Stenograma dezbaterilor

Joi, 12 martie 2009 - Strasbourg

5. Parteneriatul strategic UE-Brazilia - Parteneriatul strategic UE-Mexic (dezbatere)

  Preşedinte . - Următorul punct îl reprezintă dezbaterea comună privind următoarele rapoarte:

- Raportul A6-0062/2009 al dnei Koppa, din partea Comisiei pentru afaceri externe, conţinând o propunere de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind parteneriatul strategic Uniunea Europeană-Brazilia (2008/2288 (INI)), şi

- Raportul A6-0028/2009 al dlui Salafranca Sánchez-Neyra, în numele Comisiei pentru afaceri externe, conţinând o propunere de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind parteneriatul strategic UE-Mexic (2008/2289(INI)).

  José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, raportor – (ES) Dle preşedinte, America Latină este un continent cu o populaţie de peste 600 de milioane de locuitori, contribuie cu mai mult de 10% la produsul intern brut mondial, deţine 40% dintre speciile de plante de pe pământ şi, în acelaşi timp, are o populaţie tânără, dinamică şi extraordinar de activă.

În ciuda creşterii economice din ultimii ani, aceasta nu este totuşi perioada cea mai bună pentru America Latină în ceea ce priveşte integrarea sa. Aceasta este declaraţia preşedintelui Óscar Arias de la investirea sa şi mi-a fost reamintită săptămâna trecută în cadrul unui seminar organizat la São Paulo cu Alejandro Toledo, fostul preşedinte al Peruului, şi Fernando Enrique Cardoso, fostul preşedinte al Braziliei.

Au existat tensiuni între Argentina şi Uruguay; proiectul ALCA a eşuat; Venezuela a părăsit Comunitatea Andină; au existat probleme între Brazilia şi Bolivia privind naţionalizarea resurselor energetice şi între Argentina şi Bolivia, din acelaşi motiv; au existat dispute între Ecuador şi Columbia, între Columbia şi Venezuela, între Mexic şi Venezuela, şi aşa mai departe.

Această iniţiativă a Comisiei Europene, susţinută de Parlament şi de Consiliu, de a stabili acest parteneriat strategic trimite, prin urmare, un mesaj clar, bine definit conform căruia America Latină rămâne pe lista acţiunilor prioritare pentru Uniunea Europeană, nu doar datorită dedicării personale a dnei comisar Ferrero-Waldner.

În cazul Mexicului, acest parteneriat strategic urmăreşte în special să sublinieze importanţa ţării în America Latină şi pe scena mondială şi, în plus, este un pas esenţial, cheie, în consolidarea relaţiilor noastre existente cu Mexicul şi în extinderea coordonării în legătură cu unele subiecte de importanţă mondială.

Acest pas nou reprezintă o oportunitate de a intensifica în continuare dialogul politic şi de a coordona poziţiile ambelor părţi la nivel mondial şi, de asemenea, în cadrul numeroaselor forumuri multilaterale şi organisme internaţionale. Mecanismele de consultare vor facilita adoptarea poziţiilor comune privind aspecte concrete de interes global, cum sunt securitatea, mediul sau chestiunile socio-economice.

Pentru Uniunea Europeană este, de asemenea, o oportunitate excelentă de a dezvolta relaţii privilegiate cu o ţară care are un rol principal în forumurile din America Latină, cum ar fi Grupul Rio, în cadrul căruia deţine preşedinţia până în 2010. Mexic participă, de asemenea, la G20, G8+5, Organizaţia Mondială a Comerţului, Fondul Monetar Internaţional şi OCDE, în cadrul căreia este singurul membru din America Latină.

Prin urmare, căutarea de soluţii comune pentru criza economică şi financiară mondială, elaborarea de strategii ambiţioase pentru succesul Conferinţei Naţiunilor Unite privind schimbările climatică care urmează să aibă loc la Copenhaga, dezvoltarea unui dialog structurat privind emigrarea sau colaborarea pentru atingerea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului sunt câteva dintre lucrurile care pot fi realizate în cadrul reuniunilor la nivel înalt dintre Uniunea Europeană şi Mexic, în cazul în care se stabileşte parteneriatul strategic pe care îl propunem.

În rezoluţia pe care o vom adopta în această dimineaţă, Parlamentul va reitera, de asemenea, sprijinul său pentru preşedintele Calderón în combaterea traficului de droguri şi a crimei organizate. În plus, şi în spiritul respectului reciproc, al dialogului şi responsabilităţii împărţite, cred că ar trebui să acceptăm provocări comune, cum ar fi protejarea grupurilor vulnerabile din societate, cum sunt femeile sau reprezentanţii mijloacelor de comunicare în masă.

Dnă comisar, anul acesta sărbătorim ce-a de-a 25-a aniversare a dezbaterilor politice ţinute în San José, în cadrul cărora, datorită mobilizării majore a talentului politic în America Centrală şi monitorizării de către Uniunea Europeană, s-a instaurat pacea în America Centrală istmică, răscolită de conflicte.

În opinia mea, Uniunea Europeană a îndeplinit o activitate onorabilă în America Centrală dar şi în alte părţi ale lumii, sprijinind pacea, înţelegerea, acordul şi reconcilierea. Cum aceste valori sunt consolidate în prezent, deşi nu fără dificultate şi nici în aceeaşi măsură peste tot, este clar momentul pentru dezvoltare. Cu toate acestea, pe baza experienţei europene, acest lucru va fi mai dificil dacă nu există integrare.

Cred că oferim un impuls substanţial prin intermediul acestui parteneriat strategic cu Mexic şi, mai presus de toate, trimitem un mesaj clar, bine definit despre angajamentul Europei faţă de America Latină.

  Maria Eleni Koppa, raportoare −(EL) Dle preşedinte, sunt încântată că dezbatem şi că vom vota astăzi raportul privind îmbunătăţirea relaţiilor noastre cu Brazilia. Crearea unei relaţii strategice între Uniunea Europeană şi Brazilia va aduce beneficii reciproce, mai întâi datorită schimbării poziţiei Braziliei la nivel global pentru a deveni o forţă conducătoare în dezvoltarea mondială şi, în al doilea rând, deoarece Brazilia joacă un rol vital de depăşire a diferenţele privind aspecte de interes global.

În ultimii ani, Uniunea Europeană a menţinut un spectru foarte larg de relaţii cu Brazilia şi, prin urmare, avem nevoie de un cadru de coeziune coordonat pentru relaţiile de ambele părţi. Relaţiile mai puternice se vor baza pe legături istorice, culturale şi economice şi pe valori comune pentru democraţie, statul de drept, drepturile omului, preocupare pentru schimbările climatice şi dezvoltare durabilă, dezarmare, energie şi neproliferarea armelor nucleare. Parteneriatul strategic trebuie să aibă o sferă de aplicare substanţială şi o natură graduală.

Brazilia este, de asemenea, o ţară de o importanţă decisivă pentru Mercosur. Prin urmare, trebuie să se angajeze, în cadrul parteneriatului, să consolideze relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Mercosur şi să abordeze problemele de interes comun. În acest cadru, relaţiile strategice vor reprezenta un mijloc de aprofundare a relaţiilor interregionale, economice şi comerciale.

Datorită rolului său consolidat în domeniu şi implicării sale active în ONU, Brazilia poate juca, cred eu, un rol esenţial în prevenirea şi rezolvarea conflictelor regionale din America Latină, prin urmare, contribuind la consolidarea păcii din zonă.

Din perspectiva crizei economice globale, Uniunea Europeană şi Brazilia trebuie să coopereze la nivelul Organizaţiei Mondiale a Comerţului în vederea încheierii reuşite a negocierilor privind Agenda de dezvoltare de la Doha. Brazilia se află în situaţia de a realiza mai multe pentru abordarea noilor provocări ale economiei globale, dat fiind faptul că chestiunile de reglementare joacă un rol important pentru protejarea legislaţiei în domeniul concurenţei şi în domeniul dezvoltării durabile.

În ceea ce priveşte reforma sistemului financiar, calitatea sa de membru al forumurilor internaţionale ar putea contribui la revizuirea rolului instituţiilor internaţionale în supravegherea şi reglementarea pieţelor financiare.

Ca şi alte puteri în curs de dezvoltare, Brazilia devine din ce în ce mai activă în cadrul eforturilor internaţionale de a face faţă sărăciei globale şi inechităţii, prin intermediul programelor de cooperare care au ca obiectiv pe termen lung dezvoltarea durabilă.

În ceea ce priveşte protecţia mediului, Brazilia este ţara cu cele mai mari zone de păduri tropicale vitale. Uniunea Europeană şi Brazilia trebuie să coopereze proactiv la nivel internaţional pentru a le proteja şi a aborda schimbările climatice şi pierderea biodiversităţii. Trebuie luate măsuri pe plan politic pentru a pune în aplicare Convenţia ONU privind diversitatea biologică. De asemenea, trebuie să se acţioneze pentru a proteja şi gestiona resursele de apă.

Aş spune că în acest moment Brazilia este prima ţară care va dezvolta o producţie importantă de biocombustibili, atingând, prin urmare, rezultate tangibile în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În consecinţă, schimbul de experienţă şi cooperarea din acest sector se pot dovedi foarte folositoare Uniunii Europene şi, pe de altă parte, energia regenerabilă şi măsurile de economisire a energiei vor fi foarte folositoare Braziliei.

