cooperation, nations may be able to provide work for this huge block of potential labourers. With the looming economic crisis, the Roma may be able to help solve some of Europe’s deepest problems. In addition, the prejudice against and degradation of these people has gone on long enough. Equal rights and opportunities must be provided to all citizens of Europe, including the Roma.
Just at the beginning of this month in Hungary two Roma people were shot like animals when they were trying to escape from their burning house. How is it possible that in a united Europe there are cases like this?
Philip Claeys (NI). - Voorzitter, ik heb tegen het verslag-Kovács gestemd, omdat dit hele verslag doordrongen is van het slachtofferdenken en omdat ik van oordeel ben dat een minderheidsgroep, zoals de Roma-zigeuners, eigenlijk veel meer baat zou hebben bij een strategie van responsabilisering.
Ook ik ben natuurlijk van oordeel dat de Roma correct behandeld moeten worden, zoals iedereen trouwens, maar de meerderheid van de problemen die in dit verslag vermeld worden, hebben te maken met een levensstijl, met een manier van leven waar die mensen zélf voor gekozen hebben. En dan kunnen we nog zoveel verslagen en resoluties aannemen en zoveel geld geven als we willen, op het terrein zal dat helemaal niets aan de situatie veranderen.
Frank Vanhecke (NI). - Voorzitter, ik heb in dit Parlement, in al de jaren dat ik hier ben, al heel veel politiek correcte onzin zien passeren, die meestal werd goedgekeurd met zeer grote meerderheden, maar dit verslag slaat in mijn ogen toch werkelijk alles. Indien dit Parlement zich per se wil bemoeien met de sociale situatie van de Roma en met hun toegang tot de arbeidsmarkt, is het dan echt teveel gevraagd om een minimum aan objectiviteit na te streven?
De waarheid is dat de problemen van de zigeunerbevolking voor het grootste deel het simpele gevolg zijn van hun eigen weigering om zich aan te passen aan de maatschappij waar zij wonen, zeker wat onderwijs betreft, zeker wat beroepsopleidingen betreft. Al decennia lang pompen wij miljoenen euro's in allerhande programma's vol idyllische, maar vooral onrealistische onzin in de sfeer van dit verslag. Zonder enig resultaat. Wordt het dan geen tijd om te stoppen met pamperen, en eens naar de echte oorzaken van de problemen te zoeken vooraleer wij oplossingen voorstellen?
Avril Doyle (PPE-DE). - Madam President, while the amended version was an improvement, it was still with a heavy heart that I supported this own-initiative report, since it was not consistent with the climate and energy package carried by a huge majority in this House on 17 December 2008.
Just to remind us, my own EU-ETS report, which was the cornerstone of this package, was carried by 610 votes for, 60 abstentions, and 29 against. Needless to say, Mr Reul was not among the 610 Members out of 699 who supported my report.
I have reservations about any reference to drilling in the Arctic or exploration for alternative sources of oil, such as tar sands. Past months have shown that the importance of energy security has never been as acute. The cooperation that is necessary across the EU, and the need to take advantage of the stimulus packages currently launched by almost all Member States and the Commission, underscore the need for investment in renewables to increase our energy security, to decrease our carbon emissions and to wean us off our high dependence on fossil fuel, albeit over an agreed timeline.
Martin Callanan (PPE-DE). - Madam President, I was the shadow rapporteur on the Sacconi report into CO2 emissions from passenger vehicles, and I can see from the work that I did on that that we do need to reduce our dependence on oil.
We need to reduce that dependence because most oil supplies are, of course, in very unstable and unsavoury parts of the world. For far too long, our thirst for oil has sustained regimes that are deeply inimical to everything that we stand for, to our own interests and to our own values, especially with regard to human rights and good governance.
Particularly, of course, we need to reduce our dependence on Russian oil supplies. Russia has shown in the past that it will not hesitate to use its control of much of our energy supply to achieve political and economic goals, and we need to do all we can to reduce their ability to do so, and to do that we of course need to reduce our dependence on oil.
Neena Gill (PSE). - Madam President, I abstained on this report because I believe it simply does not go far enough. We have previously made commitments in this House to the reduction of emissions. Transport has a key role to play in the fight against climate change and should be assisted in meeting its responsibility, but this report will do little to help.
This is unfortunate because there are some good proposals. The noise charges for trains take into account the broader environmental impact of transport and fit well with the proposals currently going through the Committee on Industry, Research and Energy on reducing noise in car tyres.
But much more could have been done for the aviation sector. It is odd that the report mentions rail, sea and inland waterway transport yet neglects this sector, one of the principal contributors of carbon emissions. It is because it lacks teeth in this area and so many others that I abstained on this report.
- Proposition de résolution B6-0107/2009 (Stratégie de Lisbonne)
Hannu Takkula (ALDE). - Arvoisa puhemies, Lissabonin strategia on kannatettava asia, mutta sen kohdalta täytyy todeta, että tämä ajatus, että Eurooppa olisi maailman johtavin tietoon perustuva talousalue 2010, ei ole toteutumassa. Me elämme nyt vuotta 2009, ja sen vuoksi jos haluamme saada jotakin aikaan, meidän pitää löytää oikeanlaista sitoutumista Euroopan laajuisesti hyvin nopeasti. Silloin me voimme saavuttaa tämän tavoitteen ehkä vuoteen 2020 tai 2030 mennessä.
Tämä tarkoittaa erityisesti sitä, että koulutukseen ja tutkimukseen pitää sitoutua Euroopan laajuisesti hyvin nopeasti. Meillä on tällä hetkellä käsillä taloudellinen taantuma ja tämän taloudellisen taantuman keskellä pitää muistaa, että jotta me voimme saada riittävän hyviä inhimillisiä resursseja, työvoimaa meidän työmarkkinoillemme, silloin tarvitaan erityistä satsausta koulutukseen ja opettajankoulutukseen, ja tässä on painopistealue, jos haluamme todellakin saavuttaa Lissabonin strategian tavoitteet.
Philip Claeys (NI). - Voorzitter, ik heb mij onthouden van stemming over de resolutie over de Lissabon-strategie, hoewel de resolutie in feite globaal genomen een zeer evenwichtige resolutie is die een goede diagnose maakt van de situatie en ook tal van voorstellen bevat waar ik mij volledig achter kan scharen. Maar ik heb mij van stemming onthouden, omdat hier opnieuw gewag wordt gemaakt van die fameuze blue cards van de economische immigratie en deze ook uitdrukkelijk wordt gesteund, juist op een moment waarop wij in de Europese Unie met meer dan 20 miljoen werklozen zitten en de werkloosheid door de economische crisis nog verder zal toenemen.
Juist op zo'n moment moeten wij ophouden met terug te grijpen naar gemakkelijker kortetermijnrecepten zoals nog maar eens economische immigranten massaal naar hier halen, en moeten we integendeel investeren in opleiding en herscholing van de bestaande werklozen, in plaats van deze mensen zomaar te laten vallen ten voordele van een massale nieuwe immigratie.
Christopher Heaton-Harris (PPE-DE). - Madam President, I cannot remember how I voted on the Lisbon Strategy. I think it is a completely worthless thing, because Europe was meant to be the leading knowledge-based society by 2010. Over the 10 years I have sat in this Chamber, I did wonder how we were going to get there when we were passing regulation after regulation that was stifling business and opportunity and, indeed, encouraging business to move away from the continent of Europe.
I am always reticent when it comes to these sorts of reports. Having sat in the Chamber for a couple of hours today voting about imposing more and more regulation on businesses and on people, I feel we are going in exactly the wrong direction from this Chamber and we need a huge about-face immediately.
Martin Callanan (PPE-DE). - Madam President, I agree with many of the comments made by my colleague, Mr Heaton-Harris. As he correctly said, the Lisbon Strategy commits the EU to becoming, slightly ironically, the most competitive economy in the world by 2010. With just one year to go before that self-imposed deadline, I cannot be the only person in this House who wonders, and becomes more than a little sceptical, about whether we will ever get there.
We constantly pass resolutions and the Commission constantly produces strategy documents telling us how we are going to get there. It is just that we never seem to arrive.
The content of the Lisbon Strategy was always far in excess of the EU’s capacity to deliver it, and was in many ways contrary to the whole ethos of the EU over the past 50 years because, as Mr Heaton-Harris reminded us, much of the EU’s employment and economic regulation actually causes more difficulty in achieving the goals of the Lisbon Strategy than anything else. We are constantly piling on more and more burdens and regulations that force industry out of Europe, and we have no chance whatsoever of meeting any of the goals of the Lisbon Strategy. It is about time we were honest with ourselves and admitted that.
Syed Kamall (PPE-DE). - Madam President, the initial goals of the Lisbon Strategy committed the EU to creating a knowledge economy, an innovative economy, a digital economy by the year 2010. Well, I have news for us all here in this packed Chamber: we are running out of time. You may not have noticed, but we have made very little progress so far.
Before I became a politician I used to work with a lot of innovators and help lots of start-up companies. It was a real contrast, coming to the world of European politics, to see how we dealt with innovation. When we deal with innovation here, we have committees, we have strategy documents, we have votes, we have everything but innovation, unless you consider more paper creation to be innovation.
When you talk to the innovators out there, the people who are going to create wealth in the European Union and across the globe, what they want is for governments to keep out of the way. It is time the looters of government stopped draining the life-blood of companies.
Neena Gill (PSE). - Madam President, it is with heavy heart that I stand up to speak once again on Lisbon. I do not normally speak here just for the sake of being negative. I believe that the European Union talks the talk when it comes to the Lisbon Strategy. However, today, almost 10 years since the summit, it is a long way from walking the walk.
We hear many warm words about the need for the skilled workforce that will be able to adapt to economic upheavals, such as the one we face today. However, across Europe we still face a chronic skills crisis. In my region, the West Midlands, the skilling of the workforce has had a particularly painful and protracted birth. Regrettably, we have the highest proportion of skill-shortage vacancies of any British region. I would, therefore, call on the Commission not to lose sight of the structural reforms needed to reinvigorate the Lisbon Strategy during a period which is beset with economic disorder, higher oil and commodity prices and ongoing turbulence on the financial markets.
- Proposition de résolution B6-0134/2009 (Changement climatique)
Christopher Heaton-Harris (PPE-DE). - Madam President, the reason I want to give an explanation of vote on this particular report is because I cannot believe the hypocrisy of this House in talking as it always does about climate change.
Why is this House hypocritical? Well, look around you. We are in our second Chamber. We have a perfectly good Chamber back in Brussels. We are here for only three or four days per month. I admit that we are going to get an extra part-session this particular month, but only to average out for the one in 12 sessions that we need to do.
We have hundreds of people displaced from their normal places of work to come here. They travel and cause carbon emission while they are getting here. We are possibly the least green parliament that there is. When I entered this place it was meant to be a paperless parliament yet, if you look around, all our desks are covered in paper. We are the worst hypocrites when it comes to this than any Chamber I know.
Syed Kamall (PPE-DE). - Madam President, I entirely agree with the sentiments expressed by the previous speaker. We should consider the fact that the European Parliament has two Chambers – in Strasbourg and Brussels – and we also have three sites, including the one in Luxembourg, which people do not talk about very often. Not only are we building a new block in Luxembourg, leading to more carbon emissions that could well contribute to climate change – or not, depending on what one believes on the issue – but also it is simply hypocritical for us to carry on debating climate change while we continue to operate out of three places of work.
Even if we were eventually to operate only out of one – Brussels – when you walk around the streets of Brussels at night and look up from Place du Luxembourg towards the European Parliament building you see this great lit-up beacon to hypocrisy. If we are going to tackle climate change, it is about time we put our own house in order.
- Proposition de résolution B6-0133/2009 (Politiques de l'emploi)
Frank Vanhecke (NI). - Voorzitter, ook deze resolutie staat eigenlijk bol van de goede bedoelingen, maar een mens moet zich toch een keer afvragen of met dat soort resoluties ook maar één morzel grond aan de dijk wordt gezet.
Voor mij is het bijvoorbeeld onbegrijpelijk dat een resolutie over werkgelegenheid, voorzover dat al een Europese bevoegdheid is - en ik vind dat dat geen Europese bevoegdheid is - voorbijgaat aan zeer essentiële vragen zoals: hoeveel werklozen zijn er op dit ogenblik in de Europese Unie? 20 miljoen nog? Of zijn we al op weg - meer waarschijnlijk - naar de 25 miljoen?
Vraag: Houdt de Commissie nog altijd vast aan haar waanzinnige optie om meer dan 20 miljoen nieuwe vreemdelingen aan te trekken naar de Europese Unie? Vraag: Gaat de Commissie eindelijk afzien van haar rekruteringscentra in landen als Mali of Senegal om nog meer werkloosheid te importeren? Dat soort vragen hadden we in de resolutie verwacht in plaats van de nietszeggende catalogus van goede voornemens die het nu jammer genoeg is geworden.
Syed Kamall (PPE-DE). - Madam President, once again we are talking about something that we are doing very little about, and that is employment policy. Once a colleague said to me that when the European Parliament talks about employment, it is actually creating far more unemployment than one would expect. We have got to recognise that, if we are going to create jobs, we have to set the wealth creators free. We have to enable them to continue their spirit of free enterprise, to create wealth, to create jobs.
But what do we do here? By regulation and debate, what we seek to do is to choke off the very spirit of innovation, the very spirit of entrepreneurship, and we have continued to do that today. Only today Mr Schulz – who is a man I often disagree with, but not today – talked about the social-democratisation of the EPP. Now that that day has come, we know that we are doomed when it comes to creating jobs in Europe.
Daniel Hannan (NI). - Madam President, have you noticed that the harmonisation of policy always happens in the same direction? More integration invariably means more intervention.
Or let us put that the other way around: pluralism guarantees competitiveness. If you have competing states with different tax levels, then you can only raise your tax to a certain level before your money starts going abroad. If you have competing states with different employment policies and different social policies, you can regulate your employment market only to a certain degree before the jobs start crossing your borders.
Now, during the good years the European Union was able to disregard these verities and was able to construct behind its walls a highly regulated and centralised market. But those good years have come to an end. We now risk cutting ourselves off from more dynamic economies and becoming more penurious and more irrelevant and ultimately, like Tolkien’s Eldar, going into the west and fading.
Richard Corbett (PSE). - Madam President, I notice that at least some of those who have been denigrating all European legislation, whatever it is, nonetheless voted in favour of the third Maritime Package, a package that I welcome because it increases the health and safety of people on ships; it will ultimately cut costs because it will save lives downstream and it makes safety systems of different Member States compatible with each other, thus making them more efficient, more effective, less costly, while at the same time improving health and safety. I welcome the adoption of this package, which will make a difference to the safety of hundreds of constituents of mine in Yorkshire and Humber.
Neena Gill (PSE). - Madam President, I voted in favour of this report as I was pleasantly surprised that our proposals against tax havens were adopted by the House. I was also in support of the wide-ranging remit given in this report to address the current crisis.
