Stenograma dezbaterilor

Luni, 23 martie 2009 - Strasbourg

13. Intervenţii de un minut privind chestiuni politice importante

  Preşedintele - Următorul punct pe ordinea de zi este reprezentat de intervenţiile cu durata de un minut privind problemele de importanţă politică.

  Erna Hennicot-Schoepges (PPE-DE) - (FR) Domnule Preşedinte, aş dori să atrag atenţia Parlamentului European asupra sosirii Preşedintelui Republicii Belarus, dl Lukashenko, la Praga. Sosirea preşedintelui Lukashenko este în concordanţă cu valorile pe care le reprezentăm? Uniunea Europeană poate avea relaţii cu un preşedinte care deţine toată puterea, pe termen nelimitat şi fără mandat? Care va fi imaginea Uniunii Europene dacă acceptă prezenţa unui preşedinte care a eliminat câţiva dintre oponenţii săi politici şi care limitează drepturile cetăţenilor? Ce imagine va avea Uniunea în faţa administraţiei Obama, în condiţiile în care un cetăţean american se chinuie într-o închisoare din Republica Belarus şi este posibil să moară, dacă nu se ia nicio măsură în cel mai scurt timp? Consider că această invitaţie nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată.

  Antonio Masip Hidalgo (PSE) - (ES) Domnule Preşedinte, aş dori să mă adresez tuturor în legătură cu El Musel, cel mai important port din regiunea mea, Asturia.

Este absolut esenţial să se elibereze de către Comisie fonduri pentru cheltuielile suplimentare ale acestui port. Domnul comisar Tajani a înţeles acest lucru, la fel ca şi predecesorul său, dl Barot; ambii au recunoscut provocările majore din punct de vedere funcţional şi privind mediul ale portului El Musel.

În mijlocul crizei, întrucât sunt necesare în mod vital lucrări precum cele la El Musel, este timpul să depăşim obstacolele excesiv de birocratice şi consumatoare de timp, să gândim la scară largă şi să avansăm cu această finanţare, foarte importantă pentru Asturia, pentru nordul Spaniei, dar şi pentru relansarea economică a Europei. Aş dori să repet, pentru relansarea economică a Europei, la care Spania este foarte onorată să contribuie.

  Metin Kazak (ALDE) – (BG) Rezultatul ultimei şedinţe a Consiliului European reprezintă un exemplu al modului în care se pune în aplicare unul dintre principiile de bază ale Uniunii Europene: solidaritatea.

Cele 5,6 miliarde de euro provenite din finanţare, vor oferi posibilitatea popoarelor vechiului continent de a depăşi consecinţele crizei financiare şi economice mondiale. Cele 105 milioane de euro aprobate pentru Bulgaria, alocate pentru salvgardarea securităţii energetice, pentru crearea unei conexiuni de internet pe bandă largă şi pentru agricultură, reflectă susţinerea şi încrederea sporite în programul guvernamental de gestionare a crizei.

Este de o importanţă vitală pentru ţara mea aprobarea din partea Comisie Europene şi susţinerea din partea Parlamentului European a prelungirii solicitate pentru compensare până în 2013, pentru închiderea precoce a unităţilor trei şi patru ale centralei nucleare de la Kozloduy. Bulgaria a suferit cel mai mult din cauza pierderilor rezultate din războiul recent al gazelor naturale dintre Rusia şi Ucraina. Aşadar, este important să se respecte principiul tratamentului egal a tuturor statelor membre.

Număr pe degete, pornind de la Preşedintele Comisiei, dl Barroso şi îi îndemn pe colegii mei deputaţi în Parlamentul European, să permită triumful dreptăţii şi solidarităţii în Europa.

  Eoin Ryan (UEN) - Domnule Preşedinte, aş dori să supun atenţiei problema atacurilor şi remarcilor din cadrul unor departamente, cu privire la sistemul financiar şi bancar irlandez.

Sistemul irlandez funcţionează în cadrul de directivă cu politici legislative şi de reglementare, dictată de UE. Sistemul irlandez este atât de puternic sau atât de slab precum cadrul UE. După cum ştim cu toţii, sistemul de reglementare a eşuat la nivel mondial. Irlanda nu reprezintă un loc mai bun sau mai rău decât un altul.

Aduc obiecţii comentariilor ostile privind Irlanda, care provin din partea mass-mediei din Londra, New York sau Germania. Toate aceste locuri au experimentat provocări bancare şi de reglementare şi probleme similare, sau, în multe cazuri, mult mai dificile decât cele pe care le-am avut în Irlanda. Atacurile constante din partea unor vecini ai noştri din UE se bazează mai degrabă pe prejudecăţi decât pe fapte obiective şi nu susţin solidaritatea în UE, într-o perioadă în care Europa se confruntă cu provocări economice şi financiare majore.