Migrarea reprezintă un aspect de bază pe agenda politică europeană. În consecinţă, parteneriatul strategic ar trebui, din perspectiva Declaraţiei de la Lima, să promoveze un dialog pe scară largă privind migrarea, care să acopere migrarea legală şi ilegală şi protecţia drepturilor omului.

În cele din urmă, Parlamentul European salută lansarea negocierilor pentru un acord privind vizele între cele două părţi, acord care va facilita libera circulaţie a persoanelor.

PREZIDEAZĂ: DL MARTÍNEZ MARTÍNEZ
Vicepreşedinte

  Benita Ferrero-Waldner, membră a Comisiei −(FR) Onorabili membri, prieteni, permiteţi-mi mai înainte de toate să le mulţumesc în special raportorilor, dnei Koppa şi dlui Salafranca Sánchez-Neyra, pentru rapoartele lor excelente privind parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană şi Brazilia, şi respectiv Uniunea Europeană şi Mexic.

De asemenea, trebuie să spun că sunt mândră, în calitate de comisar, de faptul că am prezentat multe propuneri şi multe comunicări privind America Latină, în general, şi Brazilia şi Mexic, în particular, pentru că mi se pare că a fost momentul potrivit pentru a face acest lucru.

În ultimii ani, Brazilia şi Mexic s-au dovedit a fi actori de primă linie, atât pe plan mondial, cât şi regional. Având în vedere acest lucru, Uniunea Europeană a recunoscut necesitatea de a considera aceste ţări drept parteneri strategici, în special datorită ponderii lor economice în America Latină şi, de asemenea, datorită rolului lor de lideri regionali şi, de multe ori, datorită importanţei lor în aspecte de securitate regională.

Bazele relaţiilor noastre sunt extrem de solide. Nu numai că avem, după cum ştim cu toţii, legături strânse istorice şi culturale, ci împărtăşim în acelaşi timp interese şi valori comune, iar legăturile noastre economice sunt din ce în ce mai solide.

Uniunea Europeană este, de fapt, partenerul comercial cel mai important pentru Brazilia, care, la rândul său, este principalul beneficiar al investiţiilor Uniunii Europene în America Latină. Brazilia, de fapt, a atras aproximativ 87 de miliarde EUR, cu alte cuvinte, mai mult decât capitalul investit de Uniunea Europeană în celelalte trei ţări BRIC, şi anume Rusia, India şi China. De asemenea, este adevărat că Brazilia este foarte importantă pentru cooperarea în cadrul OMC. În calitate de partener, poate fi uneori dificil, dar firesc, are propriul său punct de vedere.

De la implementarea acordului dintre Uniunea Europeană şi Mexic, care a fost un acord de pionierat între o ţară din America Latină şi Uniunea Europeană, investiţia medie anuală europeană s-a triplat şi Uniunea este astăzi al doilea partener comercial important al Mexicului. Desigur, Mexicul este, de asemenea, un partener care împărtăşeşte aceleaşi valori şi interese. De aceea am conceput acest parteneriat strategic ca un instrument puternic care, sperăm noi, va aduce beneficii concrete nu numai cetăţenilor noştri, dar şi celor din alte ţări şi regiuni din lume.

Aş dori să subliniez că Uniunea Europeană, Brazilia şi Mexicul continuă să coopereze pentru a face faţă crizei financiare şi pentru a pregăti terenul, după cum aţi spus, dnă Koppa, pentru a asigura succesul reuniunii la nivel înalt a G20 care se desfăşoară la Londra în luna aprilie.

Vor continua, de asemenea, să lucreze împreună la provocări comune, cum ar fi schimbările climatice - cea mai mare problemă pentru noi - lupta împotriva drogurilor, în legătură cu care ne-am bazat foarte mult pe sprijinul preşedintelui Calderón, care are o problemă majoră de rezolvat, şi problema sensibilă şi dificilă a migraţiei.

Am observat eforturile actuale ale guvernului mexican de a lupta împotriva comerţului ilegal de droguri, chiar dacă, din păcate, guvernul trebuie să se confrunte cu un nivel de violenţă fără precedent. Din acest motiv, trebuie categoric să ajutăm Mexicul.

Onorabili membri, ce înseamnă parteneriatul strategic pentru noi? Eu cred că acesta ne va permite să ne pregătim mai bine pentru viitor prin abordarea unei serii de probleme bilaterale şi mondiale de interes comun, într-un cadru mai structurat, mai coerent şi mai bine coordonat.

Mă bucur să observ că, prin relaţiile aprofundate cu aceste două ţări, am pus accentul, în mod corect, pe mai multe priorităţi identificate în raportul Parlamentului European, cum ar fi o coordonare la nivel multilateral, însemnând şi Naţiunile Unite, democraţia, drepturile omului şi alte probleme globale, pe care tocmai le-am menţionat.

În special cu Brazilia, am început să lucrăm la problema energiilor regenerabile, cum ar fi biocombustibilul, în care Brazilia are o experienţă reală, problemă pe care ne-a adresat-o însuşi preşedintele Lula, în timpul preşedinţiei portugheze.

Privind monitorizarea şi punerea în aplicare a acestui parteneriat, dle preşedinte, principala noastră provocare pentru 2009, referitoare în primul rând la Brazilia, este de a face o realitate din angajamentele comune asumate în cadrul planurilor de acţiune.

Am dori să finalizăm negocierile cu privire la două aspecte majore. În primul rând, acordul cu privire la eliminarea vizelor de scurtă şedere şi acordarea statutului de economie de piaţă pentru Bulgaria şi România. De asemenea, planificăm pentru 2009 să începem dezbateri noi privind educaţia, cultura şi afacerile economice şi financiare, precum şi să continuăm dezbaterile curente şi, de asemenea, vom continua să lucrăm cu Brazilia la toate celelalte probleme globale.

În ceea ce priveşte Mexicul, sper ca parteneriatul strategic hotărât de Consiliu să fie anunţat cât de curând la reuniunea la nivel înalt dintre Uniunea Europeană şi Mexic. Între timp, Comisia şi statele membre s-au angajat să lucreze cu guvernul mexican la un document operaţional care precizează acţiunile practice care vor optimiza parteneriatul strategic.

În încheiere, permiteţi-mi să menţionez şi rolul Parlamentului European. Am fost întotdeauna în favoarea oricărei contribuţii pe care Parlamentul ar putea-o aduce în legătură cu lansarea acestui parteneriat strategic şi am primit cu entuziasm aceste recomandări astăzi. În acest context, doresc să spun că apreciez faptul că relaţiile parlamentare par a fi extrem de promiţătoare, având în vedere faptul că 96 de membri ai grupului parlamentar însărcinat cu probleme legate de UE, din Parlamentul Braziliei, sunt prezenţi aici.

Cred că împărtăşim acelaşi interes, şi, în privinţa Comisiei parlamentare mixte UE-Mexic, putem observa să aceasta lucrează, iar următoarea sa şedinţă va avea loc la sfârşitul lunii martie.

Pe scurt, dle preşedinte, cred că suntem implicaţi activ în punerea în practică a numeroaselor angajamente pe care le-am făcut în cadrul parteneriatului şi sperăm astfel să lucrăm pentru consolidarea securităţii în întreaga lume.

  Juan Fraile Cantón, raportor pentru aviz al Comisiei pentru dezvoltare - (ES) Domnule preşedinte, iau cuvântul, în primul rând pentru a felicita Comisia cu privire la iniţiativa sa, care implică recunoaşterea Braziliei ca o putere regională şi îşi îmbunătăţeşte relaţiile sale cu Uniunea Europeană la nivel strategic. Aceste relaţii s-au bazat până în prezent pe Acordul-cadru de cooperare din 1992 şi Acordul-cadru UE-Mercosur din 1995.

Cu toate acestea, în ultimii ani, rolul Braziliei în afacerile mondiale s-a schimbat în bine şi ţara s-a dovedit a fi un partener cheie pentru Europa. Acest scenariu nou ne conduce spre intensificarea şi diversificarea relaţiilor noastre.

În primul rând, parteneriatul strategic UE-Brazilia trebuie să ajute ca ţara să îşi exercite rolul regional şi mondial de conducere.

În al doilea rând, în legătură cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, cu toate că programe cum ar fi „Bolsa Familia” („fondul familial”) au reuşit să îmbunătăţească dezvoltarea umană şi să reducă sărăcia extremă la practic jumătate, nu poate fi ignorat faptul că diferenţele de venituri sunt încă foarte mari, că există concentraţii considerabile de sărăcie şi faptul că există, de asemenea, diferenţe regionale substanţiale între nordul şi sudul ţării.

În acest sens, ar fi binevenit un schimb de experienţe politice care ne-ar putea conduce la propunerea unor soluţii inovatoare în lupta împotriva sărăciei, inegalităţii şi excluderii sociale, în reducerea dezechilibrelor, exprimate în protecţia socială şi munca decentă pentru toţi.

Împărtăşim preocupări fundamentale în domeniul protecţiei mediului şi, pe această bază, trebuie să începem un dialog cu privire la aspecte, cum ar fi schimbările climatice, gestionarea apei, biodiversitatea şi defrişările, precum şi cu privire la rolul pe care populaţiile băştinaşe ar trebui să îl joace în toate aceste probleme.

În domeniul cooperării privind energia, dialogul iniţiat în 2007 ne-a permis să progresăm pentru ca acum să consolidăm subiecte ca biocombustibilii durabili, energia regenerabilă, eficienţa energetică şi tehnologia energetică cu emisii scăzute de CO2.