The one aspect that I really want to focus on is the recovery plan so far. We need to make certain that we still have secure jobs and sustainable careers for people when the economy begins to perform better and support key sectors such as the car industry. The automotive sector is a model of how traditional industries should adapt in the years to come. I recently visited the Jaguar Land Rover plant in my constituency, where I saw how the company has turned itself into a world leader in green automobile technology, and where the new type-approval guidelines we have been adopting in this House have been welcomed wholeheartedly.
Daniel Hannan (NI). - Madam President, once again we are indulging the fantasy that you can spend your way out of debt and legislate against recessions. At best, we are engaging in self-deceit; at worst, we are deliberately perpetrating a deceit against our electorate.
The truth is that nothing can stop this correction: interest rates were held too low for too long and now that the air has been pumped into the balloon, it is going to come out again. We could try to rescue some of the victims but, instead, we engage in this pretence that we can stop the thing happening. The debt will be paid by our children yet unborn and unbegot, and nowhere more than in my country, where every child is now born with a debt of GBP 30 000 because of the incompetence and incontinence of its government.
As our national poet says: ‘This land of such dear souls, this dear dear land, ... Is now leased out – I die pronouncing it – like to a tenement or pelting farm.’
And now, on top of that national debt, we are expected to contribute to these European recovery programmes. I close again with the words of our national poet: ‘Prevent it, resist it, let it not be so, Lest child, child’s children, cry against you, “Woe!”’
Jean-Claude Martinez (NI). - Madame la Présidente, on peut citer comme exemples de grande criminalité financière internationale l'affaire Madoff, évidemment, mais aussi la spéculation sur les matières premières agricoles en 2007.
C'est la raison pour laquelle toute une série de juristes, notamment le cabinet de Carlos Sotelo en Espagne, et des réseaux de grands cabinets ont proposé l'institution d'un tribunal financier international.
On pourrait d'ailleurs tout simplement élargir la compétence de la Cour pénale internationale à la grande criminalité financière parce que, en 2007, des millions d'enfants sont morts de la spéculation sur les produits agricoles. Il y a eu un Darfour financier.
Ce tribunal financier international aurait pour compétence d'enquêter sur la spéculation et les spéculateurs, de contrôler les paradis fiscaux, de réguler et de sanctionner.
C'est le test de sincérité pour Obama, pour le Président Sarkozy et pour les dirigeants. C'est le message politique à envoyer aux opinions publiques, et ce serait la première étape d'une organisation planétaire, d'un phénomène planétaire et d'un traitement planétaire d'une crise économique planétaire.
Christopher Heaton-Harris (PPE-DE). - Madam President, it is very nice to speak after Mr Corbett in such debates because Mr Corbett is never wrong in this place; often confused, as he was today, giving the wrong explanation of vote at the wrong time, but obviously never wrong! I do wonder, though, whether in this House we know what the real economy is. Is the real economy a bunch of paper-pushers and bureaucrats, with us writing laws that other people have to implement, such as the Civil Service in the UK, where we have been growing the public sector way faster than the private sector has been growing over the last 10 years? Or is the real economy actually people doing jobs of work and innovating and starting their own businesses? I just wonder if this report is actually heading in the right direction. Having read it, I am pretty sure that it is not.
Daniel Hannan (NI). - Madam President, we in this House know, perhaps better than some outside, the extent to which the European Union has now become a mechanism for the massive redistribution of wealth.
For a long time, that system worked very well because there were only a very small number of people paying into the pot. The only two net contributors to the budget for most of the European Union’s history were the United Kingdom and, outstandingly, Germany.
However, things have changed now, and the money is running out. We saw that vividly illustrated at the summit two weeks ago when the Hungarian prime minister demanded a EUR 190 billion bail-out for Central and Eastern Europe, and was told in no uncertain terms by the German Chancellor that the money was not there and would not be forthcoming.
German taxpayers (and this is rarely acknowledged) have always propped up the whole system. Integration rests on their sufferance, and they have now seen through this. They are not responding any more to the unspoken appeal to historical responsibility. They are a sensible, level-headed people and can recognise a self-serving argument and spot a racket when they see one. If you think I am wrong about this, then let them have a referendum; let everyone have a referendum: put the Treaty of Lisbon to a vote. Pactio Olisipiensis censenda est!
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Dichiaro il mio voto favorevole alla relazione dell'onorevole Geringer de Oedenberg sulla versione codificata dell'esenzione dell'imposta sul valore aggiunto di alcune importazioni di beni a carattere definitivo. Trattandosi di una mera codificazione di un testo legislativo precedentemente esistente e non comportando alcuna modifica sostanziale del testo stesso, credo che si debba sostenere la proposta della Commissione e le raccomandazioni dei servizi giuridici del Parlamento, del Consiglio e della Commissione stessa.
- Rapport: Díaz de Mera Garcí Consuegra (A6-0106/2009)
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Mi astengo dalla votazione della relazione dell'onorevole Diaz de Mera Garcia Consuegra sull'adeguamento degli stipendi base applicabili al personale dell'Europol. Concordo solo in parte con l'opinione del relatore in merito e non ritengo dunque opportuno schierarmi in proposito.
Alessandro Battilocchio (PSE), per iscritto. − Signor Presidente. Il mio voto è favorevole.
Ritengo che la catastrofe ambientale che ha colpito la Romania non possa passare inosservata. La Romania è uscita provata dall'alluvione, non solo dal punto di vista economico e ambientale, ma anche sotto il profilo sociale.
Strazianti sono state le cronache che hanno riportato le vicende personali della popolazione: nuclei famigliari hanno perso i loro affetti e i loro beni, molti dei quali conquistati con il sudore di una vita.
Molte associazioni sono già attive sul territorio ma è giunto il momento che anche le istituzioni, ed in prima persona i membri di quest'aula, diano un contributo concreto a questa causa.
Accolgo quindi positivamente il parere della commissione per i bilanci ed auspico che quanto prima gli 11.785.377 euro del Fondo di solidarietà siano messi a disposizione della Romania, a fine di risollevare la popolazione sia dal punto di vista economico, ambientale e sociale.
Genowefa Grabowska (PSE), na piśmie. − Zasada solidarności jest w Unii Europejskiej zasadą podstawową i niekwestionowaną. To właśnie ta zasada, istniejąca przecież nie tylko na papierze, odróżnia Unię od innych organizacji międzynarodowych. Jej praktycznym wyrazem jest bez wątpienia Fundusz Solidarności, uruchomiony na mocy porozumienia międzyinstytucjonalnego z 2006 roku dla niwelowania negatywnych konsekwencji „poważnych klęsk żywiołowych”. Dobrze, iż Fundusz działa, że w ubiegłym roku skorzystało z niego pięć państw. Jest to dowodem na to, że żadne państwo UE w obliczu tragedii nie pozostanie osamotnione. Powódź, która w lipcu 2008 r. nawiedziła pięć okręgów w północno-wschodniej części Rumunii, spowodowała poważne straty materialne (0,6% DNB) oraz zdezorganizowała życie ponad 2 milionów mieszkańców z 214 gmin.
W tej sytuacji wniosek Rumunii o pomoc, nawet jeśli nie spełnia on kryteriów ilościowych określonych w art. 2 ust. 1 rozporządzenia 2012/2002 ustanawiającego Fundusz Solidarności UE, uważam za zasadny. Nie mam także wątpliwości, iż w tym przypadku należy zastosować kryterium „nadzwyczajnej klęski żywiołowej” także przewidziane w ww. rozporządzeniu i pozwalające na uruchomienie Funduszu na rzecz Rumunii. Jako polski poseł z regionu, który latem 2008 roku także został dotknięty klęską żywiołową (trąba powietrzna w województwie śląskim), na szczęście nie o tak ogromnej sile niszczenia oraz skali, rozumiem i w pełni popieram ten namacalny dowód europejskiej solidarności.
Maria Petre (PPE-DE), în scris. − Am votat în favoarea acestui raport deoarece contribuie la mobilizarea mult mai rapidă a Fondului de Solidaritate. În 2006, plata efectuată de Uniunea Europeană prin intermediul Fondului de Solidaritate pentru ajutorul României după inundaţiile din aprilie şi august a întârziat un an. Remarc cu satisfacţie că procedurile s-au îmbunătăţit şi permit o intervenţie promptă a Uniunii în ţările care s-au confruntat cu o catastrofă naturală majoră sau o catastrofă ieşită din comun.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Esprimo il mio voto favorevole alla relazione del collega Böge concernente la mobilitazione del Fondo di solidarietà europea. Concordo sul fatto che le condizioni di ammissibilità alla mobilitazione del suddetto fondo siano soddisfatte nel caso della domanda inoltrata dalla Romania a seguito delle alluvioni abbattutesi sul paese nello scorso luglio. Le alluvioni hanno infatti causato gravi danni al paesaggio e alla popolazione residente nell'area delle 5 regioni colpite. Pertanto mi sembra più che opportuno che il fondo venga mobilizzato, anche perché la somma in questione rientra nel massimale annuo previsto dall'accordo interistituzionale del mese di maggio 2006.
Călin Cătălin Chiriţă (PPE-DE), în scris. − Am votat în favoarea Raportului elaborat de doamna eurodeputat Jutta Haug (Germania), deoarece solicită mobilizarea sumei de 11,8 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE (FSUE) pentru a ajuta victimele inundaţiilor care au afectat România în iulie 2008.
Acest gest reprezintă răspunsul UE la solicitarea de asistenţă din partea României. Cererea se referă la cinci judeţe (Maramureş, Suceava, Botoşani, Iaşi şi Neamţ). 241 de localităţi româneşti, cu o populaţie totală de 1,6 milioane de locuitori, au suferit în mod direct în urma catastrofei care a distrus parţial sau total locuinţele şi culturile agricole.
Am votat cu gândul la oamenii care şi-au pierdut în inundaţii casele, bunurile, animalele şi chiar membri ai familiilor lor. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Gheorghe Flutur, a pledat pentru cauza lor la Bruxelles, în Parlamentul European.
Consider că România are nevoie de o sumă mai mare pentru remedierea distrugerilor cauzate de inundaţii, iar asistenţa europeană este necesară şi binevenită.
Pedro Guerreiro (GUE/NGL), por escrito. − O primeiro orçamento rectificativo para 2009 refere-se à mobilização do Fundo de Solidariedade da UE a favor da Roménia na sequência das inundações que assolaram este país, em Julho de 2008.
Face a um prejuízo directo calculado em cerca de 471,4 milhões de euros, é (só agora!) proposta a mobilização de apenas 11,8 milhões de euros no quadro deste fundo, o que, mais uma vez, demonstra a necessidade urgente da sua revisão.
O objectivo deste fundo é permitir uma resposta rápida, com eficácia e flexibilidade a "situações de emergência" nos vários Estados-Membros, pelo que apoiamos, apesar de todas as insuficiências, a sua mobilização a favor da Roménia.
Todavia, os 11,8 milhões de euros serão orçamentados à custa da diminuição das verbas destinadas ao Fundo Europeu de Desenvolvimento Regional - objectivo convergência. Isto é, a "solidariedade" prestada à Roménia é financiada através das verbas destinadas aos países e regiões economicamente menos desenvolvidas, onde se inclui a própria Roménia! Eis o que se pode designar como a solidariedade entre os “pobres”, ou seja entre os chamados “países da coesão”/regiões de convergência...
Discordamos que sejam utilizadas verbas da “coesão” - tanto mais que num quadro de agudização da crise socio-económica -, quando existem outras verbas, como as destinadas à militarização da UE.
Iosif Matula (PPE-DE), în scris. − Am votat în favoarea raportului privind mobilizarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene pentru România întrucât consider că ajutorul financiar acordat ţării noastre reprezintă un sprijin important şi necesar pentru localităţile lovite de viituri în luna iulie a anului trecut. Regiunea de Nord-Est a României a fost grav afectată: 214 localităţi şi mai mult de 1,6 milioane de oameni au suferit în mod direct din cauza dezastrului. Aportul financiar al Comisiei Europene de 11,8 milioane euro vine în sprijinul investiţiilor în reabilitarea infrastructurii de transport şi canalizare, consolidarea albiei râurilor şi lucrări de îndiguiri, pentru prevenirea unor astfel de catastrofe naturale în viitor.
Consider că depistarea timpurie a cauzelor care duc la producerea de dezastre naturale de această amploare sau chiar mai grave reprezintă cel mai important pas pentru protejarea cetăţenilor Europei.
Având în vedere schimbările climatice cu care ne confruntăm, susţin instituirea de instrumente de monitorizare a factorilor de mediu din fiecare regiune în parte, precum şi alocarea unui buget adecvat pentru acestea. Zonele de convergenţă sunt cele mai expuse pericolului de a fi afectate de catastrofe naturale, iar pentru realizarea politicii de coeziune economică, socială şi teritorială, o atenţie deosebită trebuie îndreptată înspre acestea.
Rovana Plumb (PSE), în scris. − Domeniile sensibile la efectele schimbărilor climatice sunt, în principal: resursele de apă, agricultura, energia, silvicultura şi biodiversitatea şi, nu în ultimul rând, sănătatea populaţiei.
Fenomenele meteo extreme din ultimii ani înregistrate in România au avut ca rezultat inundaţii şi secetă şi conduc la necesitatea abordării cu maximă seriozitate, competenţă şi responsabilitate problematica schimbărilor climatice.
Ca social-democrată am votat acest raport deoarece suma alocată de 11,8 milioane EURO prin rectificarea bugetară sprijină România în efortul de adaptare la schimbările climatice pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor prin realizarea de lucrări de protecţie cu caracter local (protecţia aşezărilor umane, amenajarea bazinelor prin lucrări de ameliorare a torentelor şi creşterea suprafeţei împădurite ) şi nu în ultimul rând implicarea şi educarea populaţiei în vederea unui comportament adecvat înainte, în timpul şi după trecerea inundaţiilor.
Nicolae Vlad Popa (PPE-DE), în scris. − Am votat în favoarea raportului privind proiectul de buget rectificativ nr. 1/2009 al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2009. Raportul vizează mobilizarea unei sume de 11,8 milioane EUR în credite de angajament şi de plată din Fondul de solidaritate al UE, în urma efectelor inundaţiilor care au afectat România în iulie 2008.
Susţin iniţiativa Comisiei Europene prin care UE îşi arăta solidaritatea faţă de judeţele Suceava, Iaşi, Neamţ, Botoşani şi Maramureş, care au suferit în urma inundaţiilor din iulie 2008.
Prin votul de azi, plenul Parlamentului European validează decizia Comisiei pentru bugete din 24 februarie 2009. În şedinţa respectivă, Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a prezentat situaţia regiunii afectate de inundaţii, susţinând solicitarea de fonduri cu imagini şi cu o situaţie statistică a distrugerilor în urma calamităţilor naturale care au afectat zona.