  László Tőkés (Verts/ALE) – (HU) Renumită pe plan mondial,Roşia Montană Gold Corporation, o companie româno-canadiană, intenţionează să dezvolte cea mai mare mină de aur de suprafaţă din Europa, în oraşul transilvănean Verespatak (Roşia Montană) Parlamentul European, în cadrul rezoluţiei sale din decembrie 2004, şi-a exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la ameninţarea cu dezastrul natural pe care îl presupune proiectul. La rândul său, Adunarea Generală a ICOMOS din 2005 a hotărât protejarea patrimoniului istoric al acestei aşezări antice.

Compania, al cărei nume este însoţit de o serie de scandaluri, intenţionează să folosească aceeaşi metodă de procesare bazată pe tehnologia cu cianuri, care a contaminat în anul 2000 întregul curs al râului Tisa. Patrimoniul arhitectural al Verespatak (Roşia Montană) a fost de asemenea distrus, iar locuitorii săi pauperizaţi. Se pare că Guvernul României se pregăteşte să ridice interdicţia temporară cu privire la investiţie.

Solicit Parlamentului European să intervină pentru salvarea Verespatak şi pentru protejarea mediului său natural. În ceea ce o priveşte, Comisia Europeană trebuie să contribuie la reabilitarea oraşului distrus şi a mediului său natural.

  Georgios Toussas (GUE/NGL) - (EL) Domnule Preşedinte, următoarele câteva zile vor marca:

- împlinirea a 10 ani de la războiul josnic dezlănţuit de NATO şi de guvernele Uniunii Europene, atât de centru stânga, cât şi de centru dreapta, împotriva poporului iugoslav;

- împlinirea a 6 ani de la izbucnirea războiului criminal şi ocuparea Irakului de către SUA şi aliaţii săi serviabili, un război care a costat vieţile a aproximativ 1,5 milioane de irakieni;

- împlinirea a 60 de ani de la înfiinţarea NATO, maşina de război imperialistă şi o ameninţare pentru pacea în lume, care se pregăteşte să celebreze cea de-a 60a-a aniversare printr-o reuniune la nivel înalt care va avea loc la Strasbourg.

La Washington, acum zece ani, pe 23 şi 24 aprilie 1999, liderii statelor membre NATO au semnat cea de-a 50-a declaraţie aniversară aprobând noua sa doctrină. Astfel, a fost adoptată noua strategie NATO, ceea ce a condus la o răsturnare oficială a normelor dreptului internaţional. O serie de alte intervenţii criminale ale NATO au urmat în Afganistan, Irak, Iran şi în Orientul Mijlociu.

În perioada de pregătire a reuniunii la nivel înalt NATO, autorităţile franceze au transformat centrul Strasbourgului într-o zonă restricţionată accesului şi au activat facilităţile puse la dispoziţie de Convenţia Schengen, pentru a împiedica demonstranţii pentru pace să intre în Franţa. Acestea au mobilizat un număr considerabil de forţe armate şi de poliţie pentru a ţine demonstranţii sub control. Aceste măsuri, care încalcă vehement drepturile democratice de bază, ilustrează cât de mult imperialiştii şi NATO se tem de popor.

Poporul are nevoie să răspundă celebrărilor şi sărbătorilor ce marchează împlinirea a 60 de ani de la acţiunile criminale imperialiste ale NATO, prin consolidarea mişcării pacifiste antiimperialiste, reiterând solicitarea fundamentală ca organizaţia NATO să fie dizolvată...

(Preşedintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Kathy Sinnott (IND/DEM) - Domnule Preşedinte, intergrupurile au o istorie îndelungată şi remarcabilă în acest Parlament. În cadrul intergrupurilor, deputaţii Parlamentului European se pot uni, în pofida dezbinării politice pentru a soluţiona chestiuni particulare.

De exemplu, cel mai vechi intergrup - cel pentru persoanele cu handicap - evaluează cu atenţie legislaţia care trece prin acest Parlament, pentru a se asigura că este favorabilă persoanelor defavorizate şi educă alţi parlamentari cu privire la chestiunile legate de persoanele cu dizabilităţi.-

În pofida muncii valoroase depuse de intergrupuri, acestea au fost marginalizate pe parcursul anului trecut şi, chiar au fost oprite de la a-şi desfăşura activitatea prin regulile interne parlamentare, care refuză să pună la dispoziţia intergrupurilor săli de lucru şi sloturi orare în calendarul şedinţelor din Strasbourg. -

Consider că trebuie să rezolvăm această chestiune cât mai urgent - înainte de viitoarea legislatură - deoarece, în caz contrar, intergrupurile vor aparţine trecutului; Parlamentul va fi mult mai sărac din cauza acestei dispariţii, iar europenii nu vor mai fi la fel de bine reprezentaţi.