De asemenea, parteneriatul strategic cu Brazilia aduce cu sine un angajament pentru o mai mare integrare regională în vederea consolidării cooperării noastre cu Mercosur.

  Erika Mann, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru comerţ internaţional - (DE) Domnule preşedinte, dna comisar, mă bucur că avem această dezbatere. Desigur, avem relaţii intense cu ambele ţări, dar aş vrea să vorbesc, în special despre Mexic.

În dezbaterea noastră din cadrul Comisiei pentru comerţ internaţional am considerat deosebit de important să discutăm problemele care afectează zona noastră. Este deosebit de important pentru noi că vom consolida acordul de liber schimb, încă o dată. Dacă vă uitaţi la cifre, puteţi observa că, deşi comerţul nostru s-a intensificat în ultimii ani, avem încă o cerere considerabilă - şi partea europeană - şi avem încă restricţii considerabile, atunci când este vorba de accesul pe piaţă. V-aş cere sincer, dnă comisar, din nou, să faceţi tot ce puteţi pentru a analiza situaţia încă o dată, împreună cu colegii dumneavoastră competenţi şi, în cazul în care există probleme, să ridicaţi cu adevărat aceste restricţii.

Nu are niciun sens, pe de o parte, să discutăm despre parteneriatele strategice cu astfel de ţări importante din America Latină şi apoi, pe de altă parte, să luptăm cu astfel de restricţii absurde de piaţă. Uneori, desigur, au sens, dar, de regulă, sunt inutile. V-aş fi foarte recunoscător dvs. şi comisiei, dacă am putea rezolva această problemă.

Al doilea punct pe care îl consider important este faptul că, în contextul relaţiilor internaţionale la nivel global, trebuie să-i acordăm Mexicului statutul pe care îl merită. Desigur, aceasta se referă, în special, la acordul încă foarte fragil în legătură cu G20. Delegaţia noastră a scris o scrisoare, pe care v-am trimis-o, de asemenea, în care solicităm ca şi Mexicul să stea la masa G20 şi acest lucru să fie un aranjament permanent, nu doar o apariţie scurtă.

În final, vă invit să participaţi la reuniunea delegaţiei noastre din 30 şi 31 martie. Ştiu că nu puteţi participa personal, dar vă rog să asiguraţi participarea cuiva din zona dvs. de competenţă, alături de dl Guadarrama, dl Buganza şi dl Green, care conduc delegaţia Mexicului, astfel încât aceştia să simtă că aprecierea Comisiei în ceea ce priveşte delegaţia şi vizita ei.

  Francisco José Millán Mon, în numele Grupului PPE-DE - (ES) Domnule preşedinte, relaţiile dintre ţările din Europa şi America Latină se bazează pe legături strânse istorice, culturale şi umane. Ca spaniol şi, mai mult, ca galician, sunt foarte conştient de aceasta. În plus, împărtăşim principii şi valori, care sunt, de asemenea, rezultatul moştenirii noastre creştine.

America Latină şi Uniunea Europeană sunt, în general, parteneri fireşti şi trebuie să ne intensificăm relaţiile. Sunt încântat că există un acord larg în plen cu privire la necesitatea stabilirii de relaţii strategice de către Uniunea Europeană cu Mexicul şi Brazilia. Mi-am spus părerea cu privire la Mexic în luna aprilie a anului trecut, în timpul unei dezbateri aici, în Parlament, privind reuniunea la nivel înalt de la Lima.

Parteneriatul strategic trebuie să fie însoţit de reuniuni anuale, regulate, la nivel înalt. Am organizat aceste reuniuni cu Brazilia începând cu 2007, iar raportul Salafranca le solicită în relaţia cu Mexicul, având în vedere concluziile oarecum ambigue ale Consiliului din octombrie 2008. Sper ca o astfel de reuniune la nivel înalt să poată avea loc cu Mexic în acest an.

Doamnelor şi domnilor, parteneriatul strategic al Uniunii Europene cu Mexic şi Brazilia este extrem de benefic, atât la nivelurile bilaterale, cât şi la cele globale. La nivel bilateral, există un mare potenţial pentru intensificarea relaţiilor. În cazul Mexicului, de exemplu, acordul de asociere a dus la o creştere spectaculoasă a comerţului şi investiţiilor. Combaterea criminalităţii organizate şi a traficului de droguri şi cooperarea în domeniul energiei sunt alte domenii în care este necesară cooperarea comună, precum şi o mai mare coordonare în forumurile multilaterale.

În cazul Braziliei, intensificarea relaţiilor trebuie să ajute la deblocarea acordului UE-Mercosur.

Aş dori să subliniez rezultatele economice pozitive obţinute de Mexic şi Brazilia pe parcursul acestui deceniu, spre deosebire de perioadele anterioare. Fără acel progres, care s-a datorat politicilor bine concepute, actuala criză mondială gravă ar fi devastat economiile acestor ţări. În contrast, guvernele lor pot utiliza acum rezervele pe care le-au constituit pentru a pune în aplicare politicile anticiclice în acelaşi mod ca ţările dezvoltate şi în unele ţări în curs de dezvoltare.

Mexicul şi Brazilia, de asemenea, joacă un rol tot mai important pe scena mondială. Participă la procesul de la Heiligendamn şi, ca puteri economice majore în America Latină, sunt membre ale G20.

În lumea complexă şi interconectată de astăzi - închei acum - cu toate provocările şi ameninţările globale, inclusiv schimbările climatice, cooperarea într-un spirit de responsabilitate comună cu participanţi la fel de importanţi ca Mexicul şi Brazilia este extrem de benefică pentru Uniunea Europeană şi, desigur, pentru întreaga comunitate internaţională.

  Vicente Miguel Garcés Ramón, în numele Grupului PSE - (ES) Domnule preşedinte, la data de 15 iulie 2008, Comisia Europeană a adoptat o comunicare adresată Consiliului şi Parlamentului prin care recomandă stabilirea unui parteneriat strategic între Uniunea Europeană şi Mexic.

La rândul său, la data de 13 octombrie 2008, Consiliul European Afaceri Generale şi Relaţii Externe a recunoscut Mexicul ca partener strategic, în aşteptarea avizului Parlamentului cu privire la acest aspect.

Aş aminti că, la cea de-a şaptea reuniune a Comisiei parlamentare mixte UE-Mexic care a avut loc la sfârşitul lunii octombrie, anul trecut, am afirmat că un parteneriat strategic între Mexic şi Uniunea Europeană ar asigura impulsul necesar pentru a consolida şi dezvolta potenţialul adevărat al relaţiilor noastre bilaterale.

Acesta este un moment bun pentru relaţiile dintre cele două părţi şi rezultatele actualului acord global sunt bune. Punem accent pe necesitatea ca puterile noastre executive să consolideze colaborarea în sferele politice, economice şi de cooperare, în special în privinţa noilor provocări de tot felul apărute ca urmare a crizei economice şi financiare care este cauza dezordinii pe continentele noastre.

Mexicul este o ţară mare, cu care avem valori şi obiective în comun, cum ar fi dezvoltarea unor forme de guvernare democratică, un angajament pentru egalitatea de gen, consolidarea statului de drept, dezvoltarea echitabilă şi durabilă, precum şi respectarea drepturilor omului. Sprijinim cooperarea mai strânsă în lupta împotriva crimei organizate, a terorismului şi traficului de droguri, pe baza principiilor de responsabilitate comună şi adeziune strictă la dreptul internaţional.

Prin urmare, trebuie să susţinem propunerea de recomandare privind parteneriatul strategic UE-Mexic care urmează să fie pusă în discuţie în Parlament în această dimineaţă.

  Renate Weber, în numele Grupului ALDE - Domnule preşedinte, este deja recunoscut pe scară largă faptul că Brazilia a dobândit un rol din ce în ce mai important pe plan regional şi global. Rolul crucial pe care l-a jucat Brazilia în înfiinţarea UNASUR nu face decât să confirme încă o dată reputaţia ţării şi merită o recunoaştere clară, aşa cum o face efortul Braziliei de a sprijini şi de a influenţa evoluţia democratică din unele ţări din America Latină.

Sunt de acord cu raportorul în ce priveşte faptul că Brazilia şi Uniunea Europeană împărtăşesc aceleaşi valori în legătură cu democraţia, statul de drept şi promovarea drepturilor omului şi împărtăşesc aceleaşi principii cu privire la economia de piaţă. Prin urmare, este clar de ce Brazilia este un partener-cheie pentru Uniunea Europeană.

De-a lungul mai multor ani, Brazilia s-a bucurat de o dezvoltare economică care sper că nu va fi prea grav afectată de actuala criză economică devastatoare. Din păcate, cu toate acestea, dezvoltarea economică şi acumularea de avere în Brazilia nu a determinat eradicarea sărăciei. Aşa cum se constată în raport, Brazilia are încă un număr mare de oameni săraci şi aceasta este o realitate tristă legată de concentrarea averilor pe baza motivelor culturale şi rasiale. Trebuie subliniat faptul că 65% din cei mai săraci brazilieni fac parte din populaţia de culoare sau de etnie mixtă, în timp ce 86% din cei mai privilegiaţi sunt albi. Am apreciat ideea preşedintelui Lula conform căreia guvernul său nu trebuie să lupte pentru bogăţie, ci împotriva sărăciei. Sunt convinsă că sprijinul şi asistenţa UE ar fi benefică, în încercarea de a pune capăt acestei polarizări dintre cei foarte săraci şi cei foarte bogaţi.