El a precizat că au fost trimise avertizări şi a menţionat că, împreună cu autorităţile din regiunea ucraineană Cernăuţi, s-a convenit înfiinţarea unui sistem de alertă rapidă în cazul unor calamităţi, în continuarea acestui proiect urmând să fie realizate alte programe de cooperare transfrontalieră pentru situaţii de urgenţă.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Mi dichiaro in favore della relazione dell'onorevole Haug a proposito del bilancio rettificativo per l'anno 2009, la quale tiene in considerazione i gravi danni provocati dalle alluvioni abbattutesi sulla Romania nel luglio 2008. Ho già espresso il mio parere favorevole alla relazione dell'onorevole Böge sulla mobilitazione del fondo di solidarietà dell'UE nel caso specifico e qui ribadisco il mio sostegno alla misura, purché essa miri, come previsto dall'accordo interistituzionale del 2006, al ripristino rapido ed efficace di condizioni di vita dignitose nelle regioni colpite dalla catastrofe naturale e non al risarcimento dei danni subiti dai privati.
Flaviu Călin Rus (PPE-DE), în scris. − Am votat Propunerea de rezoluţie a Parlamentului European privind proiectul de buget rectificativ nr. 1/2009 al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2009 (6952/2009 – C6 0075/2009 – 2009/2008(BUD) deoarece aceasta a vizat mobilizarea unei sume de 11,8 milioane EUR în credite de angajament şi de plată din Fondul de solidaritate al UE, în urma efectelor inundaţiilor care au afectat România în iulie 2008.
John Attard-Montalto (PSE), in writing. − Malta is one of the main EU states with a substantial tonnage on its register books. On the other hand, it discharges its obligations as a flag state, in accordance with international conventions.
The thee main obligations are to: (a) apply the provisions of the Flag State Code; (b) take the necessary measures for an independent auditing of their administration at least once every five years, in accordance with the rules of the IMO; (c) take the necessary measures with regard to the inspection and survey of ships and the issue of statutory certificates and exemption certificates as provided for by the international conventions.
A new requirement is that, prior to allowing the operation of a ship which has been granted the right to fly its flag, the Member State concerned shall take the appropriate measures to ensure that the ship in question complies with the applicable international rules and regulations and, in particular, the safety records of the ship.
David Martin (PSE), in writing. − This legislation will reinforce existing EU safety legislation and transpose major international instruments into Community law. I support this legislation because it recognises the need to closely supervise classification societies, which perform vital tasks in maintaining safety at sea, because of the major concentration of power they hold.
Carl Lang et Fernand Le Rachinel (NI), par écrit. – Huit textes législatifs faisant partie d'un paquet maritime viennent d'être adoptés au Parlement européen. Nous nous en félicitons, car ce paquet couvre non seulement l'indemnisation des passagers, mais aussi les inspections, le contrôle de l'État du port, les enquêtes sur les accidents de transport et le choix de l'autorité décidant du lieu de refuge des navires en détresse.
La balle est désormais dans le camp des États membres, car il ne suffit pas de légiférer, encore faut-il qu'il y ait transposition dans leurs législations nationales.
Le premier test sera celui du contrôle des pavillons de complaisance des pays européens. Ces pavillons sont utilisés pour détourner les règlementations syndicales, fiscales, de recrutement, de sécurité ou environnementales du pays de propriété réelle.
Chypre et Malte figurent encore aujourd'hui dans les cinq premiers pavillons de complaisance en nombre de bateaux perdus.
Il est malheureusement notable que malgré les efforts faits depuis les naufrages des pétroliers Prestige et Erika, la situation ne s'améliore guère. Les navires sous-normes, sous pavillon de complaisance, cassent les prix du transport. Les pays dits riches, en réponse, bâtissent eux-mêmes leur propre pavillon (bis) dans le but de lutter contre la perte de fret.
En réalité, pour éliminer réellement ces épaves flottantes, c'est à l'ultralibéralisme que l'Union européenne doit s'attaquer.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Esprimo il mio voto favorevole alla relazione del collega De Grandes Pascual concernente le disposizioni e norme comuni per gli organismi che effettuano le ispezioni e le visite di controllo delle navi. Ho già avuto modo di esprimere le ragioni che mi spingono a sostenere il lavoro condotto dall'onorevole relatore a proposito del terzo pacchetto marittimo e i vantaggi che le misure previste potrebbero apportare in termini di sicurezza del trasporto marittimo e di miglioramento della regolamentazione esistente. In tal caso ribadisco il carattere favorevole del mio voto.
Bogusław Liberadzki (PSE), na piśmie. − Głosuję za przyjęciem sprawozdania w sprawie zatwierdzonego przez komitet pojednawczy wspólnego tekstu dotyczącego dyrektywy Parlamentu Europejskiego i Rady w sprawie kontroli państwa portu (przekształcenie). Zgadzam się z celami wyznaczonymi w trzecim pakiecie morskim.
Siedem wniosków wchodzących w skład pakietu ma za zadanie zapobiegać wypadkom (poprawa jakości bander europejskich, przegląd prawodawstwa związanego z kontrolą państwa portu i monitorowaniem ruchu statków oraz poprawa przepisów dotyczących towarzystw klasyfikacyjnych) oraz zapewniać skuteczne reagowanie w razie wypadków (rozwój zharmonizowanych ram regulujących dochodzenia powypadkowe, wprowadzenie przepisów dotyczących odszkodowań przysługujących pasażerom w razie wypadku i wprowadzenie przepisów dotyczących odpowiedzialności właścicieli statków w połączeniu z systemem ubezpieczeń obowiązkowych).
Pragnę wyrazić swoje poparcie dla wypracowanego porozumienia, a szczególnie dla punktów: rozszerzenie zakresu celem objęcia nim również statków zawijających do kotwicowisk, przeprowadzanie inspekcji statków z większą częstotliwością, trwałe objęcie statków zakazem na pewnych warunkach.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Dichiaro il mio voto favorevole alla relazione dell'onorevole Vlasto relativa al controllo da parte dello Stato di approdo che si colloca nel quadro del terzo pacchetto marittimo. Concordo con la parte dell'accordo raggiunto a proposito dell'estensione del campo di applicazione della direttiva alle navi che fanno scalo negli ancoraggi e quella riguardante l'aumento dei tassi di controllo e di ispezione per le navi con il più alto profilo di rischio. Mi ricollego, a tal proposito, alla necessità che le valutazioni di tale rischio siano il più possibile puntuali e indipendenti. Mi associo anche nel ritenere che in specifiche condizioni, il rifiuto di accesso delle navi debba essere permanente, al fine di garantire livelli di sicurezza adeguati per gli operatori e per i passeggeri.
Bairbre de Brún and Mary Lou McDonald (GUE/NGL), in writing. − We welcome the shift in emphasis in this resolution, and some of the positive proposals in relation to regulation of the financial sector, innovation, energy efficiency and investment, as well as acknowledgement of the need to protect employment, create jobs, combat poverty and focus on the most vulnerable groups in society.
However, the logic of the Lisbon Strategy is flawed and needs to be fundamentally revised, particularly in light of the new economic situation.
In addition, three are a number of specific proposals contained in the resolution which are short-sighted and counter-productive, such as the insistence on deregulation and on flexible employment practices leading to a weakening of workers rights.
For these reasons we abstained in the final vote on this report.
Bogusław Liberadzki (PSE), na piśmie. − Głosuję za przyjęciem sprawozdania w sprawie zatwierdzonego przez komitet pojednawczy wspólnego tekstu dotyczącego dyrektywy Parlamentu Europejskiego i Rady zmieniającej dyrektywę 2002/59/WE ustanawiającą wspólnotowy system monitorowania i informacji o ruchu statków.
Zgadzam się z celami wyznaczonymi w trzecim pakiecie morskim.
Siedem wniosków wchodzących w skład pakietu ma za zadanie zapobiegać wypadkom (poprawa jakości bander europejskich, przegląd prawodawstwa związanego z kontrolą państwa portu i monitorowaniem ruchu statków oraz poprawa przepisów dotyczących towarzystw klasyfikacyjnych) oraz zapewniać skuteczne reagowanie w razie wypadków (rozwój zharmonizowanych ram regulujących dochodzenia powypadkowe, wprowadzenie przepisów dotyczących odszkodowań przysługujących pasażerom w razie wypadku i wprowadzenie przepisów dotyczących odpowiedzialności właścicieli statków w połączeniu z systemem ubezpieczeń obowiązkowych).
Jako kontrsprawozdawca sprawozdania pana Sterckxa pragnę wyrazić swoje pełne poparcie dla głosowanego dokumentu.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Ritengo che il pacchetto marittimo sia da considerare in maniera unitaria ed integrata, come da sempre fatto dal Parlamento nel momento della trattazione dei singoli fascicoli. Pertanto, dichiaro il mio voto favorevole alla relazione dell'onorevole Sterckx riguardante l'istituzione di un sistema comunitario di monitoraggio del traffico navale e dell'informazione poiché tale sistema si inserisce in un contesto più ampio mirante al miglioramento della sicurezza del traffico marittimo e alla facilitazione della sua gestione, per il quale ho già più volte espresso il mio parere favorevole. Nel caso specifico, l'applicazione della tecnologia ai fini del monitoraggio delle navi sarebbe funzionale alla più facile attribuzione delle responsabilità in caso di incidenti e al miglioramento delle procedure di accoglienza delle navi in cosiddetti "luoghi di rifugio". Per questo mi sento di sostenerla con il mio voto favorevole.
Guy Bono (PSE), par écrit. – J'ai voté en faveur de ce rapport, présenté par le député tchèque de la gauche unitaire Jaromír Kohlíček, concernant les enquêtes sur les accidents dans le secteur des transports maritimes.
Ce texte met l'accent sur la nécessité de définir, à l'échelle européenne, des orientations claires et contraignantes afin d'assurer un suivi efficace des accidents en mer. Il répond aux inquiétudes qui ont suivi le naufrage du pétrolier Erika au large des côtes françaises. C'est pour éviter que des cas de mauvaise gestion comme celui-là ne se répètent que l'Union européenne a décidé d'imposer un cadre strict, qui traite de tous les aspects techniques et de toutes les démarches à suivre en cas d'accident: méthodologie des enquêtes, base de donnée européenne sur les accidents de mer, consignes de sécurité, etc.
Je partage l'idée qu'il est indispensable de faire de l'espace maritime européen l'un des plus exemplaires et sécurisés du monde. C'est ce à quoi concourt le paquet maritime, aussi appelé "Erika III", dans lequel s'intègre le présent rapport. C'est un véritable bond en avant pour le secteur maritime, et aussi pour l'environnement, souvent victime collatérale des conduites peu respectueuses en mer.
Bogusław Liberadzki (PSE), na piśmie. − Głosuję za przyjęciem sprawozdania w sprawie zatwierdzonego przez komitet pojednawczy wspólnego tekstu dotyczącego dyrektywy Parlamentu Europejskiego i Rady ustanawiającej podstawowe zasady regulujące postępowanie dochodzeniowe w sprawie wypadków w sektorze transportu morskiego i zmieniającej dyrektywy 1999/35/WE i 2002/59/WE. Zgadzam się z celami wyznaczonymi w trzecim pakiecie morskim.
Siedem wniosków wchodzących w skład pakietu ma za zadanie zapobiegać wypadkom (poprawa jakości bander europejskich, przegląd prawodawstwa związanego z kontrolą państwa portu i monitorowaniem ruchu statków oraz poprawa przepisów dotyczących towarzystw klasyfikacyjnych) oraz zapewniać skuteczne reagowanie w razie wypadków (rozwój zharmonizowanych ram regulujących dochodzenia powypadkowe, wprowadzenie przepisów dotyczących odszkodowań przysługujących pasażerom w razie wypadku i wprowadzenie przepisów dotyczących odpowiedzialności właścicieli statków w połączeniu z systemem ubezpieczeń obowiązkowych).
Pragnę wyrazić swoje poparcie dla wypracowanego porozumienia, a szczególnie dla punktów: metodologia dochodzeń w sprawie wypadków, decyzja w sprawie dochodzenia, sprawiedliwe traktowanie marynarzy, ochrona świadków/poufność dokumentacji.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Mi esprimo favorevolmente in merito alla relazione dell'onorevole Kohlicek riguardante le inchieste sugli incidenti nel settore del trasporto marittimo. Troppo spesso l'attribuzione delle responsabilità in caso di incidenti più o meno gravi in mare è di difficile effettuazione. Penso al caso delle indagini successive alla vera e propria catastrofe naturale causata dall'incidente della petroliera Prestige e a molti altri che purtroppo non cessano di verificarsi. Il trasporto marittimo merita un'attenzione particolare perché, oltre ad essere il più conveniente in termini relativi, è uno tra i più rischiosi in termini di conseguenze ambientali di un incidente. Credo sia dunque necessario stabilire delle linee guida precise e vincolanti sulle modalità di svolgimento delle indagini tecniche a seguito di incidenti di navigazione e garantire che siano fornite indicazioni chiare al fine di prevenirli. Ecco la ragione del mio parere favorevole al rapporto.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Mi esprimo a favore della relazione dell'onorevole Costa concernente la responsabilità dei vettori che trasportano passeggeri via mare e per vie navigabili interne in caso di incidente. Mi associo al collega nel ritenere che sia quanto mai opportuno che le disposizioni della convenzione di Atene del 1974 relativa al trasporto via mare dei passeggeri e del loro bagaglio vengano incorporate nel diritto comunitario, poiché le differenze nazionali tuttora vigenti non permettono di garantire un livello adeguato di responsabilità e di assicurazione obbligatoria nel caso di incidenti in cui siano coinvolti i passeggeri. Se ciò non accade per altri mezzi di trasporto, credo sia necessario che, anche nel caso del trasporto marittimo, la legislazione debba essere adeguata.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Intendo sostenere la relazione del collega Savary riguardante l'assicurazione degli armatori per i crediti marittimi poiché condivido le raccomandazioni effettuate dall'onorevole relatore circa la necessità di garantire che l'obbligo di assicurazione venga rispettato da parte degli armatori che entrino in acque poste sotto la giurisdizione di qualsiasi Stato membro, anche tramite lo strumento sanzionatorio in caso di assenza del certificato a bordo della nave, qualora tale caso si verifichi. Concordo con il fatto che l'importo dell'assicurazione sia fissato ai massimali previsti dalla Convenzione LLMM 1996, la quale garantisce un risarcimento adeguato alle vittime di incidenti in mare. Mi associo pertanto alla raccomandazione del relatore relativa all'approvazione del progetto di raccomandazione concordato con il Consiglio.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Mi dichiaro in favore della relazione dell'onorevole Jardim Fernandes circa il rispetto degli obblighi degli Stati di bandiera, che dimostra la determinazione del Parlamento a mantenere il III pacchetto marittimo unito di fronte ai momenti di arresto dei lavori in sede di Consiglio su certi aspetti, come l'oggetto della presente raccomandazione. Per questo mi compiaccio del lavoro svolto dal collega e dai colleghi parlamentari della commissione trasporti. Ritengo che il valore aggiunto dell'accordo politico raggiunto sia da considerare importante, soprattutto in quanto chiama gli Stati membri a introdurre un sistema di gestione della qualità per le loro amministrazioni marittime e ad adeguarsi alle norme internazionali in materia, prime tra tutte quelle scaturite dalle convenzioni con l'Organizzazione Marittima Internazionale. Oltre a vantaggi in termini di qualità delle bandiere europee e di sicurezza, la proposta permetterà di migliorare le condizioni concorrenziali sul territorio comunitario ed è pertanto, a mio parere, da sostenere.