(Aplauze)

  Desislav Chukolov (NI) – (BG) Doamnelor şi domnilor, în ultimii ani în Bulgaria a fost observată o practică demnă de dispreţ, cunoscută sub numele de „cumpărarea voturilor”.

Aceasta este executată de toate grupurile politice, cu excepţia partidului patriot Attack. Chiar şi partidele care se prezintă ca o alternativă la partidele de guvernământ plătesc votanţi, aşa cum ne indicau acum câteva zile informaţiile din satul Brest de lângă Plevna.

Alegerile care urmează în ţara noastră par a fi cele mai fraudate şi falsificate alegeri din istoria recentă a Bulgariei. Partidul etnic turc şi anticonstituţional MRF a alocat imensa sumă de 60 de milioane de euro pentru a obţine numărul maxim posibil de deputaţi care să reprezinte interesele Turciei, atât în Parlamentul European, cât şi în Adunarea Naţională a Republicii Bulgaria.

Există un pericol real absolut ca următorul Parlament European să aibă reprezentanţi care şi-au câştigat mandatele în urma cumpărării voturilor. Mesajul nostru în cadrul partidului Attack este: „Nu Turciei în EU”, şi îl rugăm pe Preşedintele Pöttering să solicite autorităţilor din Bulgaria să vegheze ca acest lucru să nu se întâmple la următoarele alegeri prin adoptarea legilor electorale.

  György Schöpflin (PPE-DE) – (HU) Problema este evidentă: la câteva sute de metri de graniţa ungară, într-un sat austriac numit Heiligenkreuz, o companie austriacă solicită construirea unui incinerator de deşeuri de mare capacitate. Pe de altă parte, cetăţenii maghiari din oraşul Szentgotthárd consideră că acest proiect de construcţie este inacceptabil din motive de protecţie a mediului, printre altele.

Pe parcursul ultimilor doi ani, au existat proteste frecvente din partea maghiarilor, dar austriecii refuză să le ia în considerare. Rezultatul este că un sentiment anti-austriac din ce în ce mai pregnant începe să afecteze relaţiile tradiţionale cordiale dintre cele două ţări.

Solicităm părţii austriece să examineze planul, ţinând cont de argumentele Ungariei şi să oprească derularea acestuia.

  Gyula Hegyi (PSE) - Domnule Preşedinte, în ianuarie Comisia a atacat moratoriul ungar privind porumbul modificat genetic MON810. Moratoriul este în mod clar susţinut de întreaga comunitate ştiinţifică din Ungaria, de toate partidele politice şi de societatea ungară. În cadrul Consiliului European din martie, Ungaria şi Austria au obţinut o majoritate covârşitoare privind menţinerea acestui moratoriu, în ciuda deciziei Comisiei. Douăzeci şi trei din douăzeci şi şapte de state membre au sprijinit Ungaria împotriva Comisiei.

Acest lucru arată că este timpul să regândim metoda de autorizare a OMG-urilor în Uniunea Europeană. Consider - şi, din votul Consiliului, acest lucru este clar - că cele mai multe state membre gândesc în aceiaşi termeni: că statele membre trebuie să aibă competenţa de a autoriza un OMG sau nu. Sper că următorul Parlament nou ales va da naştere unei noi reglementări în ceea ce priveşte autorizarea OMG-urilor, în spiritul subsidiarităţii şi al transparenţei. Comisia trebuie să coopereze cu Parlamentul şi cu statele membre şi nu să le dicteze.

  Jean Marie Beaupuy (ALDE) - (FR) Domnule Preşedinte, unul dintre colegii noştri deputaţi tocmai a vorbit despre chestiunea intergrupurilor.

Există mai mult de 20 de intergrupuri în cadrul acestui Parlament, iar munca lor a fost evidentă în decursul acestui mandat, care este pe cale să se încheie. Nenumărate zeci de texte au beneficiat de munca intergrupurilor; există zeci de mii de oameni, domnule Preşedinte, şi sute de instituţii care au fost acceptate în Parlament, mulţumită muncii depuse de intergrupuri. Dacă vom continua să oprimăm intergrupurile, refuzând să le punem la dispoziţie săli de şedinţă, vor exista mai multe demonstraţii.