Dar, pentru a obţine acest lucru, avem nevoie de asistenţa financiară disponibilă în cadrul instrumentului de cooperare pentru dezvoltarea Braziliei care să fie folosită pentru a sprijini realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, precum şi pentru dezvoltarea scopurilor durabile. În acelaşi timp, Uniunea Europeană trebuie să continue să se concentreze asupra temei combaterii defrişării. Aceasta este o problemă cheie, pentru că Brazilia are un mediu înconjurător bogat, dar fragil. Avem nevoie nu numai să dezvoltăm parteneriate solide, dar, de asemenea, să ne coordonăm cu alţi donatori şi să avem proiecte care ar trebui să transforme cuvintele în fapte în ceea ce priveşte protecţia mediului.

Parteneriatul nostru strategic trebuie, de asemenea, să sprijine dezvoltarea unei societăţi civile braziliene puternice, încurajând contactele dintre ONG-urile europene şi braziliene, forumurile antreprenorilor şi oamenilor de afaceri şi trebuie să promoveze schimburile la nivel educaţional şi cultural. Cooperarea în domeniul învăţământului superior în cadrul programului Erasmus Mundus sau în cadrul altor scheme biregionale trebuie să fie privită ca o investiţie în ceea ce este cel mai preţios capital al unei ţări, resursele sale umane.

  Roberta Angelilli, în numele Grupului UEN - (IT) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, dialogul şi colaborarea politică şi comercială cu Brazilia este un obiectiv important pentru Europa; un obiectiv care urmează să fie dezvoltat şi consolidat, începând cu lupta împotriva sărăciei, în special în rândul copiilor şi care duce la acorduri comerciale puternice menite să construiască comerţul şi investiţia.

Cu toate acestea, acest partener strategic nu poate evita anumite puncte inamovibile. În primul rând, necesitatea unei mai bune cooperări în lupta împotriva corupţiei, a criminalităţii organizate, a criminalităţii transfrontaliere, a traficului de droguri, a spălării de bani şi a terorismului internaţional. În doilea rând, necesitatea unei colaborări mai strânse în domeniul juridic, în special cu privire la colaborarea în cadrul procedurilor de extrădare şi recunoaşterea reciprocă a hotărârilor judecătoreşti.

  Raül Romeva i Rueda, în numele Grupului Verts/ALE - (ES) Domnule preşedinte, cred că este evident că nu putem ignora contextul în care discutăm prezentul acord. În Europa, criza actuală afectează, mai presus de toate, sectoarele mai orientate spre export, în timp ce în Mexic sunt afectaţi în special acei actori care suferă consecinţele regresului economic.

Un acord de acest fel trebuie să fie benefic pentru ambele părţi, dar experienţa pe care o avem în acest moment relevă faptul că nu este mereu aşa. Pentru Europa este foarte benefic. Cred că este evident şi putem observa în mod clar atunci când ne uităm la rezultatele din ultimii opt ani, în care balanţa comercială a fost mult în favoarea UE.

S-a înregistrat creştere de 80% a deficitului comercial, ceea ce înseamnă că Mexicul este acum, în mare măsură, dependent de Europa. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că există şi alte riscuri. Adevărul este că cea mai mare parte a investiţiilor pe care le-a făcut UE vor avea mai târziu consecinţe pozitive şi pentru Europa. Vreau să spun că multe dintre exporturi sunt făcute în esenţă pe plan intern, în cadrul societăţilor.

Nu spun că este neapărat un lucru rău, dar spun că trebuie să fim atenţi şi să rămânem foarte conştienţi de faptul că acest lucru ar putea avea consecinţe extrem de negative. Totuşi, mai presus de toate, cel mai îngrijorător factor este obsesia de liberalizare afişată de anumite guverne, care este înglobată în anumite atitudini, în acest context. Activitatea bancară, de exemplu, este unul dintre cele mai importante sectoare, precum şi cel care s-a dovedit a fi esenţial în abordarea crizei, dar, în Mexic, 90% din acest sector se află în prezent pe mâini străine, din care 50% europeni.

Nu cred că aceasta este cea mai bună modalitate de abordare a unui acord de acest tip. Un acord trebuie să corecteze sau cel puţin să nu stimuleze unele dintre riscuri şi aceasta este ceea ce ne propunem cu unele dintre amendamentele noastre.

  Willy Meyer Pleite, în numele Grupului GUE/NGL - (ES) Domnule preşedinte, cu privire la parteneriatul cu Brazilia, raportul are, fără îndoială, unele aspecte extrem de pozitive. Apelul la multilateralitate, în special în forumurile internaţionale ale Naţiunilor Unite; cooperarea în domenii precum mediul, dezvoltarea durabilă, gestionarea pădurilor şi a resurselor de apă şi educaţia; precum şi cooperarea cu privire la energia regenerabilă şi tehnologie, sunt foarte adecvate şi pozitive, în opinia noastră.

În ceea ce priveşte imigraţia, în ciuda directivei ruşinoase, cred că în acest caz specific vorbim despre drepturile omului şi drepturile migranţilor, ceea ce cred eu că este foarte adecvat. Un alt punct important este cooperarea în vederea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, precum şi a coeziunii sociale în ceea ce priveşte poziţia importantă de lider luată de Brazilia în politica sa de reducere a sărăciei prin „Bolsa Familia” sau „fondul familial”. Un alt aspect important, fără îndoială, al parteneriatului este rolul Braziliei ca unul dintre liderii procesului de integrare regională prin Unasur. Cu alte cuvinte, există o serie întreagă de puncte importante, care sugerează, de asemenea, că societatea civilă trebuie implicată şi ea în aceste negocieri.

Pe de altă parte, există aspecte ale raportului care nu ne plac, de aceea ne vom abţine. În primul rând, se recomandă stoparea protecţionismului economic în Brazilia. Cred că acest text a fost elaborat înainte de criză; după cum văd eu lucrurile, protecţionismul este o realitate actuală. Vântul schimbării care bate spre finalizarea sau atenuarea crizei indică, fără dubii, o intervenţie publică în economie făcută de către guverne. Cred că piaţa liberă s-a sfârşit şi a lăsat în urmă o criză cu consecinţe imprevizibile pentru umanitate.

Un alt punct foarte important care nu ne place este că raportul solicită participarea comună la proiecte de cercetare nucleară, în special la proiectul termonuclear al reactorului ITER. Nu cred că este bine pentru noi, pentru că nu suntem în favoarea energiei nucleare. Prin creşterea eficienţei consumului de energie şi a energiei regenerabile, cred că ne putem descurca fără o formă de energie care este extrem de dăunătoare pentru omenire. În ciuda punctelor pozitive, ne-a determinat să ne abţinem.

Raportul privind Mexicul este o chestiune foarte diferită, din momentul în care parteneriatul cu Brazilia încă urmează să demareze. Mexicul a lucrat în cadrul acordului nostru strategic de asociere din 1997 şi, prin urmare, avem deja rezultatele care ne permit să judecăm dacă merge bine - dacă merge aşa de bine pe cât am dori noi sau nu.

Ne vom abţine şi cu privire la acest raport, dintr-o serie de motive. În primul rând, credem că raportul ignoră consecinţele negative în termeni economici. Este adevărat că a existat un progres dacă ne uităm la aspectele legate de slaba evoluţie a ţării în domeniul drepturilor omului, referitor la uciderea femeilor. Amendamentele depuse cred că vor clarifica şi îmbunătăţi textul, dar este o parte pe care noi nu o considerăm pozitivă şi care se referă la Tratatul asupra comerţului liber şi consecinţele pe care le are pentru micii producători din Mexic. Acesta nu este un moment bun pentru Mexic, dar pentru nicio ţară din lume, în condiţiile actualei crize. Investiţiile străine din Mexic se concentrează, cu siguranţă, doar în câteva sectoare şi nu ajută la extinderea economiei interne.

Prin urmare, grupul nostru, Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, se va abţine de la votul referitor la acest raport.

  Bastiaan Belder, în numele Grupului IND/DEM - (NL) Domnule preşedinte, în ultimii ani, în cadrul Uniunii s-a înregistrat o tendinţă din ce în ce mai mare de a încheia parteneriate strategice cu ţări terţe. Acest lucru în sine nu mă deranjează prea mult. Poate fi util să dăm mai multă formă relaţiilor bilaterale printr-un astfel de parteneriat, dar această structură implică cel puţin două riscuri.

În primul rând, Europa nu poate să declare fiecare ţară drept un partener strategic. Acest lucru, din punctul meu de vedere, ar duce la o devalorizare a termenului „strategic”. Susţin, prin urmare, că numai relaţiile bilaterale cu partenerii cruciali trebuie să fie incluse în această categorie. În ceea ce mă priveşte, acest fapt se aplică mai mult Braziliei decât Mexicului, subiectul dezbaterii noastre în această dimineaţă.

În al doilea rând, am uneori un sentiment vag că aceste parteneriate strategice sunt, în mare măsură, simbolice. Este o şansă de a stabili o altă reuniunea la nivel înalt şi apoi lucrurile rămân în mare măsură aşa cum au fost. Aceste parteneriate funcţionează adeseori numai ca un forum. Problema rezultatelor tangibile rămâne frecvent fără răspuns.

Am acelaşi sentiment, într-o oarecare măsură, în legătură cu proiectul de recomandare al Parlamentului adresat Consiliu în ceea ce priveşte Brazilia, pe care îl vom discuta mâine. Şi în acest caz cred că nu se face referire suficientă la problemele specifice. Domnule preşedinte, aş dori să ilustrez această preocupare, folosind trei elemente din proiectul de recomandare.