Brian Crowley (UEN), i scríbhinn. − Caithfidh tíortha na hEorpa oibriú le chéile chun aidhmeanna comhshaoil an Aontais a bhaint amach. Ach chun a chinntiú go mbíonn beartas comhshaoil an AE inbhuanaithe, ní foláir prionsabail an AE agus tréithe agus riachtanais éagsúla gach Ballstáit a chur san áireamh.
Tagann an Tuarascáil Eurovignette salach ar na haidhmeanna sin i gcás na mBallstát atá imeallach san Aontas Eorpach.
Chuirfeadh moltaí an Eurovignette pionós ar thíortha imeallacha agus dhéanfadh na tíortha atá i lár na hEorpa an-mhaith as. Measaim féin go bhfuil moltaí an Eurovignette ag teacht salach ar phrionsabail an Mhargaidh Aonair agus creideann mise gur leatrom ar bhunús tíreolaíoch é sin ar thíortha áirithe. Is oileán í Éire atá suite ar imeall na hEorpa. Ní bheidh leoraithe ó thíortha eile ag teacht trí Éirinn ach beidh ar na leoraithe tromualaigh seo againne táille a íoc in an-chuid tíortha ar fud na hEorpa. Níl aon dul as: caithfimid gnó a dhéanamh, caithfimid ár n-earraí a onnmhairiú agus a allmhairiú. Faoi thogra an Eurovignette beidh buntáistí iomaíochta ann do thíortha atá suite i lár na hEorpa, nach mbeidh orthu na táillí céanna a íoc. Níl sé ceart nó cóir idirdhealú den saghas seo a dhéanamh bunaithe ar suíomh tireolaíoch tíre ar bith.
Avril Doyle (PPE-DE), in writing. − The Eurovignette Directive was created to harmonise levy systems on European roads - including vehicle taxes, tolls and charges relating to the use of road infrastructure and establish fair mechanisms for charging infrastructure costs to hauliers. The recent revision of the directive from the Commission proposes additional amendments to the Directive; such as cost assessment for the environmental impact of HGVs (Heavy Goods Vehicles) in terms of noise pollution, congestion and air pollution.
Countries with large amounts of transit traffic hold considerably different opinions to more peripheral countries, like my own, which depend on large volumes of traffic for importation and exportation of goods. While in principle these are fair, it should be implemented in a gradual and equitable manner. These are issues that we cannot afford to ignore. HGVs are frequently subject to time constraints and external timetables, like those of ferry operators. The construction of a port tunnel in Dublin city has done much to reduce the need for HGVs to be in the city centre, and has increased the quality of air and reduced noise pollution. This was a worthwhile investment.
I am not convinced of the need to create a European independent authority to fix toll levels, and would argue that this falls under the domain of subsidiarity.
Françoise Grossetête (PPE-DE), par écrit. – J’ai voté en faveur du rapport El Khadraoui relatif à la taxation des poids lourds pour l'utilisation de certaines infrastructures.
Il est important de donner la possibilité aux États membres d'appliquer des taxes "plus intelligentes" au secteur des transports par route pour couvrir les coûts externes et encourager ainsi un comportement plus écologique.
Si la pollution atmosphérique et sonore doit être prise en compte, il n'en va pas de même pour les encombrements qui ne sont pas seulement dus aux transports routiers; pareille redevance serait discriminatoire puisque les voitures particulières sont aussi responsables de la congestion.
En outre, ce secteur paie les conséquences de la crise économique à travers le prix du pétrole et les coûts résultant de la livraison des marchandises. Les PME de transport routier ne seront pas en mesure de supporter ces charges supplémentaires dans ce contexte de crise économique.
Il convient d'adapter davantage les infrastructures routières à l'augmentation du trafic mais surtout de s'engager dans la voie du transport durable en privilégiant les modes de transport faiblement émetteurs de carbone.
En tant qu'élue rhônalpine, je peux témoigner de l'inadaptation de nombreux secteurs routiers de la vallée du Rhône.
Małgorzata Handzlik (PPE-DE), na piśmie. − Podczas dzisiejszego głosowania Parlament Europejski przyjął projekt dyrektywy w sprawie tak zwanych eurowiniet, która umożliwia państwom członkowskim pobieranie opłat za używanie infrastruktury drogowej przez pojazdy ciężarowe.
W głosowaniu końcowym opowiedziałam się przeciw przyjęciu tej dyrektywy. Sądzę, iż wprowadzanie przepisów tej dyrektywy przyczyni się do wzrostu kosztów dla przedsiębiorstw świadczących usługi transportowe. Koszty takie mogą być w szczególności dotkliwe dla małych i średnich firm, które nie dysponują wystarczającymi środkami finansowymi, które pozwoliłyby na wymianę floty pojazdów. Co więcej przepisy takie mogą być dotkliwe dla firm w momencie obecnego kryzysu finansowego, kiedy wiele firm boryka się z utrudnionym dostępem do kredytu.
Z pewnością powinniśmy szukać sposobów, które pozwolą na bardziej ekologiczne pojazdy na naszych drogach, nie powinniśmy jednak wykorzystywać środków, które są w rzeczywistości kolejną formą opodatkowania przedsiębiorstw.
Jim Higgins (PPE-DE), in writing. − On behalf of my Fine Gael colleagues in the Parliament I would like to clarify that we did not vote in support of the El Khadraoui report on the charging of HGVs, due to concerns over the legal basis for the proposal, concerns regarding the compulsory use of electronic tolling and the provision for earmarking of revenue. We fully support the principles behind the proposal, but believe the report’s application of the principle is flawed.
Stanisław Jałowiecki (PPE-DE), in writing. − Not only did I vote against this report, but I also consider it dangerous to the European common market. This is mainly because of its unfair character and the fact it acts like a concealed tax. Moreover, it will not contribute to environmental protection. During this time of financial crisis it is kind of absurd. This type of regulation shows that the EU is turning its head away from its citizens.
Jörg Leichtfried (PSE), schriftlich. − Ich stimme für den vertretbaren Kompromiss zur neuen Eurovignette. Ich habe mit der Sozialdemokratischen Fraktion im Europäischen Parlament seit Jahren – gegen den massiven Widerstand von Teilen der konservativen EVP-Fraktion – dafür gekämpft, dass die externen Kosten (Lärm, Stau, Umweltverschmutzung) in die Mautberechnung mit einfließen sollen, damit die finanzielle Last weg vom Steuerzahler hin zum Verursacher, nämlich zum Schwerlastverkehr, verlagert wird.
Dem voraussichtlichen Ergebnis des Kompromisses zu den Staukosten stehe ich ablehnend gegenüber, da deren Anerkennung als externe Kosten aufgrund der Mehrheitsverhältnisse nur unter der Bedingung durchsetzbar war, dass es nicht nur den Schwerlastverkehr sondern alle Stauverursacher, also auch Pkws, betrifft.
Voraussichtlich wird auch die Einberechnung von CO2 gegen den unverständlichen Widerstand der EVP nicht durchgesetzt werden. Mein im Ausschuss gestellter Antrag, in dem ich Mindestmauten für alle Strecken des TEN-Verkehrsnetzes gefordert habe, fand keine Mehrheit. Ich werde diesen Vorschlag bei der weiteren Diskussion in jedem Fall erneut einbringen.
Besonders positiv für Österreich sehe ich, dass es wahrscheinlich keine Gegenrechnung von externen Kosten und dem sogenannten Alpenzuschlag (höhere Maut in Alpenregionen) geben wird. Das bedeutet, dass Österreich eine höhere Maut in sensiblen Alpenregionen erheben darf, und unabhängig davon können noch die externen Kosten angelastet werden. Das bedeutet, eine höhere Brennermaut wird möglich.
David Martin (PSE), in writing. − I support this report which should encourage the shift of freight from the road onto rail. The report is part of a package of initiatives aimed at making transport more sustainable, and ensuring that users will only have to pay the transport costs directly related to their use of that particular mode of transport. Tolls will be charged for local noise pollution, local air pollution as well as infrastructure damage/costs. This will create a fairer system of the “polluter pays” principle, with safeguards built in to ensure market transparency and avoid discrimination.
Andreas Mölzer (NI), schriftlich. − Spätestens seit der Osterweiterung ist der Lkw-Verkehr in Europa gestiegen, und manche Mitgliedstaaten wie Österreich bekommen dies eben besonders deutlich zu spüren. Wir haben heute das Problem, dass es Bereiche gibt, die hohe externe Kosten verursachen, für welche die Allgemeinheit aufkommen muss. Der Lkw-Transport kreuz und quer durch Europa ist einer davon, ein anderer wichtiger Bereich sind AKWs.
Wenn nur die Lkw-Maut angehoben wird, die Bahn aber nicht gleichzeitig ausgebaut und grenzüberschreitende Hindernisse im Bahnverkehr endgültig beseitigt werden, dann haben wir heute nur eine Verteuerung der Waren beschlossen, die erhoffte Erleichterung für die Gesundheit der Menschen und die Reduktion der Umweltbelastung werden dann ausbleiben.
Jemanden, der im Stau steht, dafür auch noch zu bestrafen, halte ich für kontraproduktiv und würde wohl zu einer Verlagerung des Verkehrs zurück in kleine Dörfer und Ortschaften führen, und das wollen wir keineswegs. Langfristig bleiben nur die Möglichkeiten des Infrastrukturausbaus, und da werden wir endlich den öffentlichen Nahverkehr attraktiv gestalten müssen. Die heute anstehende Eurovignette scheint einen annehmbaren Kompromiss darzustellen, weshalb ich auch dafür gestimmt habe.
Cristiana Muscardini (UEN), per iscritto. − Signor Presidente, la salvaguardia dell'ambiente e la sicurezza stradale, all'origine della proposta di direttiva in oggetto, costituiscono due finalità che l'Unione europea deve perseguire con tenacia per una politica dei trasporti più attenta alle aspettative ed ai diritti dei suoi cittadini. Ben vengano quindi alcune modifiche alla direttiva CE del 1999 che prevedono la tassazione per quegli autoveicoli pesanti che utilizzano alcune infrastrutture stradali. Tali passi in avanti devono essere ragionevoli e graduali per evitare in un periodo di grave crisi economica, qual è quello attuale, il collasso di un comparto economico importante, quasi esclusivamente fondato sulle piccole e medie imprese.
Inoltre non si è ancora creato in Europa un sistema intermodale completo ed efficace, tale da garantire un travaso significativo del trasporto merci verso comparti meno inquinanti ed in queste circostanze il trasporto su strada rappresenta, per le sue caratteristiche e per la sua efficienza, il sistema di più larga diffusione ed utilizzo per il mondo produttivo.
Con il mio voto di oggi ho voluto quindi sottolineare l'importanza di compiere passi graduali ma indicativi e non solo simbolici per un trasporto stradale più sicuro e rispettoso dell'ambiente, senza penalizzazioni illogiche e controproducenti per il settore in questione.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Concordo con il lavoro svolto dal collega Saïd El Khadraoui, inerente alla tassazione a carico di autoveicoli pesanti adibiti al trasporto di merci su strada per l'uso di talune infrastrutture, e pertanto voto favorevolmente la relazione. Sebbene non sia d'accordo su alcuni punti come quello relativo all'inclusione o meno di alcuni costi esterni nella tassa, sono d'accordo sul principio secondo il quale "chi inquina paga". L'ottimo lavoro svolto dal collega sottolinea l'esigenza di assegnare i proventi derivanti dalla tassa, nella loro totalità, al settore dei trasporti. Infine, penso che i proventi derivanti dagli oneri per i costi esterni non devono diventare un'ulteriore forma di tassazione.
Bart Staes (Verts/ALE), schriftelijk. − Het voorstel waarover we vandaag stemden is een herziening en uitbreiding van de vorige Eurovignet-richtlijn en gaat over de regels voor tolheffing op de Europese wegen. Lidstaten kunnen volgens de aangenomen voorstellen voortaan de kosten van luchtvervuiling, lawaai en files doorrekenen aan vrachtwagens. Dit is goed nieuws voor de belastingbetaler. Nu betalen we nog met z'n allen voor de schade als gevolg van luchtvervuiling. Straks is het de vervuiler die betaalt. Bovendien stimuleren we transportbedrijven op deze manier om in schonere vrachtwagens te investeren.
Ik heb dus voor dit voorstel gestemd, te meer daar ook de fileheffing als bijkomende externe kosten voor bergregio's werd opgenomen. Files dragen sterk bij aan luchtvervuiling, geluidsoverlast en brandstofverspilling. Indien we de opbrengst van deze heffing kunnen gebruiken om te investeren in transport per spoor of over water, dan verhelpen we zowel het fileprobleem als de klimaatverandering. Bovendien zorgen de vertragingen als gevolg van files voor flinke economische schade in de transportsector.
Jammer genoeg werden klimaatkosten als gevolg van het vele vrachtverkeer niet opgenomen, dit terwijl de transportsector een grote verantwoordelijkheid heeft in het uitstoten van emissies.
Alessandro Battilocchio (PSE), per iscritto. − Signor Presidente, voto favorevolmente. La trasparenza non è solo un attributo, ma un principio su cui dovrebbero basarsi tutte le procedure delle istituzioni. È necessario assicurare ai cittadini e agli organi elettivi il più ampio accesso possibile ai documenti detenuti dalle istituzioni europee, per permettere loro di partecipare in modo efficace al processo politico e chiedere alle autorità pubbliche di rendere conto del proprio operato. Per questo in passato ho sostenuto con forza ed appoggiato la pubblicazione delle presenze dei deputati in Aula.
Nonostante i progressi compiuti dalle istituzioni europee sul fronte dell'apertura e della trasparenza, la situazione non si può affatto considerare perfetta e l'attuale rifusione del regolamento (CEE) n. 1049/2001, relativo all'accesso del pubblico ai documenti in possesso delle istituzioni europee, va considerata un ulteriore passo verso la realizzazione di un ambiente amministrativo in cui la disponibilità delle informazioni e la semplicità di accesso alle medesime costituiscano la norma e non l'eccezione. In conclusione vorrei ricordare il grande traguardo raggiunto nell'ultimo periodo: oggi al Parlamento europeo sono utilizzate non meno di 23 lingue ufficiali. Anche i documenti della Comunità Europea sono disponibili in 23 lingue e ciò rappresenta una garanzia di funzionamento democratico.
Charlotte Cederschiöld (PPE-DE), skriftlig. − Vi moderater har idag röstat ja till Cashmans betänkande A6-0077/2009 om revideringen av öppenhetsförordning EG nr 1049/2001, för att verka för en ökad öppenhet inom de europeiska institutionerna. Vad gäller ändringsförslag 61 och 103 till artikel 5 anser vi att förlikningsdokument från tredje behandlingen bör vara öppna omedelbart efter avslutat sista förlikningssammanträde, till skillnad från de dokument som testas i själva förhandlingen. Dokument från trepartsmöten i första och andra behandlingen bör vara helt öppna under hela förfarandet.