Domnule Preşedinte, aveţi multă experienţă, foarte multă experienţă în ceea ce priveşte Parlamentul nostru. Nu mai permiteţi unor subgrupuri mai mult sau mai puţin secrete, să se întâlnească în cadrul legislaturii viitoare. Noi nu ne temem de transparenţă la nivel de intergrup şi de aceea vă solicităm să faceţi o evaluare, în mod deschis, a intergrupurilor pe parcursul acestui mandat. În acest fel, vom avea dovada utilităţii acestora.

Domnule Preşedinte, vă rog, nu ignoraţi cererile intergrupurilor şi toate scrisorile care v-au fost adresate de-a lungul ultimilor ani.

  Ewa Tomaszewska (UEN) - (PL) Domnule Preşedinte, nu există îndoială în ceea ce priveşte criza demografică care are loc în Europa. Lipsa forţei de muncă rezultată constituie o ameninţare la adresa dezvoltării economice a statelor membre UE. Criza, de asemenea, subminează eficienţa sistemelor de pensii, şi creează probleme serioase sistemelor europene de asigurare a sănătăţii şi a celor de protecţie socială.

În acest timp, Comisia Europeană nu a înţeles eforturile noastre de a modifica tendinţele demografice negative prin promovarea unor măsuri de dezvoltare a familiei. În particular, au existat obiecţii cu privire la nevoia de a reduce TVA în cazul produselor destinate copiilor foarte mici, cum ar fi scutecele de unică folosinţă. Ideea de a pedepsi anumite ţări pentru adoptarea unor astfel de soluţii indică o lipsă de conştientizare a pericolelor cu care ne confruntăm, sau, în mod alternativ, poate fi văzută ca un semn de rea credinţă. În oricare din cazuri, acest lucru este inacceptabil.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL) – (PT) Este scandalos faptul că singura fabrică de cauciucuri cu capital integral portughez nu a avut activate pentru câteva luni, punând în pericol 300 de locuri de muncă directe în zona defavorizată din punct de vedere social, numită Vale do Ave. Această zonă deţine una din cele mai mari rate ale şomajului din Uniunea Europeană, ca urmare a închiderii unor afaceri şi a reducerilor de personal din sectorul industriei textile.

Muncitorii de la Camac din Santo Tirso şi sindicatul care îi reprezintă au expus în mod public situaţia gravă, arătând că firma nu datorează nimic băncilor sau statului şi că, de fapt, are de primit zeci de mii de euro ca rezultat al nerambursării TVA-ului. Principalii creditori sunt muncitorii înşişi, ale căror salarii nu au mai fost plătite, deoarece compania nu a putut face faţă consecinţelor devalorizării lirei sterline, acolo unde este exportată aproape toată producţia şi exploziei preţurilor la materiile prime folosite în procesul de fabricare.

Ca urmare a aplicării insolvenţei companiei, aceştia aşteaptă o soluţie încă din 30 martie. Guvernul portughez şi Comisia Europeană trebuie să răspundă de urgenţă avertismentului şi vocilor nemulţumite ale muncitorilor, pentru a împiedica sporirea şomajului şi a sărăciei, într-o zonă în care nu există locuri de muncă alternative.

  Philip Bushill-Matthews (PPE-DE) - Domnule Preşedinte, revizuirea şi reforma procedurilor parlamentare au devenit o prioritate pe agenda de lucru şi sunt sigur că acesta este un subiect foarte drag dumneavoastră.

Aş putea, vă rog, să susţin şi eu comentariile deja făcute de câţiva colegi cu privire la importanţa intergrupurilor? Sunt Copreşedinte al Intergrupului pe probleme de îmbătrânire şi, după cum probabil ştiţi, peste 50% dintre votanţii din acest an - pentru prima oară - vor fi cei cu o vârstă de peste 50 de ani, spre deosebire de cei având sub 50 de ani. Prin urmare, problemele legate de îmbătrânire nu reprezintă un interes doar pentru cei prezenţi aici, dar sunt de interes pentru toţi şi pentru oamenii din exterior, unii dintre alegătorii noştri.

Voi stărui pe lângă dumneavoastră, Domnule Preşedinte, să vă folosiţi claritatea şi sinceritatea, calităţi care reprezintă adevărate embleme ale preşedinţiei dumneavoastră, pentru a vă asigura că munca intergrupurilor poate fi facilitată şi nu împiedicată de acum încolo. Ne puteţi promite acest lucru, vă rog?

  Preşedintele Este întotdeauna agreabil să vezi conservatorii britanici implicaţi în chestiuni europene comune şi în totalitate de partea noastră. Vă mulţumesc foarte mult şi vă promit să fac tot posibilul.