În primul rând, recomandarea constată, oarecum eronat, că acest parteneriat nu trebuie să se realizeze pe seama relaţiilor Uniunii cu Mercosur. Cum este posibil ca Uniunea Europeană, care se declară întotdeauna ca promotor al cooperării regionale, să permită ca relaţiile sale bilaterale cu Brazilia să aibă întâietate faţă de cooperarea sa regională cu Mercosur? Uniunea face o alegere greşită a priorităţilor în acest caz.

Pe baza implicării noastre în regiune, Uniunea Europeană trebuie, de fapt, să indice Braziliei importanţa unui puternic Mercosur şi trebuie să încurajeze ţara să investească puternic în acest acord de cooperare. În schimb, Uniunea şi Brazilia se vor situa la nivel bilateral şi astfel va transmite ideea că importanţa Mercosur este secundară, în ceea ce ne priveşte.

În domeniul comerţului, de asemenea, mi se pare că proiectul de recomandare nu a fost formulat destul de strict. Se face apel la colaborare pentru a încheia fără dificultăţi runda Doha. Acesta, desigur, este un scop bun, dar nu ar fi mai bine să se specifice în primul rând punctele cheie ale diferenţei dintre Uniunea Europeană şi Brazilia?

Subiectul accesului pe piaţă este de o importanţă remarcabilă pentru ambele tabere. Eu cred că runda Doha are mai multe şanse de reuşită, în cazul în care această problemă este rezolvată la nivel bilateral. Nu spun că va fi uşor, dar cred că aceasta este o cale mai bună de urmat decât a face declaraţii interesante din punct de vedere retoric.

De asemenea, am analizat proiectul de recomandare din perspectiva interesului meu geopolitic. Din această perspectivă, mi se pare că recomandarea nu reuşeşte să solicite Braziliei să accepte un rol de lider în regiune. Cu această remarcă îmi voi încheia discursul. Brazilia trebuie să aprecieze evoluţiile politice din regiune şi poate face acest lucru în primul rând prin ambiţia vecinului său, Venezuela, de a domina continentul.

Aceasta este o situaţie care nu este nici în interesul continentului, nici al Uniunii Europene. Referendumul controversat venezuelan asupra modificării constituţiei ilustrează suficient de bine că vor mai rămâne puţine valori europene, cum ar fi democraţia.

  Jean-Claude Martinez (NI) -(FR) Domnule preşedinte, pentru început este bun un parteneriat strategic, existenţa unei fabrici Volkswagen în Puebla şi a unor Comisii parlamentare mixte cu Chile şi cu Mexic, dar sunt 30 de ani, aşa cum a spus dl Salafranca Sánchez-Neyra în raportul său, de realism, de cooperare, de stabilire a unui climat, o mică discuţie cu privire la agricultură, droguri, femei, apă şi aşa mai departe.

Trebuie să mergem mai departe. Este nevoie de mai multă ambiţie, atât pentru Europa, cât şi pentru America Latină. Trebuie să stabilim un obiectiv: de exemplu, 2025. De-a lungul unei generaţi, în următorii 20 de ani, trebuie să creăm o alianţă între civilizaţiile din Europa şi America Latină şi, de ce nu, chiar o integrare!

Pentru a face acest lucru, există cadrul EuroLat, parlamentul care aduce împreună Europa şi America Latină. În acest cadru, este nevoie de un manifest, o rezoluţie care va fi echivalentă cu ceea ce a însemnat pentru Europa 8 mai 1950. Să punem în comun popoarele, resursele, inteligenţa, vârstnicii şi tinerii din ambele părţi şi să creăm, fără întârziere, un spaţiu de liberă circulaţie pentru studenţi, cercetători, intelectuali şi inteligenţe. Ceea ce ar însemna o viză culturală automată. Malinche nu a avut nevoie de nicio viză pentru a-l învăţa quechua sau maya pe Cortés. Acesta este primul pas spre crearea unui grup cu un miliard de latino-americani, un miliard de creştini, în unirea naţiunilor.

Sunt perfect conştient de faptul că acest lucru poate părea nerealist pentru realiştii economici, dar dacă nu aveţi un vis prea mare, îl veţi pierde din vedere, chiar când alergaţi după el.

  Călin Cătălin Chiriţă (PPE-DE) - Doresc să îmi exprim susţinerea pentru raportul domnului Salafranca. Cred că după implementarea acordului global trebuie să trecem la etapa istorică superioară a parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană şi Mexic.

Acest parteneriat a devenit necesar având în vedere importanţa Mexicului pe scena politică şi economică mondială, dar şi relaţiile sale economice foarte strânse cu Uniunea Europeană. Mexicul are o populaţie de peste 100 milioane de locuitori, este a zecea putere economică mondială, este membru al Grupului G20.

În contextul unor provocări mondiale precum criza economică şi încălzirea globală, cooperarea cu Mexicul îşi va dovedi utilitatea. Este firesc să dorim ca noul parteneriat să instituţionalizeze summit-urile anuale Uniunea Europeană - Mexic, după modelul reuniunilor la nivel înalt care funcţionează în relaţiile Uniunii Europene cu alţi parteneri strategici.

Trebuie să susţinem, de asemenea, dimensiunea parlamentară a acestui parteneriat, prin intermediul Comisiei parlamentare mixte Uniunea Europeană - Mexic şi al Adunării EUROLAT, care au un rol deosebit de benefic în ultimii ani. În contextul anului european al creativităţii şi inovării, cred că trebuie să acordăm o mai mare atenţie cooperării dintre Uniunea Europeană şi Mexic în domeniul cercetării, culturii, educaţiei, al mobilităţilor ştiinţifice şi studenţeşti.

Mexicanii reprezintă cel mai mare popor vorbitor de limbă spaniolă din lume, împărtăşesc valori culturale comune cu europenii, având afinităţi inclusiv cu patrimoniul cultural românesc, pe fondul moştenirii latine. De pildă, o expoziţie organizată în iulie 2005 la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti a dovedit uimitoarea asemănare dintre arta populară mexicană şi numeroase creaţii de artă populară românească. Consider că instituţiile Uniunii Europene ar trebui să valorifice într-o mai mare măsură şi cu perseverenţă potenţialul pe care cultura, educaţia, arta îl au pentru apropierea dintre popoare.

Nu în ultimul rând, consider că parteneriatul strategic ar trebui să contribuie, între altele, la garantarea siguranţei cetăţenilor europeni care călătoresc în Mexic. Mexicul are un potenţial turistic extraordinar şi comori culturale istorice magnifice, este o destinaţie preferată de numeroşi europeni şi aceştia nu trebuie să fie puşi în pericol din cauza infracţionalităţii şi corupţiei care se manifestă în unele regiuni ale ţării. Combaterea fenomenului infracţional poate deveni mai eficientă printr-o cooperare trilaterală între Mexic, Uniunea Europeană şi SUA

  Silvia-Adriana Ţicău (PSE) - Consider că acordul de cooperare dintre Uniunea Europeană şi Mexic şi Uniunea Europeană şi Brazilia sunt de foarte mare importanţă. Aceste acorduri de cooperare trebuie să se bazeze pe respectul faţă de valorile democraţiei, pe supremaţia legii şi pe respectarea drepturilor omului.

Aş dori să subliniez necesitatea de a intensifica eforturile dintre Uniunea Europeană şi cele două ţări, pentru a promova transferul ştiinţific şi tehnologic, în vederea consolidării unei cooperări reale pentru combaterea schimbărilor climatice şi pentru îmbunătăţirea mediului. Programul de sprijin integral pentru întreprinderile mici şi mijlocii va contribui în mod fundamental la dezvoltarea economică şi socială a acestor ţări. Mai ales în această perioadă de criză economică mondială, este important să fie create şi păstrate locurile de muncă şi să fie continuate eforturile pentru îndeplinirea obiectivelor mileniului.

În calitate de raportor pentru Acordul dintre Comunitatea Europeană şi Statele Unite Mexicane privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, voi sublinia importanţa acestui acord. Acesta promovează libera concurenţă în domeniul serviciilor aeriene. Statele Unite Mexicane pot impune, în mod nediscriminatoriu, după caz, prelevări, impozite, drepturi, taxe sau redevenţe pe carburantul furnizat pe teritoriul propriu pentru aeronavele transportatorului aerian desemnat de un stat membru al Comunităţii Europene care operează pe ruta dintre un punct situat pe teritoriul Statelor Unite şi un alt punct situat pe teritoriul altui stat de pe continentul american.

Doresc să menţionez că acest lucru este extrem de important, în special în perspectiva implementării sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. De asemenea, cele două ţări, Brazilia şi Mexic, au o importanţă deosebită în ceea ce priveşte încheierea viitorului acord post-Kyoto, ce sperăm să fie încheiat la Copenhaga în luna decembrie.BRK

  Monica Frassoni (Verts/ALE) -(IT) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană va vota împotriva raportului privind parteneriatul cu Brazilia şi se va abţine cu privire la parteneriatul cu Mexic. Nu ne face o mare plăcere să facem acest lucru, dar suntem de părere că acest vot demonstrează clar nemulţumirea noastră în legătură cu practicile pe care le-am denunţat de ceva timp. În ceea ce priveşte Brazilia, de exemplu, subiectul parteneriatului este rezolvat cu mai multă excludere a Mercosur. Se concentrează asupra ceea ce credem că sunt priorităţi greşite - dna Ferrero-Waldner a menţionat, de exemplu, biocombustibilii, dar în rezoluţie există o întreagă serie de consideraţii despre energia nucleară şi CCS şi deci carbon. Cu toate acestea, o ţară ca Brazilia trebuie să colaboreze cu noi pentru a dezvolta tehnologii regenerabile şi economii de energie: aceasta este calea de urmat pentru acea ţară.