Chris Davies (ALDE), in writing. − I very much regret that into procedures intended to develop the principle that the public has a right to see EU documents the Parliament has inserted emphasis that such rules shall not apply to MEPs. It is argued that this just restates rules already enshrined in the Members' Statute, but to many people this will just look like another case of 'one rule for them and another for us', and I am glad that the Liberal Democrat group did not support the amendments tabled by Mr Nassauer.
It is particularly important that details of all payments of expenses made to MEPs by the Parliament be made publicly available. Our own auditors have revealed that some of the Parliament's Members are very definitely not 'honourable', in fact some of them are cheats and rogues. The principle of full transparency is one that needs to be established at the earliest possible date if Europe's citizens are to have confidence in this institution.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Voto favorevolmente la relazione presentata dal collega Cashman sull'accesso del pubblico ai documenti del Parlamento europeo, del Consiglio e della Commissione. Condivido la lodevole iniziativa del collega, che è volta a colmare la lacuna delle norme comuni riguardo alle "informazioni riservate" (i cosiddetti documenti sensibili citati nell'attuale regolamento n. 1049/2001) mantenendo a livello normativo alcuni buoni principi tratti dalle norme di sicurezza interne del Consiglio e della Commissione, nella misura in cui tali principi possano essere anche applicabili a un organo parlamentare. Infine, condivido l'obiettivo generale del collega Cashman, che vuole modificare questo regolamento nell'intento di rafforzare la trasparenza, senza rendere questo strumento troppo specifico e difficile da attuare.
Bart Staes (Verts/ALE), schriftelijk. − De verordening van 2001 zorgde zeer zeker voor een grotere openheid naar de bevolking toe door het publiek toegang te verlenen tot documenten van de Europese instellingen. Het is goed dat we na zeven jaar praktijkervaring deze verordening opnieuw bekijken. Wat is de stand van zaken? Reeds in 2006 stelde het EP heel wat voorstellen tot aanpassing van de verordening voor. Doel? De transparantie nog verbeteren. Maar de Commissie hield daar niet erg rekening mee.
Meer zelfs, het voorstel van de Commissie ter herziening van de verordening uit 2001 dat nu op tafel ligt, betekent een verstrenging, dus minder transparantie. Zo worden documenten over handelsonderhandelingen als vertrouwelijk beschouwd. Uiteindelijk is het kiezen tussen pest en cholera. Ik stem dus voor het verslag-Cashman, omdat het, alhoewel onvolledig, al met al een verbetering is ten opzichte van het voorliggende Commissievoorstel. Een meer radicale aanpak met een totale verwerping van de Commissievoorstellen ware echter nog beter geweest, want dan zou de Commissie gedwongen zijn met een nieuw en beter voorstel op de proppen komen. Dat zou de transparantie van de Europese instellingen enkel maar ten goede komen en de befaamde kloof tussen de EU-instellingen en de burger echt dichten.
Alessandro Battilocchio (PSE), per iscritto. − Signor Presidente. Non è una novità: l'attuale crisi economica e finanziaria sta colpendo l'Europa. Sono molto preoccupato per il mio paese, l'Italia. La crisi fa perdere posti di lavoro e le famiglie, che hanno sempre meno soldi, spendono sempre meno. C'è quindi bisogno di un forte intervento. Questa crisi sembra particolarmente grave ma la sua profondità e la sua estensione nel tempo dipendono dai nostri comportamenti. Dobbiamo unire le nostre forze: è indispensabile un approccio europeo coordinato. Oggi più che mai si manifesta l'impellente necessità di attuare le riforme in modo rigoroso, al fine di creare posti di lavoro di qualità e benessere per i cittadini europei. Dobbiamo invertire la tendenza verso una radicale ristrutturazione, evitare la perdita di posti di lavoro e impedire un’ulteriore pressione al ribasso sui salari e sulle prestazioni di sicurezza sociale.
Dobbiamo fronteggiare efficacemente le sfide connesse all’aumento della disoccupazione e dell’esclusione sociale. Inoltre, occorre migliorare il coordinamento degli sforzi sia da parte dell’UE che degli Stati membri, ma è altrettanto necessario che le misure adottate nell’ambito del piano di ripresa economica per affrontare le crisi a breve termine risultino coerenti con gli obiettivi comunitari a lungo termine delineati dalla strategia di Lisbona. Per questo il mio voto è favorevole.
Carl Lang (NI), par écrit. – Il est remarquable que ce rapport admette plusieurs échecs de l'Union européenne en matière sociale. Il y a d'abord l'aveu que les objectifs de la stratégie de Lisbonne ne seront pas atteints en 2010. Ensuite, on y trouve des chiffres intéressants s'agissant de la progression du taux de chômage qui passe de 7 % en 2008 à 8,7 % en 2009, plus précisément de 7,5 % à 9,2 % dans la zone euro, soit une perte prévue de 3,5 millions d'emplois.
Ce constat affligeant devrait faire réfléchir les européistes quant aux réformes radicales qui doivent être prises au niveau des États membres afin de limiter au mieux les effets désastreux de la crise économique et financière, crise qui trouve sa source dans l'ultralibéralisme et la mondialisation pourtant si chers à Bruxelles.
Pour cela, il n'est pas sérieux de poursuivre une telle politique de maintien des lignes directrices pour les politiques de l'emploi des États membres. Il faut au contraire remettre en question cette logique dirigiste pour redonner aux États la maîtrise de leurs moyens économiques et financiers tout en instaurant la préférence et la protection nationale et communautaire qui permettront la reconquête du marché intérieur et le retour à la croissance.
Andreas Mölzer (NI), schriftlich. − Mittlerweile hat die von den USA ausgehende Finanzkrise die Realwirtschaft voll getroffen. Wie man in dieser Krise am besten reagieren soll und womit die Wirtschaft optimal angekurbelt werden kann, um so auch den Anstieg der Arbeitslosenzahlen in Schach zu halten, darin sind sich die Experten nicht einig.
Aber bereits vor der Finanzkrise war die Lage am Arbeitsmarkt alles andere als rosig: Immer mehr Arbeitskräfte wurden in Teilzeitarbeit, in Mini- und Midi-Jobs gedrängt, und sozial gesicherte Arbeit wurde stetig abgebaut. Seit langem sind immer mehr Menschen trotz Erwerbstätigkeit von Armut betroffen. Es ist angesichts der düsteren Konjunktur-Prognosen absehbar, dass die Zahl der Vollzeitbeschäftigten weiter sinken wird, und irgendwann werden wohl auch die Kurzarbeiter zu Arbeitslosen werden. Wir müssen uns bestmöglich rüsten, um ein Arbeitslosenheer zu vermeiden. Ob die im vorliegenden Bericht angeführten Maßnahmen dafür geeignet bzw. ausreichend sind, darf bezweifelt werden. Aus diesem Grund habe ich ihn abgelehnt.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Voto negativamente la relazione presentata dalla collega Andersson. Sebbene, infatti, io ritenga che si debbano unire le nostre forze per invertire la tendenza verso una radicale ristrutturazione, evitare la perdita di posti di lavoro e impedire un'ulteriore pressione al ribasso sui salari e sulle prestazioni di sicurezza sociale, penso d'altro canto che le misure poste in essere dalla Commissione siano largamente insufficienti per garantire un adeguata copertura e protezione del tessuto sociale e lavorativo dell'Unione europea.
Flaviu Călin Rus (PPE-DE), în scris. − Criza economică actuală are şi va avea şi în viitorul apropiat repercusiuni asupra pieţei de ocupare a forţei de muncă.
Am votat Propunerea de rezoluţie legislativă a Parlamentului European referitoare la „Liniile directoare ale politicilor de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre” deoarece, alături de raportor, sprijin poziţia Comisiei, care a propus (conform anexei la Decizia 2008/618/CE a Consiliului din 15 iulie 2008) ca politicile de ocupare a forţei de muncă să fie menţinute şi pe parcursul anului 2009. Conform Comisiei, această abordare va crea un cadru solid în măsură să combată criza economică şi financiară şi să continue reformele structurale.
José Albino Silva Peneda (PPE-DE), por escrito. − A crise que vivemos, mais do que uma crise económica e financeira, é sobretudo uma crise de confiança, e o seu sinal mais dramático é o elevado nível de desemprego. Mas o desemprego não implica apenas perda de rendimento, porque leva também à perda de confiança em nós próprio e nos outros.
Para que volte a haver confiança, há que definir uma estratégia muito clara de médio prazo.
Para isso, o papel dos responsáveis políticos é decisivo, pelos sinais e mensagens que transmitem. Prudência, segurança, falar verdade, resistir à propaganda fácil de metas inexequíveis e ao auto-elogio são algumas das boas práticas que podem ajudar a restaurar a confiança.
Por outro lado, há que criar emprego e, para isso, têm que existir condições para o investimento por parte das empresas.
Há que actuar rapidamente, porque, se nada for feito a este nível, a dificuldade de financiamento enfrentada pelos países mais deficitários da zona euro vai conduzir ao aprofundamento da recessão, ao contínuo aumento do desemprego, à perda de rendimentos das empresas e das famílias.
Desta forma, apoiei o relatório do colega Andersson que propôs a manutenção das orientações para as políticas de emprego em 2009.
- Proposition de décision sur l'article 139 de règlement (B6-0094/2009)
Ilda Figueiredo (GUE/NGL), por escrito. − Não é compreensível nem aceitável mais uma prorrogação, ou seja, mais um adiamento do direito consagrado de todos os deputados se poderem dirigir ao Parlamento Europeu na sua própria língua e de todos os documentos produzidos serem redigidos nas línguas oficiais. Já se passaram vários anos desde a adesão de alguns dos países cuja limitação ao uso da língua persiste, nomeadamente a Irlanda e a República Checa, sem que tenham sido encontrados os linguistas necessários. As justificações avançadas são vagas e inconsistentes, mas as prioridades financeiras não têm passado pela sua formação, o que nos leva a desconfiar dos seus objectivos. Não aceitamos que seja posto em causa o direito inalienável à diversidade cultural e linguística na UE, o que afectaria igualmente o Português. Não podemos aceitar esta discriminação.
Mais uma vez, manifestamos a nossa intransigência na salvaguarda da identidade cultural de cada Estado-Membro e de todas as línguas nacionais como línguas de trabalho e, neste sentido, o nosso voto só pôde ser contra esta decisão. É, afinal, a transposição para o plano cultural e linguístico daquilo que são as políticas orçamentais da UE, as quais dão prioridade ao investimento em armamento em vez da valorização da cultura e da salvaguarda do emprego.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Esprimo il mio voto a favore della proposta di decisione presentata dall'Ufficio di presidenza riguardante la proroga dell'applicabilità dell'art.139 del regolamento del Parlamento fino al termine della settima legislatura.
Alessandro Battilocchio (PSE), per iscritto. − Signor Presidente, voto favorevolmente. Sono molto preoccupato per i recenti incidenti accaduti in Italia. Si sta determinando un clima da "caccia alle streghe" nei confronti dei cittadini rumeni e Rom, con tanto di spedizioni punitive. Da parte del governo italiano è in atto un'ossessiva campagna sulla sicurezza. Ma l'adozione di eccessive misure nei confronti delle comunità Rom potrebbe peggiorare la già drammatica situazione di queste minoranze e compromettere le opportunità d'integrazione e l'inclusione sociale. Non bisogna dimenticare che lo Stato di diritto impone che la responsabilità penale è individuale e non la si può attribuire a categorie collettive. Deviare da questo principio sarebbe un precedente pericoloso che porterebbe alla criminalizzazione d'interi gruppi etnici o di particolari nazionalità di migranti.
Certamente l'immigrazione è una materia che necessita un coordinamento europeo, per rafforzare quegli strumenti giudiziari e di polizia in grado di colpire la criminalità organizzata. Ma non solo. Risulta importante adottare chiare politiche di occupazione per le categorie svantaggiate, fra cui la popolazione Rom attiva, che prevedano misure di sostegno volte a favorire la loro progressiva integrazione nel mercato del lavoro ed una maggiore attenzione verso le politiche educative rivolte ai giovani.
Hélène Goudin och Nils Lundgren (IND/DEM), skriftlig. − EU är en värderingsunion och har därför ansvar för att upprätthålla respekten för mänskliga rättigheter inom sina gränser. Därför har EU också en roll, via sina medlemsländer, för att uppmärksamma romernas utsatta situation och för att underlätta deras integrering i samhället. Vi har därför röstat ja till detta betänkande.
Anna Ibrisagic (PPE-DE), skriftlig. − Vi har idag röstat för initiativbetänkandet om romernas sociala situation och bättre tillgång för romer till EU:s arbetsmarknad av Kósáné Kovács (A6-0038/2009). Rapporten tar upp ett mycket allvarligt problem och pekar tydligt ut behovet av åtgärder för att komma tillrätta med det utbredda utanförskapet som drabbar många romer idag. Att samarbete mellan medlemsstaterna sker för att komma tillrätta med dessa stora problem välkomnar vi.
Vi vill dock tydliggöra att vi inte ser olika former av särlösningar som en väg framåt för att minska utanförskapet. Särskilda skattenivåer för arbetsgivare som anställer romska kvinnor och andra dylika åtgärder riskerar snarast att cementera utanförskapet och motverka integrering i det övriga samhället.
Marian-Jean Marinescu (PPE-DE), în scris. − Raportul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale este binevenit, evidenţiind o nouă dimensiune a strategiei de incluziune a romilor, dezvoltată începând cu 2005 de-a lungul unei serii de rezoluţii a Parlamentului European. Situaţia actuală a romilor demonstrează că nu s-au înregistrat suficiente progrese în ceea ce priveşte integrarea romilor, după ce Comisia a lansat în 2005 primul său apel în această direcţie.
Raportul propune linii de acţiune importante în domeniul politicii pentru promovarea educaţiei romilor şi a încurajării discriminării pozitive pe piaţa muncii. Sprijinirea integrării romilor pe piaţa muncii prin măsuri de finanţare a formării şi reformării, măsuri de promovare a activităţilor independente în rândul romilor, acordarea de credite de concesiune sau subvenţii publice, precum şi conceperea unor forme inovatoare de muncă în agricultură, reprezintă obiective pe care UE are datoria de a le coordona. Crearea unui grup de experţi la nivelul Uniunii Europene, care să includă reprezentanţi ai romilor, ar putea contribui, de asemenea, la coordonarea strategiei pentru romi a statelor membre şi a utilizării fondurilor structurale şi de coeziune.
Aştept ca aceste sugestii să motiveze Comisia Europeană îndeajuns ca să vină cu propuneri legislative în vederea obţinerii unor rezultate vizibile în acest domeniu.
David Martin (PSE), in writing. − Roma people represent the biggest minority in the European Union and their integration into European society is one of the biggest challenges the EU will face in the coming decade. The Roma, comprising approximately 10-12 million people, have no chance of escaping from poverty and exclusion. Such a degree of social disadvantage hampers the attainment of a basic level of human dignity and equal opportunities for the Roma. I welcome this report which highlights the need to improve conditions for all Europeans, regardless of race.