  Proinsias De Rossa (PSE) – Domnule Preşedinte, voi ridica o problemă privind încălcarea legii mediului în Irlanda, în special, legată de calitatea apei. Noul sondaj UE cu privire la calitatea apei din Irlanda indică faptul că aproape două treimi dintre oameni consideră calitatea apei ca fiind o problemă gravă, în timp ce jumătate vorbesc despre o deteriorare a calităţii începând din 2004.

Optzeci la sută dintre oameni consideră că nu a existat nicio îmbunătăţire a calităţii râurilor, lacurilor şi apelor noastre de coastă pe parcursul ultimilor cinci ani. De aproape şapte ani, Comisia investighează dacă guvernul irlandez respectă o decizie din 2002 a Curţii Europene de Justiţie privind încălcarea legislaţiei cu privire la calitatea apei.

Trebuie să găsim modalităţi prin care să ne asigurăm că legile pe care le votăm în interesul cetăţenilor Europei sunt, de fapt, aplicate de către statele membre. Comisia, care reprezintă poliţistul şi poliţista acestei Uniuni, trebuie să acţioneze într-o manieră oportună pentru a asigura această conformitate.

  Kinga Gál (PPE-DE) - (HU) În noile state membre, în perioade tensionate, încă acţionează vechile reflexe ale celor aflaţi la conducere, inacceptabile în temeiul statului de drept. De ziua naţională a Ungariei, drepturile politice au fost încălcate la Budapesta într-un mod inacceptabil. Zona din jurul festivităţilor a fost complet închisă accesului, ca pe vremea dictaturii. Cu câteva zile în urmă, poliţia a răspuns celor care cereau un guvern mai responsabil şi cererea demisiei primului ministru prin acţiuni care au inclus arestări şi tratamente inumane şi degradante.

Încă din acest sfârşit de săptămână, am putut vedea că autorităţile desconsideră democraţia, de vreme ce ei încearcă să împiedice organizarea de alegeri anticipate prin schimbarea poziţiilor de conducere la nivel înalt. Acesta nu este genul de stat democratic, guvernat de domnia legii, la care visăm noi, tânăra generaţie a sfârşitului regimului comunist; mai degrabă, simţim că acesta este modul în care încep micile dictaturi.

În mod similar, acţiunile autorităţilor române ne-au reamintit de reflexele trecutului atunci când, împotriva recomandării autorităţilor române, Preşedintele Republicii Ungare a plecat pentru a lua parte la festivităţile care au avut loc cu ocazia zilei de 15 martie împreună cu o comunitate solidă de 1,5 milioane de unguri din România, dar nu a putut face acest lucru decât ca persoană particulară, cu maşina. Motivul pentru această situaţie a fost acela că, permisiunea de aterizare pentru avionul preşedintelui a fost revocată de către România, din motive inventate precum acela că vizita ar deteriora parteneriatul dintre cele două ţări. Acest lucru se întâmplă în 2009 în două state vecine membre ale UE.

  Csaba Sándor Tabajdi (PSE) – (HU) Reuniunea la nivel înalt a UE de săptămâna trecută a confirmat principiile de bază pe care Parlamentul European le-a enunţat de asemenea, şi anume că, Uniunea Europeană nu tolerează protecţionismul şi nu permite deteriorarea realizărilor pieţei comune. Doresc să îl felicit pe Preşedinte, deoarece acesta a fost prezent la şedinţa Consiliului European.

Au fost luate decizii foarte importante, inclusiv decizii cu privire la chestiunea pe care Primul Ministru al Ungariei, Ferenc Gyurcsány, a recomandat-o cu un an în urmă şi pe care raportul Rasmussen al Parlamentului European a sprijinit-o, şi anume, înfiinţarea unei pieţe financiare şi al unui sistem de supervizare bancar. Cu ocazia acestei reuniuni la nivel înalt, a fost luată o decizie de principiu, ceea ce reprezintă un important pas înainte.

Este un pas înainte pentru întreaga Uniune Europeană, dar în special pentru Europa Centrală şi de Est şi pentru Statele baltice, faptul că băncile nu îşi pot abandona filialele situate în această regiune, ci trebuie să transmită mai departe sprijinul care le este acordat.

Faptul că sprijinul balanţei de plăţi a statelor membre aflate în afara zonei euro a fost dublat de la 25 de miliarde de euro la 50 de miliarde de euro reprezintă o dovadă importantă a solidarităţii UE. Acest lucru este în interesul nostru al tuturor, şi cu recunoştinţă, este în interesul întregii Uniuni Europene.

  Aurelio Juri (PSE) - (SL) În timpul ultimei noastre şedinţe am adoptat un pachet de legi importante în domeniul maritim care a îmbunătăţit procedurile ce trebuie urmate în cazul evenimentelor de accidente maritime.