Apoi, în ceea ce priveşte Mexicul, dle preşedinte, am depus unele amendamente - raportorul, în plus, a fost destul de deschis în legătură cu anumite probleme, mai ales cu privire la drepturile omului. Cu toate acestea, un parteneriat strategic şi un dialog parlamentar trebuie, în opinia noastră, să se axeze pe problemele politice actuale. Prioritatea agendei politice de astăzi este criza economică gravă cu care se confruntă ţara, problema returnării migranţilor şi, desigur, violenţa şi crima organizată. Cred că parteneriatul trebuie să se concentreze mult mai explicit asupra acestui lucru, decât asupra unor chestiuni pe care le considerăm, desigur, mai puţin importante.

Şi încă ceva, domnule preşedinte, cu privire la dialogului interparlamentar, căruia, desigur, îi acordăm cu toţii o importanţă sporită: eu cred şi sper că în cadrul următoarei reuniuni EuroLat se va putea găsi o cale de ieşire din acel cadru oarecum formal şi nefolositor care a caracterizat multe din reuniunile noastre şi sper sincer că aceasta va avea, de asemenea, un impact asupra dezbaterii naţionale în aceste ţări.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL) - (PT) Schimbările care au loc în America Latină trebuie să încurajeze Uniunea Europeană să stabilească noi relaţii de cooperare cu ţările din America Latină. Trebuie acordată o atenţie mai mare aspectelor sociale şi culturale şi sprijinului pentru dezvoltarea într-un cadru de respect reciproc pentru diferite niveluri de dezvoltare şi opţiuni politice diferite ale oamenilor. Din păcate, aceste aspecte sunt minore în propunerile înaintate de către Uniunea Europeană.

În general vorbind, principalul lor interes este economic, urmărind să protejeze activitatea marilor grupuri economice şi financiare europene. Această situaţie a fost evidenţiată de organizaţiile sociale, în special în Brazilia, cum am descoperit în timpul ultimei călătorii în Brazilia a Delegaţiei pentru relaţiile cu Mercosur. În acest moment când, de exemplu, cea mai mare parte a populaţiei din Mexic suferă din cauza consecinţelor grave ale recesiunii economice şi când marea majoritate a sectorului bancar mexican este controlat de companii străine, în special bănci europene, este regretabil faptul că Uniunea Europeană foloseşte încă acordul său cu Mexicul mai mult ca un punct de intrare în relaţii cu Statele Unite, decât pentru a sprijini dezvoltarea locală. Prin urmare, acesta contribuie la distrugerea întreprinderilor mici şi mijlocii din Mexic şi a structurii producţiei sale, în special, structura industrială, din cauza insistenţei pe liberul schimb, liberalizarea sectoarelor strategice şi comercializarea bunurilor esenţiale, cum ar fi apa.

Prin urmare, trebuie să revizuim radical politicile UE cu privire la acordurile de parteneriat, în aşa fel încât să se acorde prioritate cooperării şi dezvoltării economice şi sociale. În acest fel putem ajuta la crearea de locuri de muncă cu drepturi, la asigurarea progresului social, la promovarea drepturilor populaţiei băştinaşe, la apărarea pădurilor şi a biodiversităţii şi, de asemenea, la recunoaşterea dreptului suveran al ţărilor din America Latină în ceea ce priveşte serviciile publice calitative, controlul sectoarelor strategice din cadrul economiilor lor, precum şi respectarea deciziilor instituţiilor alese de cetăţenii lor.

  Luca Romagnoli (NI). - (IT) Domnule preşedinte, doamnă comisar, doamnelor şi domnilor, aş argumenta, ca şi cu alte ocazii, că o relaţie consolidată de cooperare cu America Latină este o mişcare strategică pentru Uniunea Europeană, pentru că, la fel ca în cazul raportului Salafranca, stabilirea unei relaţii mai strânse se explică nu numai prin legături istorice şi culturale şi valori comune - aşa cum raportorul a menţionat corect - dar oferă ambelor părţi, de asemenea, oportunităţi de dezvoltare interregională, intraregională şi multisectorială.

Deci, în timp ce salut iniţiativele propuse pentru intensificarea comerţului şi a investiţiilor între Uniunea Europeană şi Brazilia, mă întreb totuşi ce îmbunătăţire este posibilă în ceea ce priveşte colaborarea juridică şi în domeniul mediului, recunoaşterea drepturilor omului şi protecţia împotriva crimei organizate, adesea exportate în Uniunea Europeană - aceste domenii sunt la fel de importante. Subiectul migraţiei şi al întreţinerii emigranţilor trebuie, de asemenea, examinat, pentru că nu există nicio îndoială că profiturile obţinute prin muncă clandestină şi alte activităţi ilegale sunt exportate ilegal. În ceea ce priveşte migraţia, aş întreba ce garanţii putem primi de la o naţiune care protejează criminalii şi şarlatanii ca Cesare Battisti şi „magicianul” Mário Pacheco doNascimiento. Acest exemplu explică opoziţia mea deplină faţă de deschiderea negocierilor privind un acord de scutire de vize între Uniunea Europeană şi Brazilia.

  José Ribeiro e Castro (PPE-DE) - Domnule preşedinte, cum preşedinţia cehă nu este prezentă în plen, voi vorbi în limba engleză, deoarece cred că mesajul va fi înţeles mai repede.

Atrag atenţia asupra alineatului 1 litera (l) din propunerea de recomandare privind parteneriatul cu Brazilia şi, de asemenea, asupra comunicării din partea Comisiei din septembrie 2008 privind multilingvismul.

Adevărul este că pentru a stabili şi dezvolta un parteneriat strategic cu Brazilia, vorbim în portugheză. Când mergem în Statele Unite ale Americii sau Australia, vorbim în engleză; când mergem în Mexic sau Columbia, vorbim în spaniolă; când mergem în Brazilia sau Angola, vorbim în portugheză; când mergem în Senegal sau Coasta de Fildeş, vorbim în franceză. Aceasta este cheia comunicării; aceasta este cheia afacerilor.

Aceasta atrage atenţia asupra ceea ce am numit în urmă cu câţiva ani limbile „lumii europene”: linguas europeias globais în portugheză. Vreau să spun că unele limbi europene au capacitatea de a stabili un cadru intim şi o legătură foarte strânsă cu diferite părţi ale lumii şi acestea sunt: engleza, spaniola, portugheza, franceza şi, în mai mică măsură şi zone diferite, germana şi italiana. Comisia a realizat acest lucru şi l-a introdus în comunicare, dar, din păcate, au existat neînţelegeri în Consiliu - în principal din partea germanilor, cred - şi Consiliul a adoptat o atitudine mult mai permisivă în această chestiune.

Trebuie să clarific că aceasta nu afectează, sub nicio formă, valoarea egală a limbilor oficiale în Uniune. Acest aspect ţine de viziunea internă a multilingvismului şi noi toţi suntem de acord că fiecare cetăţean are dreptul de a vorbi, citi şi primi răspunsuri la întrebări în propria limbă. Cu toate acestea, se adaugă o altă dimensiune în domeniul vast al valorii externe a multilingvismului. Existenţa acestor limbi globale europene în lumea actuală globalizată, în economia globalizată de astăzi, în acest sat global, care este cultural, economic, social şi politic, este cel mai valoros capital pentru întreaga UE, de care trebuie să ţinem cont şi de care trebuie să beneficiem pe deplin. De aceea solicit ca aceste limbi să fie introduse corect şi gestionate în interiorul serviciilor externe adresate tineretului şi, de asemenea, predate în şcolile noastre, ca un capital comun, ca a doua, a treia sau a patra limbă străină, pentru că aceste limbi, aşa cum au demonstrat-o clar relaţiile noastre cu Brazilia, sporesc capacitatea UE de a stabili relaţii strânse în întreaga lume: de a se amesteca mai mult, de a împărţi cu adevărat, de a fi parte din acelaşi club. Aceste este apelul meu către Consiliu şi o salut şi îi mulţumesc raportoarei pentru sprijinul său.

  Vladko Todorov Panayotov (ALDE) - (BG) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, în primul rând aş dori să îl felicit pe domnul Salafranca Sánchez-Neyra pentru raportul excelent într-un domeniu atât de important cum este cooperarea globală cu partenerii noştri strategici. Globalizarea nu ne aduce doar beneficii, ci ne face şi mai vulnerabili în faţa crizelor şi ameninţărilor globale. De aceea, identificarea partenerilor strategici şi consolidarea cooperării la nivel global ne va permite să facem faţă provocărilor actuale şi viitoare. Evidenţiem în raport faptul că Europa este al doilea mare partener al Mexicului după Statele Unite. Trebuie subliniat faptul că Europa priveşte Mexicul ca pe un partener important în furnizarea de materii prime. Securitatea rezervelor de materii prime este unul din factorii cheie care stă la baza dezvoltării durabile a Europei. La rândul său, Europa joacă un rol esenţial în protecţia mediului şi în adoptarea de soluţii industriale ecologice.