Alexandru Nazare (PPE-DE), în scris. − Asigurarea egalităţii de şanse a minorităţii rome în UE constituie abordarea justă pentru a preveni combaterea excluderii sociale şi respectarea drepturilor acestei comunităţi. De aceea am votat în favoarea raportului doamnei Kovács, pe care îl consider foarte util.
Doresc, însă, să fac câteva precizări pentru a nuanţa poziţia mea în această privinţă.
Dată fiind natura inerent transnaţională a acestei minorităţi, o abordare eficientă privind drepturile romilor nu poate fi gestionată decât la nivel european. De aceea am propus crearea unei Agenţii Europene pentru Romi, cu rolul de a asigura coordonarea, la nivel european, a politicilor care vizează această minoritate.
În al doilea rând, sprijinirea integrării minorităţii rome nu se poate face prin măsuri fiscale cu caracter redistributiv, întrucât acestea nu pot rezolva problemele structurale care afectează comunităţile de romi. Modalitatea optimă de a sprijini această minoritate trebuie să se axeze pe programe educaţionale, care să aibă rolul de a ajuta aceste comunităţi să dobândească competenţele necesare pentru accesul pe piaţa muncii.
Pe de altă parte, o politică europeană privind minoritatea romă trebuie să vizeze promovarea toleranţei şi acceptării diferenţelor culturale, punând accent pe convieţuirea paşnică în limitele impuse de legile statului în cauză şi de normele la nivel european.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Esprimo il mio voto negativo riguardo alla relazione sulla situazione sociale dei rom e sul miglior accesso al mercato del lavoro nell'Unione europea, presentata dalla collega Kósáné Kovács. Ritengo fermamente che, in questo modo, si crei un'ulteriore discriminazione di fondo verso il popolo dei rom. È necessario, invece, trattare i rom come tutti gli altri cittadini, senza che questi godano di eccessivi vantaggi e agevolazioni che vadano a discapito degli altri cittadini europei, che hanno gli stessi diritti (e doveri soprattutto) di questo popolo.
Bart Staes (Verts/ALE), schriftelijk. − De Roma-gemeenschap is de grootste en meest benadeelde minderheidsgroep binnen Europa. Wie de situatie op de voet volgt, weet dat er noodzaak is aan een gecoördineerde aanpak om hun werk- en leefomstandigheden te verbeteren. Ik ben blij dat het voorliggende verslag ervoor pleit aangepaste opleidingen aan te bieden om de kansen van Roma op de arbeidsmarkt te vergroten. Daarnaast moet het menselijke en sociale kapitaal versterkt worden door vanaf het begin te werken aan hun integratie in de Europese samenleving.
Het is goed dat er een Europese expertgroep, met vertegenwoordigers uit de Roma-gemeenschap, wordt opgericht. Ook het voorstel om partnerschappen uit te werken en voldoende financiële middelen in te zetten en dit alles via een database te volgen, zijn bijzonder goede voorstellen. Ik steun dit verslag omdat het aangeeft hoe we een verbetering van de situatie van Roma-gemeenschap kunnen bewerkstelligen. De alternatieve resolutie die de PSE-Fractie voorstelt, valt jammer genoeg te zwak uit. Ik zal deze dus niet ondersteunen.
Šarūnas Birutis (ALDE), raštu. − Naftos paklausos valdymas neturi apsiriboti tik ES. Pasaulyje ES suvartojamos naftos kiekio procentinė išraiška ir artimiausiais metais laipsniškai mažės. Tai lemia vien jau didelis paklausos augimas už ES ribų. Todėl ES energijos tiekimo saugumo atžvilgiu bus labai svarbu mažinti paklausos augimą ir pasaulio lygiu, tačiau nekeliant pavojaus trečiųjų šalių ar pačios ES plėtros tikslams. Labai svarbus yra ir rinkos ekonomikos kainodaros mechanizmų trečiosiose šalyse skatinimas – pavyzdžiui, panaikinus valstybės subsidijas kurui.
Visoms šioms priemonėms reikalingos investicijos. Investuoti galima tik tuomet, kai yra pakankamas kapitalas ir galima tikėtis pelno. Todėl būtina kuo greičiau įveikti dabartinę finansų krizę, kuri gali virsti ekonomine krize. Per pastarąjį dešimtmetį padidėjo būsimam ES naftos tiekimo saugumui kylantys sunkumai. Tačiau jie gali būti įveikti darant tikslingą poveikį tiek pasiūlai, tiek paklausai, jei pavyks paskatinti politinę valią ir tarptautinį koordinavimą, bendradarbiavimą ir inovacijų kūrimą.
Avril Doyle (PPE-DE), in writing. − On balance, I can support this own initiative report from my colleague, MEP Reul. As the past months have shown, the importance of energy security has never been as acute. The cooperation that is necessary from all Member States (MS) and the need to take advantage of the stimulus packages currently launched by almost all MS and the Commission underscore the need for investment in renewable technology to increase our energy security and decrease our CO2 emissions. Our years of dependence on fossil fuels have left us with two stark conclusions:
1. We need to be independent from global geopolitical forces, as the Russian/ Ukraine impasse this winter showed and the ravages of OPEC's pricing policy.
2. Our need to meet ever pressing CO2 reduction deadlines continues and should be maintained as a matter of utmost priority.
We can not shy away from the challenges both economic and environmental with which we are currently faced.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Voto negativamente la relazione presentata dal collega Reul sulle sfide connesse all'approvvigionamento di petrolio. Sono in disaccordo con il relatore, infatti, quando si afferma che, secondo varie stime, sarà possibile estrarre petrolio in quantità sufficienti per soddisfare la domanda anche in futuro, ma solo a prezzi più elevati per i consumatori e tramite il miglioramento delle condizioni di investimento. Sebbene sostenga le iniziative della Commissione per evitare che i prezzi petroliferi si impennino nei prossimi anni, non penso che la situazione sia stata analizzata correttamente in tutto il suo insieme.
Avril Doyle (PPE-DE), in writing. − The report that MEP Jarzembowski has presented makes the 'greening' of transport a priority and is an important first step towards a more comprehensive approach making transport more environmentally friendly. An essential part of the response to climate change is an alteration in our means and methods of transportation, be it in the adoption of advanced hybrid vehicles, in increased green public transportation or the increased efficiency of other methods of transportation.
The Rapporteur has advanced the options of charging Heavy Goods Vehicles (HGVs) for the pollution they cause and including noise pollution caused by rail transport under the provisions of the report. It is important that we consider the needs of peripheral European countries who encounter several geographic barriers that depend on a strong transport network to supply their countries, and for their economic growth. We must ensure that these measures are applied in an equitable manner. With these reservations, I am pleased to support the report.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Voto favorevolmente la relazione presentata dal collega Jarzembowski sulla resa più ecologica dei trasporti e l'internalizzazione dei costi esterni. La mia opinione, che coincide con quella del relatore, autore di un eccellente lavoro, sottolinea la grande utilità della mobilità per la qualità di vita dei cittadini, la crescita e l'occupazione nell'Unione europea, la coesione socioeconomica e territoriale e il commercio con i paesi terzi, nonché per le imprese e i lavoratori che operano direttamente e indirettamente nel settore dei trasporti e della logistica. In quest'ottica, mi compiaccio del fatto che la Commissione, nella sua comunicazione, abbia redatto un "inventario" delle misure sinora adottate dall'Unione europea per una politica dei trasporti sostenibile. È un piccolo passo verso un grande obiettivo.
Bart Staes (Verts/ALE), schriftelijk. − De Commissie publiceerde een pakket van mededelingen over het "vergroenen van transport", een "strategie voor het internaliseren van externe kosten" en "maatregelen die het geluid reduceren van goederenmaterieel". Ik vind het heel positief dat er gewerkt wordt aan groene maatregelen op het gebied van transport en moedig dit ook aan.
Met het verslag-Jarzembowski zouden de voorstellen van de Commissie echter worden afgezwakt. Daarom legden de Groenen positieve amendementen op tafel, zoals de vraag om meer medefinanciering tussen de EU en de lidstaten, een kerosinetaks voor vluchttransporten en het loskoppelen van toename in transport van economische groei. Onze amendementen werden evenwel niet aanvaard, waardoor dit verslag geen toegevoegde waarde heeft voor de voorstellen van de Commissie; ik heb dan ook tegen dit verslag gestemd.
Catherine Stihler (PSE), in writing. − I support measures towards a greening of transport. This will help us in our fight against climate change. However, specific measures need to be strengthened and I had to abstain.
- Proposition de résolution B6-0107/2009 (Stratégie de Lisbonne)
John Attard-Montalto (PSE), in writing. − I fully concur that among the impacts of the economic crisis, the rise of poverty in the EU is the greatest concern. It is essential to halt the current rise in unemployment in the EU. I believe that the most efficient way of reducing and preventing poverty is through a strategy based on the goals of full employment, high quality jobs, social inclusion, measures to encourage entrepreneurship and activities to boost the role of SMEs and investments. In a nutshell, this is the most important part of the preamble to the resolution.
If we fail to stem the rise of poverty in the EU as a result of the existing exceptional circumstances, then the EU will have failed to address the most important issue stemming from this economic and financial calamity.
Ilda Figueiredo (GUE/NGL), por escrito. − Na União Europeia (UE) temos vindo a assistir a um aumento dos níveis de pobreza, do trabalho precário e das desigualdades, situação que poderá agravar-se no contexto da actual crise económica e financeira, uma vez que as previsões apontam para uma tendência de recessão e para um aumento do número de desempregados.
Para isso têm contribuído as políticas consagradas na Estratégia de Lisboa e na Estratégia Europeia de Emprego, que promovem a desregulamentação financeira, a liberalização dos mercados e a precariedade dos vínculos laborais. Assim, o que se impunha era uma ruptura com estas políticas, Mas, face ao agravamento das condições sociais e económicas, a resposta (ou não resposta) da UE reflecte as suas opções de classe, insistindo na continuação das políticas que promovem a acumulação de lucros colossais por parte dos grandes grupos económicos e financeiros, em detrimento das condições de vida dos trabalhadores e das populações.
Ora, o que se impõe é a inversão das actuais políticas macro-económicas e a defesa do emprego e dos direitos dos trabalhadores. É necessária uma política alternativa que garanta uma repartição equitativa dos recursos, estimule a actividade económica, crie empregos, reforce o papel do Estado na economia, dinamize a procura, incentive o crescimento de micro e de pequenas e médias empresas e reforce o investimento, tendo em linha de conta as necessidades e especificidades de cada Estado-Membro.
Glyn Ford (PSE), in writing. − I voted for this report despite my disappointment at Amendment 10 by the Greens calling for the introduction of an EU-wide financial transaction tax. As President of the Globalisation Intergroup in this Parliament, I strongly support the introduction of a Tobin-type tax to both control financial speculation and raise billions of euros to help alleviate deep poverty in the world amongst the billion plus living on less than a euro a day. Who can be against such a simple and effective measure?
Luís Queiró (PPE-DE), por escrito. − A Estratégia de Lisboa foi pensada num contexto e para um contexto económico claramente diferente daquele em que nos encontramos presentemente. Esta circunstância, no entanto, não implica uma revisão de todos os conceitos que lhe estão subjacentes. A distinção entre a excepcionalidade das actuais circunstâncias e aquilo que devem ser as políticas levadas a cabo para a promoção do desenvolvimento e da competitividade europeias a longo prazo deve ser feita. Mas importa não retirar dessa distinção a ideia de que a situação de crise impõe medidas contrárias às boas políticas. Pelo contrário. A resposta à actual situação, ainda que exija medidas excepcionais, deve ser orientada pelas ideias de boas políticas, de opção pelo investimento na inovação e na capacidade competitiva da Europa, sob pena de, simultaneamente, não ajudarem a responder à crise nem ajudarem a preparar os Estados-Membros da União Europeia para a fase seguinte da economia mundial.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Dopo un'attenta valutazione della proposta di risoluzione sulla strategia di Lisbona, alla fine ho deciso di astenermi e quindi di non votare, né positivamente né negativamente, la proposta.
Eoin Ryan (UEN), in writing. − The financial and resultant economic crisis have dwelt a huge blow to European growth and the stability of the job market. In these difficult times, our primary aim must be, as this joint resolution says, to protect EU citizens, whether workers, entrepreneurs, householders, from the effects of the crisis. While the current crisis is undoubtedly devastating, it also offers opportunity: opportunity to change our way of thinking; opportunity to build a strengthening framework for sustainable growth that can withstand potential shocks; and opportunity to build a sound economic and social base for the future.
Among the elements of this resolution that particularly appeal are the recognition of the crucial role of small- and medium-sized enterprises and the support that needs to be given to them. Not only do SMEs provide valuable employment, accounting for 80% of new jobs in the EU in recent years, but they also play a key social role in stimulating local economies, diversifying employment and encouraging entrepreneurship. Similarly, the emphasis on innovation – especially in the environmental sector – is very welcome and an illustration that the twin goals of energy efficiency and economic stability need by no means be mutually exclusive.
Peter Skinner (PSE), in writing. − The EPLP believes that the Lisbon Strategy remains an important platform for growth and job creation across the EU. This is still an objective which is achievable, even if the current economic climate damages the true potential. However, the EPLP does not agree that an EU-wide transaction tax is a necessary vehicle to achieve some of the Lisbon Strategy objectives and did not support this measure.
The EPLP could support the main thrust of the approved text and therefore voted in favour of the report.
Catherine Stihler (PSE), in writing. − According to the Allianz Group report which was published on Monday, the recession is slowing the EU this year in reaching its goal of becoming the world’s leading knowledge-based economic area. In order for us to reach the Lisbon targets we must do all we can, even in these tough times, to meet these goals. By meeting these goals we will be able to see our way through the recession, making the EU stronger placed in the future. We must also keep to the Barcelona targets on childcare.
Γεώργιος Τούσσας (GUE/NGL), γραπτώς. – Tα ψηφίσματα των πολιτικών δυνάμεων του κεφαλαίου, αποκρύπτουν τα αίτια και τον χαρακτήρα της καπιταλιστικής κρίσης. Φορτώνουν τα βάρη της κρίσης στους εργαζόμενους που πλήρωσαν τα υπερκέρδη του κεφαλαίου και τώρα καλούνται να πληρώσουν την κρίση για να διασωθούν και να αυξηθούν τα καπιταλιστικά κέρδη. Τα ψηφίσματα καλούν την ΕΕ να εμβαθύνει την αντεργατική Στρατηγική της Λισσαβόνας να εφαρμόσει το Σύμφωνο Σταθερότητας και το Σχέδιο Oικονομικής Aνάκαμψης, να προχωρήσει στην πλήρη απελευθέρωση της εσωτερικής αγοράς. Προτείνουν μέτρα στήριξης των μονοπωλιακών ομίλων, με την παροχή άφθονου ρευστού χρήματος από την τσέπη των εργαζομένων, μείωση της φορολογίας του κεφαλαίου, και αύξηση της χρηματοδότησης των μεγάλων μονοπωλιακών επιχειρήσεων. Προωθούν την επιτάχυνση των καπιταλιστικών αναδιαρθρώσεων με επίκεντρο τη στρατηγική της "ευελφάλειας" και την οδηγία για την οργάνωση του χρόνου εργασίας, δηλαδή αύξηση του εργάσιμου χρόνου μέχρι 13 ώρες την ημέρα και 78 την εβδομάδα, τον διαχωρισμό του εργάσιμου χρόνου σε ενεργό και απλήρωτο ανενεργό.