După cum ştim, marea ne aduce multe beneficii, dar ea implică, de asemenea, riscuri. Atunci când are loc un accident major, cei care locuiesc de-a lungul coastelor plătesc consecinţele. De aceea, cea mai bună modalitate de acţiune este prevenirea, în special tipul de prevenire care reglementează volumul şi natura traficului maritim conform sensibilităţii zonelor tranzitate.

Din acest motiv, aş dori să adresez următoarea întrebare Comisiei şi, în particular, comisarului Tajani, care se ocupă de transporturi şi căruia mă voi adresa în limba sa maternă, italiana.

(IT) Domnule Preşedinte, doamnelor şi domnilor, (...) cum se îmbină obiectivele acestei noi legi privind siguranţa pe mări cu proiectul de construcţie a două instalaţii de regazificare producătoare de metan din Golful Trieste, o zonă cu trafic intens de nave şi concentraţie urbană ridicată şi unde marea are adâncime mică, nu mai mult de 20 de metri adâncime, iar fundul mării nu trebuie atins deoarece este îmbibat cu mercur. Terminalele ar trebui, dacă vor fi construite, să atragă o dată pe săptămână un tanc petrolifer cu metan pentru fiecare instalaţie. Cunoaştem riscurile pe care le implică aceste nave în astfel de zone..

  Bogusław Rogalski (UEN) – (PL) Domnule Preşedinte, astăzi aş dori să mă concentrez îndeosebi pe modul în care armata israeliană se pregăteşte să nimicească naţiunea palestiniană chiar sub ochii noştri. Nu trebuie să rămânem indiferenţi la această problemă.

Ascult cu ruşine rapoartele media israeliene, ascult soldaţi amintindu-şi că li s-a ordonat să împuşte civili, inclusiv femei în vârstă. Ziarul Haarec a publicat ordinul scris dat de unul dintre comandanţii militari subordonaţilor săi. El le ordona subordonaţilor săi să-i împuşte pe oamenii care îi ajută pe palestinienii răniţi. În ultimă instanţă, soldaţii au învăţat de asemenea, să arate o totală indiferenţă faţă de vieţile palestinienilor. O dovadă a acestui fapt o constituie un tricou macabru purtat de soldaţii israelieni, care prezintă o femeie arabă însărcinată şi care poartă sloganul „doi dintr-o lovitură”

Trebuie să rupem tăcerea care există în acest Parlament cu privire la această chestiune. Nicio naţiune nu este mai bună sau mai rea decât o altă naţiune. Astăzi, poporul palestinian are nevoie de ajutorul şi sprijinul nostru. Trebuie să acceptăm provocarea şi să luăm în discuţie această problemă.

  Anna Záborská (PPE-DE) – (SK) Acum două săptămâni, domnule Preşedinte, ne-aţi adus câteva veşti triste şi groaznice. În Germania, un tânăr a ucis 15 oameni şi apoi s-a sinucis. El a comis o crimă şi a aruncat în ghearele durerii şi ale deznădejdii mulţi oameni, inclusiv propria familie. Chiar şi familia sa a pierdut un copil, iar lumea lor a fost de asemenea întoarsă pe dos.

Daţi-mi voie să citez cuvintele rostite de Preşedintele Germaniei la funeraliile victimelor: „Ne confruntăm cu toţii cu o întrebare foarte serioasă. Facem tot posibilul pentru a ne proteja pe noi şi pe copiii noştri? Facem tot posibilul pentru a-i proteja pe cei aflaţi în situaţii de risc? Facem tot posibilul pentru pace în propriile ţări? Trebuie să ne întrebăm ce putem face mai bine pe viitor şi ce lecţii putem învăţa din acest eveniment. Haideţi să-i ajutăm de asemenea, atât pe părinţi, cât şi pe copii, să se ferească de pericole.”

Prin urmare, aş dori să solicit încă o dată sprijinul Parlamentului European şi al Comisiei Europene pentru campania la nivel european „Ştiţi unde se află copiii voştri?” După cum am mai precizat în acest plen, haideţi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ne asigura că astfel de lucruri nu se mai repetă.

  Silvia-Adriana Ţicău (PSE) - (RO) Uniunea Europeană este, înainte de toate, o Europă socială. Avem nevoie de dezvoltare economică, dar în egală măsură avem nevoie de locuri de muncă, de salarii şi pensii decente, de acces la servicii de sănătate şi educaţie, iar acestea să fie de bună calitate.

În perioadă de criză economică multe întreprinderi sunt în dificultate, iar salariaţii îşi pierd locurile de muncă.