Parteneriatul strategic cu Mexicul va consolida relaţiile bilaterale, cu scopul specific de a obţine un comerţ mai eficient în ceea ce priveşte tehnologia şi materiile prime şi de a oferi un fundament bun pentru cooperarea bilaterală în domeniul protecţiei mediului. Pentru a atinge aceste obiective, trebuie să dezvoltăm şi să îmbunătăţim programele aferente sectoarelor pe care se bazează mecanismele şi măsurile pentru transferul de ştiinţă şi tehnologie, pentru că doar măsurile specifice vor face această cooperare reală. În plus, acest transfer de ştiinţă şi tehnologie este de neconceput fără stabilirea unui schimb educaţional şi fără crearea unei reţele comune de centre de cercetarea ştiinţifică. Solicit, prin urmare, extinderea cooperării bilaterale şi în domeniul educaţiei şi al inovaţiei. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

  Reinhard Rack (PPE-DE) - (DE) Domnule preşedinte, din fericire, America Latină nu mai este considerată de mult timp ca fiind o anexă a Statelor Unite. Astăzi percepem această zonă destul de diferit şi există un număr considerabil de domenii cu motiv şi interes comun, între Uniunea Europeană şi America Latină, în special, ceea ce justifică extinderea parteneriatelor noastre strategice şi în această zonă.

Au fost menţionate aspectele legate de schimbările climatice, politica energetică, criza financiară, traficul de droguri şi altele. În acest sens, avem multe motive şi interese comune. Este pozitivă cooperarea pe o bază multilaterală cu această zonă. Este pozitivă încheierea de acorduri bilaterale. Cu toate acestea, este important să stabilim o relaţie echilibrată între ambii parteneri, în fiecare caz.

De aceea, dacă vom obţine călătoria fără viză, trebuie să luăm în considerare cum ne vom ocupa de deportări, acorduri de extrădare şi chestiuni similare, pentru a ...

(Preşedintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Marcin Libicki (UEN) - (PL) Domnule preşedinte, aş dori să subliniez faptul că, în această dimineaţă, am discutat despre parteneriatul dintre Uniunea Europeană şi ţări precum Brazilia şi Mexic. De asemenea, am discutat despre Parteneriatul estic în această dimineaţă. Aş dori să subliniez cât mai ferm posibil, şi mă adresez în special dnei Ferrero-Waldner, că atunci când discutăm politicile străine sau externe ale Uniunii Europene, cum ar fi relaţiile cu Brazilia, Mexic sau cu alte ţări din Africa de Sud, dezbaterile noastre sunt, într-o anumită măsură, departe de realitate. Pe de altă parte, atunci când discutăm despre relaţiile cu estul, avem de-a face cu chestiuni fundamentale, care afectează UE. În mod similar, când discutăm despre parteneriatul cu Turcia, precum şi despre perspectivele de integrare în UE ale acestei ţări, şi acestea sunt chestiuni fundamentale. Când discutăm despre relaţiile cu Belarus, Ucraina şi Rusia, în legătură cu aprovizionarea cu gaz, sau chestiunea Georgiei, atunci discutăm chestiuni de importanţă fundamentală pentru UE, precum şi care ar putea arunca Uniunea Europeană într-o criză gravă.

  Bogusław Rogalski (UEN) - (PL) Domnule preşedinte, rolul Braziliei este în creştere cu fiecare an, atât pe plan internaţional, cât şi regional. Prin urmare, această ţară a devenit unul dintre cei mai importanţi şi semnificativi parteneri ai Uniunii Europene. Legăturile istorice, culturale şi economice trebuie să fie baza de acţiune în domeniul de aplicare al parteneriatului strategic dintre UE şi Brazilia. Problemele-cheie, asupra cărora trebuie să se concentreze dialogul politic, trebuie să includă promovarea strategiilor comune pentru a răspunde provocărilor globale în domenii cum ar fi securitatea, drepturile omului, criza financiară şi, poate cel mai important, combaterea sărăciei.

De asemenea, trebuie să urmărim diversificarea eforturilor noastre pentru a împiedica conflictul regional în America de Sud. Prioritatea noastră trebuie să o reprezinte consolidarea cooperării bilaterale în domeniul comerţului şi cooperării pentru a proteja pădurile Braziliei - care sunt, la urma urmelor, plămânii lumii. Un parteneriat strategic trebuie să faciliteze crearea unei platforme permanente pentru dialog între Uniunea Europeană şi Brazilia.

  Charles Tannock (PPE-DE) - Domnule preşedinte, în calitate de membru al EuroLat, salut parteneriatul strategic dintre UE şi Brazilia şi Mexic, ambele ţări cu democraţii în dezvoltare rapidă. Cuvântul „BRIC” - pentru Brazilia, Rusia, India şi China - apare foarte des în vocabularul specialiştilor în politică externă şi Brazilia este într-adevăr un actor mondial nou.

Preşedintele Lula a demonstrat moderaţie în guvernare şi a reprezentat o forţă stabilizatoare împotriva revoltei demagogilor populişti ca Chávez, în Venezuela, şi Morales, în Bolivia. Brazilia va fi afectată acum de prăbuşirea creditelor şi de scăderea preţurilor mărfurilor. Mexicul va fi afectat, de asemenea, de scăderea dramatică a preţului petrolului. Aceste două ţări s-au bucurat de stabilitate. De asemenea, apreciez activitatea preşedintelui Calderón în Mexic, acesta meritând sprijinul nostru în lupta împotriva cartelurilor drogurilor.

Cele două ţări, fiind încorporate în NAFTA şi respectiv Mercosur, deţin un rol important în regiune şi sunt elemente cheie în relaţiile noastre cu America Latină.

  Carlo Fatuzzo (PPE-DE) - (IT) Domnule preşedinte, doamnă comisar, doamnelor şi domnilor, acordaţi-mi zece secunde. Cu ceva timp în urmă, am participat la o convenţie cu privire la pensii, plăţile pensiilor şi cât timp beneficiază pensionarii de pensiilor lor înainte de a merge într-un loc mai bun. În cadrul acestei convenţii a fost publicată o listă a statelor în care ţările au fost clasificate în funcţie de numărul mediu de ani pentru care au fost plătite pensiile. Mexicul a fost considerat un exemplu remarcabil de urmat. De ce? Pentru că pensionarii săi, după primirea pensiilor şi beneficierea de acestea, au trăit o medie de şase luni şi aceasta a fost un record, ceea ce înseamnă că statul reţinut ca cel mai bun ...

(Preşedintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Mairead McGuinness (PPE-DE) - Domnule preşedinte, susţin pe deplin alineatul (1) litera (e) din acest raport, care se referă la nevoia de a avea un parteneriat care abordează principalele aspecte ale schimbărilor climatice, ale securităţii energetice şi ale combaterii sărăciei şi a excluderii.

Sunt îngrijorat în privinţa acordurilor OMC - sau posibilelor acorduri - din perspectiva fermierilor şi producătorilor de alimente din UE. După cum ştiţi, a existat o mare luptă legată de standardele de producţie alimentară şi Comisia a acceptat în final că nu putea permite pătrunderea cărnii de vită din Brazilia în Uniunea Europeană, până când aceasta nu îndeplinea standardele noastre de producţie. Aplaud această decizie şi cred că trebuie să facem acest lucru pentru fiecare marfă. Nu putem cere producătorilor noştri să îndeplinească standarde pe care nu le îndeplinesc ţările terţe. Noi vom obţine cooperarea producătorilor noştri pentru un acord OMC, în cazul în care acest lucru rămâne valabil.

  Benita Ferrero-Waldner, membră a Comisiei - (ES) Domnule preşedinte, încurajez ocazional multilingvismul, aşa că voi încerca să vorbesc în spaniolă acum.

Înainte de toate, aş dori să explic domnului Belder de ce am optat pentru un parteneriat strategic. Cred că este foarte important să se realizeze, în primul rând, că chiar ţările în cauză sunt foarte interesate în legătură cu acesta. Desigur, este o decizie politică bazată pe anumite criterii. De exemplu, Mexicul stabileşte o legătură foarte importantă între nord şi sud şi este un factor de stabilitate, chiar dacă are probleme în interiorul ţării.

În al doilea rând, este în prezent membru al G20 şi sper că, desigur, pentru a răspunde doamnei Mann, va continua să fie şi în viitor.

În al treilea rând, atât Mexicul, cât şi Brazilia dau dovadă de mult angajament în chestiuni globale pe care le putem aborda, de fapt, doar în comun. Acestea includ în special schimbările climatice şi criza financiară. De aceea, cred că ideea parteneriatelor strategice este valabilă: nu cu toată lumea, desigur, dar cu ţările care exercită o mare influenţă în lume.

În plus, există multe aspecte minore sau speciale, sectoriale, dintre care aş dori să menţionez câteva.

Adevărul este că vorbim cu aceste ţări despre multe aspecte dificile, cum ar fi drogurile, corupţia, terorismul şi crima organizată. Organizăm reuniuni la nivel de înalţi funcţionari şi, de asemenea, la nivel ministerial, de exemplu, în cadrul cărora vedem ce se poate face pentru a ajuta aceste ţări şi în cadrul cărora facem şi schimb de experienţă.

Am creat un forum cu Mexicul pe chestiuni de securitate publică, în special în ceea ce priveşte problema corupţiei şi suntem în curs de analizare a cooperării într-o serie de domenii, cum ar fi perfecţionarea poliţiei, politici cu privire la modul de lucru în închisori şi politicile de combatere a traficului de fiinţe umane, drogurilor, traficului de arme, spălării banilor şi criminalităţii informatice. Cred că este foarte important să se continue aceste dialoguri speciale.