H ανάπτυξη της "πράσινης οικονομίας", η απελευθέρωση της έρευνας και της ενέργειας και η καινοτομία, ανοίγουν νέους δρόμους για κερδοφόρες επενδύσεις του κεφαλαίου σε βάρος των εργαζομένων και των λαϊκών στρωμάτων.
H άτυπη Σύνοδος Κορυφής της 1ης του Mάρτη επιβεβαίωσε την όξυνση των ενδοιμπεριαλιστικών αντιθέσεων αλλά και το ενιαίο μέτωπο των μονοπωλίων απέναντι στους λαούς.
- Proposition de résolution B6-0134/2009 (Changement climatique)
John Attard-Montalto (PSE), in writing. − I agree that the EU maintains a leading role in international climate policy. However, unless it speaks with one voice, this will result in loss of credibility. The EU as a whole appears to be on track regarding targets for climate change, but all countries including Malta have to be careful not to lag behind, as this will affect the credibility of the Union.
Limiting global average temperature increases is necessary not only in the developed world, but also in the countries which are developing. Needless to say, such actions will strain financial resources. The EU has to provide a plan which will address relevant areas and sources of financing.
Edite Estrela (PSE), por escrito. − Votei favoravelmente a resolução do Parlamento Europeu sobre a luta contra as alterações climáticas. A União Europeia deve manter a sua posição de liderança relativamente à política internacional sobre o clima e envidar todos os esforços para alcançar, em Copenhaga, um acordo que permita uma redução das emissões de dióxido de carbono para a atmosfera e possibilite limitar o aumento global da temperatura a menos de 2ºC, acima dos níveis pré-industriais.
No contexto da actual crise financeira e económica, alcançar um novo acordo para o combate às alterações climáticas, em Copenhaga, é fundamental. A crise económica e a crise climática podem ser combinadas com oportunidades económicas importantes para desenvolver novas tecnologias e criar emprego.
Ilda Figueiredo (GUE/NGL), por escrito. − Há aspectos positivos, que valorizamos, nesta resolução. Destacamos os pontos em que se exorta a União Europeia a procurar activamente em Copenhaga um acordo que tenha em conta os relatórios científicos mais recentes sobre alterações climáticas, se empenhe para estabilizar os níveis e as temperaturas alvo que ofereçam fortes probabilidades de evitar alterações climáticas perigosas e preveja revisões regulares para assegurar que os objectivos estão de acordo com os dados mais recentes da ciência. De igual modo, é positiva a chamada de atenção que é feita para a necessidade de aumentar significativamente os recursos financeiros, de modo a permitir as iniciativas de atenuação necessárias nos países em desenvolvimento.
Mas discordamos que, embora apenas em considerandos, insista no regime de comercialização de direitos de emissão da UE, admitindo mesmo que possa servir como modelo para o desenvolvimento do comércio de emissões noutros países e regiões desenvolvidas. Aliás, discordamos da óptica economicista que nitidamente influencia vários pontos da resolução.
Glyn Ford (PSE), in writing. − I voted in favour of this resolution by the Committee on the Environment, Public Health and Food Safety. Despite the depth and breadth of the current financial crisis, a product of deregulation, cowardly regulators and greedy bankers, we cannot take our eyes off the need to continue to act to halt climate change. We need to see the current crisis as an opportunity to spend resources to achieve a step change in our lifestyles and promote a green new deal across the continent and the world. We cannot achieve our goals unless we work in partnership with the US and Japan, China and India.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Sono d'accordo su alcuni punti della risoluzione relativa alla lotta contro il cambiamento climatico. D'altro canto, non posso condividere diversi paragrafi del rapporto. Quindi, decido di astenermi e non esprimermi sull'argomento.
Catherine Stihler (PSE), in writing. − We must use the green economy to create jobs throughout the EU. This must be a priority during the financial crisis.
- Proposition de résolution B6-0133/2009 (Politiques de l'emploi)
Hélène Goudin och Nils Lundgren (IND/DEM), skriftlig. − Resolutionen innehåller många behjärtansvärda uppmaningar. Men det mesta som behandlas i resolutionen ligger på de nationella parlamentens politiska ansvar att åtgärda.
Resolutionens förslag leder också till att större resurser krävs till EU:s fond för justering av globaliseringseffekter. Det innebär att medlemsstaternas avgifter till EU måste höjas. Detta samtidigt som medlemsländerna behöver behålla sina minskade ekonomiska resurser till sin egen social- och sysselsättningspolitik. Vi tror inte att EU:s globaliseringsfond är det mest effektiva sättet att stödja arbetstagare som förlorat sina arbeten. Medlemsländerna är bättre på att bedriva en effektiv politik på detta område. Dessutom spenderar medlemsländerna var och en summor på stimulanspaket i samma storleksordningar som deras bidrag till EU:s budget i dess helhet.
Vi har på grund av främst skrivningarna om EU:s fond för justering av globaliseringseffekter röstat nej till denna resolution.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Comunico il mio voto negativo riguardo alla proposta di risoluzione sugli orientamenti per le politiche a favore dell'occupazione. Infatti, considerando che la crisi finanziaria ed economica globale richiede che l'UE reagisca in modo risoluto e coordinato al fine di evitare perdite di posti di lavoro, sostenere un reddito adeguato per i cittadini ed evitare la recessione e trasformare le attuali sfide sul piano economico ed occupazionale in opportunità, penso che le azioni poste in essere dalla governance degli eurocrati sia decisamente insufficiente a reggere il peso della crisi che stiamo attraversando anche in un settore delicato come quello dell'occupazione.
John Attard-Montalto (PSE), in writing. − The initiative to launch the Recovery Plan is a reaction to the serious ongoing economic downturn. The top priority of the Recovery Plan must be to stimulate the economy and competitiveness of the EU, and to avoid increased unemployment. Members insist that all financial aid must be timely, targeted and temporary. The present exceptional circumstances have to be seen within the wider context of a firm commitment to bringing normal budget discipline back on track as soon as the economy recovers.
In addition, the Recovery Plan must also serve the purpose of delivering a fair international agreement to give poorer countries the opportunity to escape poverty without fuelling global warming, by helping to finance massive investment.
Finally, coordinated action between Member States must be directed at reducing uncertainty in the credit markets and facilitating the functioning of those markets.
Ilda Figueiredo (GUE/NGL), por escrito. − Apesar de terem passado algumas propostas pontuais positivas, que votámos favoravelmente, designadamente a que se refere aos paraísos fiscais, infelizmente a generalidade das propostas do nosso Grupo foram rejeitadas e a linha dominante do relatório é a continuação das políticas neoliberais com uma ou outra pincelada rosa para cidadão eleitor ver em vésperas de campanha eleitoral.
Das nossas propostas rejeitadas destaco as que visavam solicitar o aumento significativo dos recursos financeiros e uma aplicação mais célere dos meios destinados a apoiar o emprego, uma reorientação dos programas de apoio aos grupos mais vulneráveis, incluindo programas de garantia de condições de vida decentes e de acesso a serviços públicos de alta qualidade para todos. Lamento, igualmente, que tenham rejeitado propostas como as que consideravam insuficiente o montante do Plano de Relançamento (1,5% do PIB da UE) para enfrentar com êxito a crise actual, fazendo notar que a UE ficará muito atrás de países como os EUA e a China. De igual modo, lamento que tenha sido rejeitada a critica à Comissão por vincular o plano de relançamento ao aprofundamento de “reformas estruturais” neo-liberais e à estrita observância do Pacto de Estabilidade e Crescimento, quando o que se impunha era eliminá-los e mudar de políticas.
Glyn Ford (PSE), in writing. − I can only congratulate my colleague Elisa Ferreira on her report on the European Economic Recovery Plan. I would endorse the sentiments of Poul Rasmussen that we have not yet done enough. The bail out of the banks was a necessary but not sufficient step. We must also take steps to deal with the problems of the labour market. Work-sharing must be encouraged and when short time is demanded we should encourage maintaining hours at the workplace by utilising the time for training to improve skills.
The real crisis is not in the subprime mortgage market but rather in the ten times larger casino economy of the increasingly esoteric and fantasy world of the derivatives market, which needs to be brought under control. I therefore welcome moves to control tax havens and to introduce an EU-wide financial transaction tax to overcome the worst consequences of the crisis, mitigate speculation and raise finance to help us stay on track to achieve the Millennium Development Goals.
Małgorzata Handzlik (PPE-DE), na piśmie. − Przyjęte w dniu dzisiejszym sprawozdanie dotyczące europejskiego planu naprawy gospodarczej wspiera zaproponowane przez Komisję Europejską działania, które mają przyczynić się do ożywienia europejskiej gospodarki.
Dane z ostatnich tygodni nie napawają optymizmem. Szacuje się, iż wzrost gospodarczy w Europie w 2009 r. pozostaje na poziomie poniżej zera. Na całym obszarze UE rośnie także bezrobocie. Jest to najpoważniejsza recesja, jaka dotknęła Wspólnotę Europejską i pierwsza od czasu wprowadzenia wspólnej waluty.
Dlatego potrzebne są zdecydowane działania, które doprowadzą do tworzenia nowych miejsc pracy i realnej poprawy sytuacji gospodarczej. Kwestią kluczową jest oczywiście „uzdrowienie” systemu finansowego, aby przedsiębiorstwa (w szczególności małe i średnie, które stanowią przecież podstawę europejskiej gospodarki) i obywatele mieli dostęp do kredytów. Dlatego też skuteczne i szybkie przywrócenie kredytowania musi zostać pilnie zapewnione. Pomoc przeznaczona na walkę z kryzysem nie może być tylko skierowana na ratowanie wybranych sektorów. Pomoc taka jest nieunikniona, ale powinna ona także uwzględniać trwałe podejście do konkurencyjności europejskiego przemysłu. Kryzys nie może także być okazją do wprowadzania nowych, nadmiernie obciążających regulacji.
Liczę, iż europejski plan naprawy gospodarczej przyniesie w najbliższym czasie efekty w postaci pierwszych sygnałów ożywienia gospodarczego.
Astrid Lulling (PPE-DE), par écrit. – À situation exceptionnelle, moyens exceptionnels.
La conjoncture est à ce point détériorée qu'elle justifie l'action concertée des États pour tenter de relancer l'activité économique. Plusieurs constats s'imposent néanmoins. La situation exceptionnelle que nous connaissons ne remet pas en cause les règles élémentaires de l'économie. Les emprunts d'aujourd'hui constitueront les dettes de demain, que les États seront bien obligés de rembourser dans le futur. Les déficits sont peut-être nécessaires, mais leur coût à payer sera lourd. Il faut en être conscient. L'on évoque déjà les hausses d'impôts qui s'imposeront dans un futur proche pour remettre à flot les finances publiques.
Deuxièmement, toutes les dépenses engagées dans les plans de relance sont loin de se valoir. Les dépenses d'investissement dans la modernisation de l'appareil productif ou dans la recherche pèsent d'un poids très différent des dépenses de fonctionnement. Il conviendra donc que les États se dotent des outils appropriés pour effectuer les choix les plus adaptés.
Enfin, puisque les mots ont leur sens, précisons que le plan de relance n'est pas à proprement parler un plan européen, mais qu'il s'agit tout au plus d'une coordination des mesures nationales prises par les différents États membres. Faut-il aller plus loin? La question mérite d'être posée, mais la mise sur pied d'un plan de relance commun à l'Union européenne présupposerait des révisions fondamentales des politiques et des moyens européens.
Adrian Manole (PPE-DE), în scris. − Planul de relansare a economiei europene este în special important prin cele două elemente centrale ale sale: în primul rând, măsuri de stimulare fiscală pe termen scurt pentru impulsionarea cererii, protejarea locurilor de muncă şi redarea încrederii consumatorilor, iar în al doilea rând, investiţii inteligente pentru impulsionarea creşterii economice.
Prioritatea numărul unu a Uniunii Europene o constituie protejarea cetăţenilor de efectele negative ale crizei financiare. Pentru economia României, măsurile îşi vor dovedi eficacitatea, în special în ceea ce priveşte IMM-urile, prin simplificarea şi accelerarea procedurilor, punerea la dispoziţie anticipată a fondurilor structurale şi de coeziune, precum şi a fondurilor pentru dezvoltare rurală.
Votul pozitiv acordat acestui raport implică şi faptul că Fondul Social European va trebui să finanţeze măsuri de promovare a ocupării forţei de muncă, în special în favoarea grupurilor celor mai vulnerabile de populaţie şi, de asemenea, vor trebui create condiţiile-cadru care să atenueze efectele asupra sectorului antreprenorial, deoarece acestui sector îi revine un rol-cheie pentru redresarea economiei, el contribuind decisiv şi la crearea de locuri de muncă şi, astfel, la generarea de cerere pe piaţa internă.
Rovana Plumb (PSE), în scris. − Am votat favorabil raportul colegei Ferreira, cu convingerea că acesta va ajuta la depăşirea perioadei economice dificile pe care o traversează Europa, ca urmare a politicilor neo-liberaliste din ultimii 10 ani.
Statele bogate europene trebuie să-şi arate solidaritatea pentru estul Europei, iar mărirea fondului de ajutorare acordat acestora este necesară. În viziunea noastră, a socialiştilor europeni, trebuie să acţionăm pentru eliminarea diferenţelor între statele mai dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, cu atât mai mult cu cât economia celor din urmă este strans legată de instituţiile bancare din vest. De aceea ne trebuie un plan de coordonare a economiilor tuturor statelor membre.
Susţinem introducerea unor măsuri împotriva activităţilor financiare offshore, prin intermediul cărora cei care câştigă foarte mult îşi mută afacerile în aceste paradisuri fiscale, neplatind impozite, în timp ce cei mai mulţi cetăţeni UE plătesc impozite şi îşi pierd locurile de muncă. Cifrele sunt alarmante, până la sfârşitul anului 2009 preconizându-se un număr de 25 milioane de şomeri în întreaga Europă (în România 500.000). Eliminarea "paradisurilor fiscale" va duce la eliminarea şomajului.
Avem nevoie de promovarea şi sprijinirea solidarităţii europene între vechile şi noile state membre, iar votarea amendamentului referitor la această problemă reprezintă un test pentru PE.
John Purvis (PPE-DE), in writing. − The economic situation in Europe and further afield is as grave as any of us can remember, and it is absolutely right that the European Union and the Member States do everything that they can to ensure that a recession does not turn into a slump and that where government action really can kick-start economic activity it should be allowed to do so.