În România, la Arcelor Mittal Galaţi şi Hunedoara, câteva mii de angajaţi vor intra prin rotaţie în şomaj tehnic, cu plata a doar 75% din salarii, sau sunt concediaţi. Situaţii similare există şi în alte ţări şi în cazul altor întreprinderi din diferite sectoare industriale.

Solicit Comisiei să ia în considerare elaborarea unei decizii a Consiliului pentru a revizui criteriile de acces la Fondul Social European şi la Fondul european de ajustare la globalizare. Aceasta trebuie să se facă la nivel de ramură şi de întreprindere şi nu doar la nivel regional şi local, pentru ca fondurile să fie mobilizate rapid pentru a ajuta lucrătorii aflaţi în criză.

Consider că Europa poate şi trebuie să facă mai mult pentru angajaţii aflaţi în dificultate.

  Edit Bauer (PPE-DE) - (HU) Aş dori să atrag atenţia asupra metodelor folosite de Guvernul Republicii Slovacia pentru reprimarea drepturilor lingvistice ale minorităţilor, prin încălcarea drepturilor acestora. Săptămâna trecută, guvernul a acceptat o modificare legislativă privind limba naţională, care, conform guvernului, nu afectează folosirea limbii minorităţilor; totuşi, legea însăşi sugerează contrariul.

Aş dori să menţionez două exemple. Paragraful 8 alineatul (4) al legii se referă la instituţiile de protecţie socială şi de asigurare a sănătăţii şi stipulează că există două situaţii în care persoane aparţinând unui grup minoritar îşi pot folosi limba maternă în cadrul acestor instituţii: dacă nu vorbesc limba naţională, sau dacă instituţia se află într-o aşezare în care procentajul minorităţilor depăşeşte 20%. Prin urmare, doctorul va întreba mai întâi pacientul ce limbă vorbeşte, şi doar după aceea poate întreba care este problema cu el sau ea, în caz contrar, conform acestei legi, o încălcare a legii poate fi pedepsită cu o amendă cuprinsă între 100 şi 5000 de euro.

Situaţia nu este mai bună nici când vine vorba despre furnizarea informaţiilor, pentru programele radio - cu excepţia serviciului radioului public - va trebui să recepţionăm mai întâi programul în limba minorităţii şi apoi încă o dată în traducere completă.

Domnule Preşedinte, am o singură întrebare: pot conta minorităţile pe sprijinul Europei?

  Jelko Kacin (ALDE) - (SL) A existat un monument dedicat primilor anti-fascişti în Europa, în Bazovica, lângă Trieste, la mică distanţă de graniţa dintre Italia şi Slovenia, ridicat încă din septembrie 1945. Patru patrioţi sloveni, Bidovec, Marušič, Miloš şi Valenčič, au fost condamnaţi la moarte de un tribunal fascist special în 1930, în timpul Primului proces de la Trieste.

Monumentul a fost avariat şi profanat cu vopsea de şaisprezece ori până acum, cel mai recent acum o săptămână. Acest act de vandalism constituie unul din seria de eforturi politice, economice şi educaţionale pentru exercitarea de presiuni asupra comunităţii etnice slovene din Italia şi asupra Republicii Slovenia.

Un lung şir de acte, care au cuprins mânjirea cu vopsea a monumentelor slovene, a pereţilor şcolilor şi a indicatoarelor regionale cu denumiri în limba slovenă, au rănit profund sentimentele cetăţenilor italieni de etnie slovenă şi cele ale poporului Republicii Slovenia.

Totuşi, până acum nimeni nu a fost tras la răspundere pentru aceste infracţiuni. Îmi este greu să cred că poliţia italiană este atât de incompetentă, încât nu a reuşit să îi găsească pe făptaşi, sau că există o lipsă de voinţă politică pentru a-i găsi. Dacă pentru a şaisprezecea oară la rând, pare imposibil să se găsească făptaşii, aceasta este deja prea mult.

  Dimitar Stoyanov (NI) – (BG) Doamnelor şi domnilor, în ultima sesiune parţială, referitoare la dezbaterile privind Turcia, a existat un discurs despre nerecunoaşterea de către Turcia a genocidului asupra armenilor. Totuşi, dumneavoastră nu cunoaşteţi un alt genocid nerecunoscut, comis de către turci acum mai bine de cinci sute de ani: genocidul asupra bulgarilor.