În ceea ce priveşte întrebarea legată de posibilitatea de a avea mai multe întâlniri, pot spune că vom încerca să avem o reuniune la cel mai înalt nivel în acest an, dar aceasta depinde, de asemenea, de preşedinţie şi dacă aceasta include acest subiect pe ordinea de zi. Sper că se va întâmpla în a doua parte a anului. În orice caz, vom avea o întâlnire ministerială la Praga privind problemele legate de Mercosur, Mercosur şi parteneriatul strategic cu Mexicul sau Brazilia. Niciuna din chestiuni nu este exclusă, pentru că am încercat să lucrăm din greu în favoarea acordului cu Mercosur, dar ştiţi că nici noi, nici ţările care fac parte din Mercosur, în special Brazilia şi Argentina, nu sunt încă dispuse să semneze un acord în acest moment, când nu ştim în ce fel va evolua Doha. S-a mers mereu în paralel cu Doha.

Desigur, vom avea o altă reuniune ministerială la Praga, în luna mai, şi vom încerca din nou şi vom depune toate eforturile în sensul unei posibile încheieri, dar cred că în continuare o să ne confruntăm cu această provocare.

Subiectul migraţiei este, de asemenea, extrem de important şi cred că avem un dialog echilibrat, fără conflicte, cu Mexicul, de exemplu, în special cu privire la Directiva returnării. Apreciem foarte mult faptul că Mexicul a răspuns foarte pozitiv şi cu înţelegere, într-un domeniu care este foarte complicat, după cum ştim cu toţii, şi în care, de fapt, trebuie să respectăm atât drepturile omului, desigur, dar să luăm în considerare şi aspectele sensibile din toate ţările noastre. Cred că acest lucru a fost luat în considerare.

De asemenea, aş dori să spun că aceste chestiuni majore sunt mereu în agenda noastră. În luna decembrie a anului trecut, de exemplu, preşedintele Sarkozy, preşedintele Lula şi preşedintele Barroso au discutat în special despre problema crizei financiare şi despre cum o abordăm împreună, dar au vorbit şi despre problema surselor regenerabile de energie, asupra căreia lucrăm deja cu Brazilia pentru a dezvolta biocombustibilii din a doua generaţie.

De asemenea, vom susţine un dialog cu privire la drepturile omului pentru prima dată în 2009, în care vor fi discutate drepturile populaţiilor băştinaşe, deoarece acesta reprezintă şi una din priorităţile Consiliului privind drepturile omului.

Cred că mă voi opri aici, doamnă preşedintă, pentru că au fost atât de multe puncte şi nu le pot aborda pe fiecare dintre ele.

PREZIDEAZĂ: DNA MORGANTINI
Vicepreşedintă

  José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, raportor - (ES) Doamnă preşedintă, pentru a încheia această dezbatere mi-ar plăcea pur şi simplu să spun că decizia de a acorda Mexicului şi Braziliei statutul de parteneri strategici este o decizie corectă şi va însemna un salt calitativ în relaţiile noastre, ca urmare a importanţei politice, economice, strategice şi demografice a acestor ţări. Le vom vedea jucând în prima divizie a relaţiilor cu UE, împreună cu alţi parteneri globali, cum ar fi Statele Unite, China şi Rusia.

Doamnă preşedintă, diferenţa dintre Mexic şi Brazilia, în momentul de faţă, după cum ne-a reamintit dna comisar, este că Mexicul are un acord de asociere care îl leagă de Uniunea Europeană, ceea ce Brazilia nu are.

Nu sunt de acord cu evaluările rezultatelor acestui acord de asociere. Acordul de asociere UE-Mexic are o istorie de succes - după cum a recunoscut dna Mann, care prezidează Comisia parlamentară mixtă. Acest lucru se datorează faptului că Uniunea Europeană încheie aceste acorduri în aşa fel încât partenerii noştri, în acest caz, Mexicul sau mexicanii, să reprezinte nu doar o piaţă, ci un fel anume de a vedea lucrurile, bazat pe principii, valori, democraţie reprezentativă, respectarea drepturilor omului, precum şi statul de drept.

Prin urmare, cred că trebuie să fin conştienţi de faptul că acordul a dus la o intensificare a relaţiilor noastre, care trebuie acum să fie susţinute prin natura acestui parteneriat strategic biregional.

Dna comisar ne anunţa că următoarea întâlnire va fi reuniunea Grupului Rio, care va avea loc în cursul reuniunii de la Praga, sub preşedinţia cehă a Uniunii Europene, în luna mai a acestui an. America Latină şi partenerii noştri au nevoie de oportunităţi din partea noastră, nu de cadouri, iar astfel de oportunităţi sunt reprezentate astăzi prin acordurile de asociere.

Sunt perfect conştient de limitările subliniate de dna comisar, pentru că încheierea unui acord de asociere, în acest caz cu Mercosur, necesită voinţă politică de ambele părţi. Realizez faptul că runda Doha a OMC şi calea asocierii bilaterale se dezvoltă în paralel, iar exemplele oferite de Mexic şi Chile demonstrează acest lucru pe deplin.

Prin urmare, dnă comisar, în ceea ce ne priveşte, trebuie să depunem toate eforturile pentru a consolida această asociere strategică între Uniunea Europeană şi America Latină, care va fi stimulată şi impulsionată de aceste parteneriate cu Mexic şi Brazilia.

  Maria Eleni Koppa , raportoare −(EL) Doamnă preşedintă, doresc să mulţumesc dnei comisar Ferrero-Waldner şi tuturor colegilor mei pentru observaţiile lor cu privire la cele două rapoarte pe care le dezbatem astăzi. Sunt de acord cu dl Salafranca Sánchez-Neyra că America Latină este extrem de interesată şi importantă pentru Uniunea Europeană şi trebuie să trimitem mesaje clare despre cooperare prin intermediul acestor rapoarte, în special în aceste vremuri critice. Avem nevoie de un cadru substanţial care poate acoperi toate problemele şi oferi răspunsuri clare.

Aş dori să menţionez doar câteva lucruri în legătură cu ceea ce a fost declarat. Mai întâi de toate, doresc să subliniez că relaţia intensificată nu este menită să submineze Mercosur, în niciun caz. Dimpotrivă, considerăm că parteneriatul strategic cu Brazilia, cu cea mai mare şi, probabil, cea mai importantă ţară din America Latină, ar putea reprezenta un impuls nou pentru Mercosur. De asemenea, trebuie să fim foarte clari cu privire la cadrul financiar în care vor fi stabilite relaţiile cu Brazilia.

Aş adăuga că Brazilia a devenit din ce în ce mai activă în cooperarea cu ţările vorbitoare de portugheză din Sud şi din Africa şi poate, prin urmare, coopera activ în acest sector cu Uniunea Europeană.

Trebuie să avem grijă să menţinem echilibrul între dezvoltarea biocombustibililor şi securitatea alimentară, în special în aceste vremuri critice.

Doamna Weber a ridicat problema inegalităţii. Cred că guvernul lui Lula a făcut paşi importanţi în această direcţie. Mai sunt încă multe de făcut, dar cred că drumul a fost pregătit.

În cele din urmă, aş dori să menţionez că avem nevoie să analizăm în mod serios posibilitatea de a crea o comisie parlamentară mixtă UE-Brazilia, pentru că aceasta este singura ţară BRIC cu care avem relaţii consolidate, dar care nu au fost instituţionalizate.

  Preşedintă. – Dezbaterea este închisă.

Votarea va avea loc azi, la ora 12.

⁂

  Ewa Tomaszewska (UEN) – (PL) Doamnă preşedintă, ieri, la o şcoală din Winnenden, în sudul Germaniei, un adolescent cu probleme psihice, Tim Kretschner, a împuşcat 15 persoane, majoritatea copii. O profesoară a fost ucisă în timp ce încerca să apere un elev cu propriul său corp. Aş dori să solicit dnei preşedinte să anunţe un minut de reculegere înainte de votare, în memoria victimelor acestei tragedii.

  Preşedintă. - Îmi pare rău, probabil că nu aţi fost prezentă în plen în acel moment, dar acest lucru a fost amintit ieri şi a fost ţinut un minut de reculegere, anunţat de preşedintele nostru. Regret că nu aţi fost prezentă şi nu aţi aflat că acest lucru a avut loc deja.

***

Declaraţie scrisă (articolul 142 din Regulamentul de procedură)

  Flaviu Călin Rus (PPE-DE), în scris – Consider că parteneriatul strategic UE - Brazilia este benefic pentru ambele părţi. Din punctul meu de vedere, Uniunea Europeană reprezintă un pol al democraţiei, iar Europa reprezintă leagănul civilizaţiei noastre. Brazilia, în calitate de partener strategic, reprezintă un pol de echilibru şi de stabilitate în America Latină.

Întărirea legăturii UE-Brazilia poate crea un cadru comun, prin intermediul căruia cele două entităţi să se poată dezvolta, contribuind astfel la creşterea cooperării dintre cele două regiuni. Pactul strategic UE-Brazilia poate fi, din punctul meu de vedere, dar şi din punctul de vedere al raportoarei, un instrument prin intermediul căruia să se poată promova democraţia şi drepturile omului. De asemenea, acest parteneriat poate contribui la promovarea unei bune guvernanţe la nivel mondial precum şi a unei bune colaborări în cadrul ONU.

Sprijin propunerea de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului, referitoare la parteneriatul strategic Uniunea Europeană - Brazilia şi doresc să o felicit pe raportoare.