This report is not perfect and we cannot agree with everything in it, but it reiterates the key points that the downturn is not an excuse for protectionism, excessive debt or the removal of competition rules. We have resisted efforts from the left, whose amendments have aimed to turn a reasonable report into an unaffordable shopping list or an attack on capitalism and the financial system in general.
It is now important for all of us to roll up our sleeves and get our economies working again. This report recognises that the free market and the individuals and businesses of Europe are vital to the reconstruction process, and it is on that basis that the British Conservatives support it.
Luís Queiró (PPE-DE), por escrito. − O relatório Elisa Ferreira sobre o Plano Europeu de Relançamento Económico, apesar de conter elementos positivos, sofre do mesmo mal que o plano em si: um retrato da situação sem que a compreensão integral das causas geradoras da actual crise esteja definitivamente estabelecida, um somatório de iniciativas que se deseja que restaurem a confiança dos agentes económicos sem que, no entanto, até ao momento se identifiquem sinais desse efeito e uma fraca capacidade de mobilização europeia. Aliás, sobre este ponto acrescente-se que se este relatório, em termos concretos, pouco resolve, é porque o Parlamento Europeu pouca capacidade tem para o fazer. O mesmo se passa com a Comissão Europeia.
Do orçamento do referido plano, apenas 15% serão verbas a gerir a nível comunitário. A resposta terá, pois, de ser encontrada a nível europeu, sim, mas em primeiro lugar através da vontade política dos Estados-Membros em coordenar as suas respostas com a actual situação económica. O impulso tem de vir dos Estados-Membros. Se vier. Porque actualmente os sinais de falta de vontade política europeia são preocupantes. Veja-se, por exemplo, as posições contraditórias que os sociais-democratas alemães ou austríacos tomam no PE ou quando representam os governos dos seus países.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Concordo con alcuni punti della relazione presentata dalla collega Ferreira sul piano europeo di ripresa economica, ma non la approvo totalmente. Per questo motivo, decido di astenermi e non votare la relazione della collega.
José Albino Silva Peneda (PPE-DE), por escrito. − A grande questão que esta crise arrasta é o aumento do desemprego, situação que só pode ser invertida através do aumento do investimento.
Para haver mais investimento, é necessário que o crédito seja acessível e barato, mas tudo aponta que, para os próximos tempos, ele seja escasso e muito mais caro para países mais vulneráveis, como é o caso de Portugal.
Estes países enfrentam dificuldades acrescidas de financiamento, pelo que apoio claramente a possibilidade de passar a haver, a nível da zona euro, um único emitente central de dívida pública europeia, que é, aliás, o cenário mais compatível com a sustentabilidade do euro a longo prazo.
Nas actuais circunstâncias, é imperioso reactivar o mercado de crédito europeu com atribuição de empréstimos responsáveis a empresas viáveis e às famílias.
Também as ajudas financeiras a bancos e empresas devem ser bem direccionadas, temporárias, transparentes, avaliadas em termos de custo-benefício e controladas rigorosamente.
A solidez e solidariedade do projecto europeu podem estar em causa e, por isso, é fundamental agir de forma coordenada e respeitar as regras do mercado interno sem dar lugar a proteccionismos.
Apoio o relatório sobre o Plano de Relançamento da Economia Europeia da minha colega Elisa Ferreira por estar em conformidade com estas linhas gerais de orientação.
Peter Skinner (PSE), in writing. − This report accompanies the recovery plan of the European Commission, which attempts to reinvigorate the EU economy. The EPLP can support the main thrust of the rapporteur’s ideas and believes that many of the issues outlined are critical for a real recovery.
The Commission response during the economic crisis has been muted and Parliament believes that more effective tools are required to produce recovery. In fact, an environmental approach could lead to greater innovation and spark renewed productivity whilst also having a positive effect on our environment. However, care has to be taken not to injure specific industrial sectors or reduce our overall economic possibilities, and therefore consideration of a targeted approach is very necessary. Similarly, a new approach to financial supervision denoted by the de Larosière wise men’s report is also vital to ensuring against systemic risks.
Bart Staes (Verts/ALE), schriftelijk. − Als Groenen zijn we van oordeel dat wat we nu meemaken een samenkomst van drie met elkaar verbonden crises is: een economische, een ecologische en een sociale. De Verts/ALE-Fractie verzet zich daarom tegen het promoten van een ‘Europees herstelplan’, in het licht van de aanstaande Europese Voorjaarstop, dat enkel bestaat in het weer op gang brengen van het oude laissez-faire model.
Het pompen van enorme sommen in dat model brengt een serieus risico met zich voor het verdiepen van de ecologische en sociale crises. Het is contraproductief om domweg de vraag aan te jagen om zo de productie weer op peil te brengen. Dit is juist wel wat het verslag-Ferreira voorstelt en daarom stemde ik tegen.
Het economisch herstelplan moet nieuwe financiële financieringsinstrumenten mogelijk maken en tegelijkertijd het systeem, via regulering, snel weer stabiel en betrouwbaar maken. De prikkel om via bepaalde bonussen voor kortetermijnwinst te gaan moet worden weggenomen en regels voor zogenaamde hefboomfondsen en private equityfondsen zijn noodzakelijk. Transparantie, open boekhouding en supervisie moeten belastingparadijzen onmogelijk maken. Aan de hand van een precieze taakomschrijving kunnen banken opnieuw dienaars van de reële economie worden, waarbij de Europese Centrale Bank als waakhond kan dienen.
Catherine Stihler (PSE), in writing. − The financial crisis is the first test of globalisation. A crisis fuelled by greed and now consumed by fear should make us question our fundamental values and what kind of society we would like to live within. This is not a time for narrow nationalism, but a time where a strong Europe has never been so important. The need for a coordinated approach, not just across the EU, but across the world, makes the G20 in London so important.
Silvia-Adriana Ţicău (PSE), în scris. − Am votat pentru raportul Fereira ce solicită Comisiei Europene să vină cu orientări clare şi puternice în scopul unei mai bune abordări coordonate între toate statele membre pentru gestionarea acestei puternice crize economice în vederea protecţiei unui număr cât mai mare de locuri de muncă. Solicit Comisiei să înceapă procedurile cât mai repede posibil.
Prin acest raport, Parlamentul European invită Consiliul European de primăvară să dea un impuls politic puternic şi să stabilească o foaie de parcurs pentru toate iniţiativele legale, pentru a garanta împreună cu Parlamentul că acestea vor fi adoptate în timp util.
Raportul subliniază consecinţele economice şi sociale extrem de negative ale crizei în multe dintre noile state membre, care constituie un risc substanţial de destabilizare şi de creştere a sărăciei. Se aşteaptă ca efecte colaterale să afecteze euro şi economiile din zona euro. Solicităm o abordare coordonată la nivelul Comunităţii având în vedere solidaritatea comunitară şi asumarea unei responsabilităţi colective în această privinţă şi invităm Comisia să revizuiască şi să consolideze toate instrumentele destinate stabilizării statelor membre afectate, inclusiv stabilizării ratelor de schimb, astfel încât să se poată pune în aplicare prevederi de siguranţă şi pachete de răspuns rapide şi eficiente.
Marianne Thyssen (PPE-DE), schriftelijk. − Ik heb goed geluisterd naar de tussenkomsten van de rapporteurs en de fractievoorzitters, waaronder ook de uithaal van de fractievoorzitter van de PSE-Fractie tegen het stemgedrag van de PPE-DE-Fractie ten aanzien van amendement 92. Wij zijn het inderdaad niet eens met de draagwijdte van dat amendement en samen met mijn fractiecollega's heb ik met overtuiging tegengestemd. Het kan toch niet de bedoeling zijn dat wij kortetermijnmaatregelen nemen die de langetermijndoelstellingen ondermijnen?
Derhalve is het niet verantwoord om aan de lidstaten een budgettaire inspanning op te leggen ongeacht hun schuldgraad, die een belangrijke factor is om uit te maken tot waar "deficiet-spending" verantwoord kan zijn. Mijn fractie is terecht op de lijn van de Commissie gebleven, die ervan uitgaat dat we ook aan de toekomstige generaties moeten denken. Daarom is het verantwoord de budgettaire stimulansen te moduleren naar gelang van de schuldgraad van de lidstaten. Een uniforme inspanning vragen van 1,5% van het BBP is om die reden niet haalbaar en onverantwoord.
Γεώργιος Τούσσας (GUE/NGL), γραπτώς. – Το σχέδιο ανάκαμψης της ευρωπαϊκής οικονομίας ρίχνει τα βάρη της καπιταλιστικής κρίσης στις πλάτες των εργαζομένων, προωθεί τις γενικότερες επιδιώξεις της ΕΕ, προστατεύει τα κέρδη, τα συλλογικά συμφέροντα της πλουτοκρατίας.
H ολομέτωπη επίθεση στα ασφαλιστικά και εργασιακά δικαιώματα, στο εισόδημα της λαϊκής οικογένειας και το βιοτικό της επίπεδο έχει στόχο να διασφαλίσει η ΕΕ στα ευρωενωσιακά μονοπώλια ότι θα βρίσκονται σε «πλεονεκτική θέση όταν ανακάμψει η οικονομία» απέναντι στο διεθνή ανταγωνισμό.
H ΕΕ και οι κυβερνήσεις προσπαθούν να αποσπάσουν τη λαϊκή συναίνεση, χρησιμοποιώντας τη μέθοδο "του καρότου και του μαστίγιου", προκειμένου να επιβληθούν με τις λιγότερες αντιστάσεις οι καπιταλιστικές αναδιαρθρώσεις, όπως καθορίζονται από τη στρατηγική της Λισαβόνας: απασχόληση και ανεργία εκ περιτροπής, αύξηση ορίων συνταξιοδότησης, δραστική μείωση μισθών, συνάξεων και κοινωνικών παροχών.
Άλλωστε οι αποφάσεις των Συνόδων Kορυφής και η χρηματοδότηση των μέτρων, αποκλειστικά από τα ίδια τα κράτη μέλη, κάνουν εμφανή την όξυνση των ενδοϊμπεριαλιστικών ανταγωνισμών, που οδηγούν στην πολιτική του "ο σώζων εαυτόν σωθήτω".
Μία είναι η επιλογή για τους εργαζόμενους: Αντίσταση - ανυπακοή - αντεπίθεση με το KKΕ, καταδίκη της πολιτικής του ευρωμονόδρομου και των δυνάμεων που τον στηρίζουν! Ανασύνταξη του λαϊκού κινήματος και πάλη για τη λαϊκή εξουσία και τη λαϊκή οικονομία!
Alessandro Battilocchio (PSE), per iscritto. − Signor Presidente, voto favorevolmente. La trasparenza non è solo un attributo ma un principio su cui dovrebbero basarsi tutte le procedure delle istituzioni. È necessario assicurare ai cittadini e agli organi elettivi il più ampio accesso possibile ai documenti detenuti dalle istituzioni europee, per permettere loro di partecipare in modo efficace al processo politico e chiedere alle autorità pubbliche di rendere conto del proprio operato. Per questo in passato ho sostenuto con forza ed appoggiato la pubblicazione delle presenze dei deputati in Aula.
Nonostante i progressi compiuti dalle istituzioni europee sul fronte dell'apertura e della trasparenza, la situazione non si può affatto considerare perfetta e l'attuale rifusione del regolamento (CEE) n. 1049/2001, relativo all'accesso del pubblico ai documenti in possesso delle istituzioni europee, va considerata un ulteriore passo verso la realizzazione di un ambiente amministrativo in cui la disponibilità delle informazioni e la semplicità di accesso alle medesime costituiscano la norma e non l'eccezione.
In conclusione vorrei ricordare il grande traguardo raggiunto nell'ultimo periodo: oggi al Parlamento europeo sono utilizzate non meno di 23 lingue ufficiali. Anche i documenti della Comunità europea sono disponibili in 23 lingue e ciò rappresenta una garanzia di funzionamento democratico.
Jean Marie Beaupuy (ALDE), par écrit. – Ce rapport d'initiative est à mettre en perspective avec le débat législatif en cours visant à modifier les règlements pour les Fonds structurels, et notamment le règlement FEDER (Rapport ANGELAKAS) et le règlement FSE (Rapport JÖNS).
Afin d'obtenir un accord en première lecture permettant de donner une réponse rapide à cette crise qui touche directement les citoyens européens, l'ADLE a choisi de ne pas amender les propositions législatives. Dans un souci de cohérence, cette même approche a été appliquée pour ce vote.
Mes collègues du MoDem et moi-même partageons les mêmes préoccupations pour la lutte contre le changement climatique; cela devra être confirmé comme une priorité de la politique de cohésion après 2013.
Pedro Guerreiro (GUE/NGL), por escrito. − Não contem connosco para enaltecer o oco “plano de relançamento da economia europeia” que, na sua maior parte, será auto-financiado por cada um dos Estados-Membros (a “solidariedade europeia” no seu melhor...), e que não coloca em causa as políticas neoliberais, que estão na origem do agravamento das condições de trabalho e de vida da esmagadora maioria da população.
Por isso, não surpreendentemente, a maioria do PE rejeitou as nossas propostas que:
- Denunciavam que, no momento em que se verifica o agravamento da crise socioeconómica da UE, o orçamento comunitário para 2009 é “o mais baixo de sempre”;
- Insistiam no reforço dos Fundos Estruturais e do Fundo de Coesão;
- Sublinhavam que os “adiantamentos suplementares” destes fundos, implicarão uma redução do financiamento comunitário para os próximos anos;
- Criticavam a sub-execução destes fundos, particularmente no contexto do agravamento das condições socioeconómicas na UE;
- Exigiam que estes fundos sejam considerados como objectivo de despesa e propunham o aumento da taxa de co-financiamento comunitário e a anulação da regra N+2 e N+3 em relação a estes fundos;
- Insistiam em que estes fundos sejam efectivamente utilizados para promover a convergência real, abandonando, assim, a sua contínua subordinação aos objectivos neoliberais da "Estratégia de Lisboa";
- Insistiam no combate às deslocalizações de empresas.
David Martin (PSE), in writing. − I support this report which recommends faster, more flexible payments for structural funding. This report will ensure wide use of structural funds to secure jobs, and to create more jobs. I welcome this report which calls for funding to be provided to projects earlier and reduce the need for bank loans.
Luca Romagnoli (NI), per iscritto. − Esprimo il mio voto contrario in merito alla relazione del collega Kirilov sulla politica di coesione riguardante gli investimenti nell'economia reale. È indispensabile, infatti, comprendere che la politica di coesione dell'UE contribuisce in misura rilevante al piano europeo di ripresa economica e rappresenta la prima fonte di investimenti comunitari nell'economia reale, che apporta un'assistenza mirata per affrontare le esigenze prioritarie e i settori che presentano un potenziale di crescita, sia nel settore pubblico sia in quello privato. Questo, però, deve far pensare rispetto agli errori che sono stati compiuti in passato e hanno condotto a questa grave congiuntura economica. È necessaria una regolamentazione ferrea anche in questo settore, se no si rischia di ripetere ciclicamente gli stessi sbagli.