Vă voi familiariza cu o mică parte a acestuia, care a avut loc timp de patru zile în aprilie 1876, prin povestirea scrisă la momentul acela de către un jurnalist american numit MacGahan:

„Nu contează pentru mine dacă aceste informaţii sunt imparţiale sau nu, din moment ce a fost confirmată cifra îngrozitoare de 15.000 de oameni ucişi în patru zile. Nicio rotunjire a acestei cifre nu poate adăuga mai mult ororii petrecute, care are o magnitudine colosală, atunci când interpretaţi toate detaliile vătămătoare şi josnice ale acestui măcel brutal. Însuşi consulul francez a auzit cum başbuzucii povesteau cu plăcere audienţei lor atente că au decapitat copii şi au privit curioşi cum corpurile lor mici se rostogoleau precum nişte pui tăiaţi.”

Aceste câteva rânduri descriu doar patru zile din cinci secole de genocid adevărat comis de Turcia otomană împotriva bulgarilor înrobiţi. Noi, deputaţii Parlamentului European din partea partidului Attack, aşteptăm recunoaştere şi scuze, înaintea iniţierii oricărei dezbateri privind aderarea Turciei la Uniunea Europeană.

  Ioannis Gklavakis (PPE-DE) - (EL) Domnule Preşedinte, pe lângă faptul că este o politică agricolă şi economică, politica agricolă comună, aşa cum a fost revizuită între anii 2003 şi 2008, este acum mai mult o politică socială şi, în opinia mea, acest lucru este corect. De exemplu, programele de ajutor alimentar sunt în momentul de faţă consolidate, se iau măsuri privind fructele şi legumele pentru şcoli, şi, din nou, în opinia mea, se procedează corect, punându-se în aplicare programe pentru introducerea internetului cu bandă largă şi revigorarea zonelor rurale.

Totuşi, este nevoie de o politică agricolă comună puternică pentru satisfacerea nevoilor prezente, deoarece în cadrul politicii agricole comune, fermierii primesc sprijin şi rămân în zonele rurale. Prin urmare, haideţi să fim uniţi în solicitarea ca resursele politicii agricole comune să nu mai fie direcţionate către alte politici. Resursele pentru politica agricolă trebuie sporite:

- dacă dorim alimente sigure, întrucât numai acestea pot şi trebuie să fie alimentele europene;

- dacă dorim alimente adecvate, întrucât numai acestea vor putea face faţă situaţiilor de criză;

- dacă dorim un mediu protejat, caz în care alimentele vor trebui produse conform practicilor europene;

- dacă dorim ca fermierii să rămână în zonele rurale, trebuie să-i ajutăm;

- dacă dorim consumatori sănătoşi, trebuie să le oferim alimente europene.

În încheiere, aş dori să solicit Uniunii Europene să-şi mărească bugetul, deoarece acest lucru va oferi Europei noastre un viitor. De asemenea, dacă dorim un sector agricol puternic, trebuie să mărim fondurile pentru politica agricolă comună.

  Chris Davies (ALDE) - Domnule Preşedinte, a trecut peste o lună de când aţi vizitat Gaza, dar cele mai recente cifre din partea guvernului israelian arată că nu s-a schimbat nimic: deocamdată materialele pentru reconstrucţie nu au trecut de punctele de control; niciun material pentru şcoli, niciun material pentru industrie. Bombardamentul a încetat, dar blocada continuă.

Poate este momentul potrivit pentru acest Parlament să încerce să influenţeze opiniile prin organizarea unei expoziţii a tricourilor la care s-a făcut referire de către un alt deputat - îmbrăcăminte produsă pentru soldaţi, precum trăgătorii de elită din Brigada Givati, pe care apare un model care prezintă o femeie palestiniană însărcinată şi sloganul: „Doi dintr-o lovitură”. Există şi alte rapoarte în ziarele din Israel cu privire la alte modele mai rasiste, mai extreme, mai josnice. O astfel de expoziţie ar putea încuraja deputaţii să se întrebe dacă, în condiţiile prezente, ar trebui să continuăm Acordul de asociere UE-Israel. -

  Preşedintele – Domnule Davis, în şedinţa sa de miercurea trecută, Adunarea Parlamentară Euro-Mediteraneană, pe care am prezidat-o eu însumi, a adoptat o rezoluţie privind situaţia tragică din Orientul Mijlociu. Aş vrea să vă reamintesc acest fapt. Merită să se ţină cont de această rezoluţie. Vă mulţumesc pentru comentariile dumneavoastră.

  Péter Olajos (PPE-DE) - (HU) Aceasta nu este prima oară când am fost obligat să vorbesc referitor la imensa centrală electrică pe bază de cărbune propusă, cu o emisie anuală de dioxid de carbon de 4 milioane de tone, planificată în prezent pentru oraşul Tőketerebes (Trebišov) în Slovacia. Această centrală electrică a întâmpinat proteste extinse din partea zonei de frontieră a Slovaciei şi a Ungariei şi, în ciuda acestui fapt, părţile în cauză au relansat procesul de autorizare a centralei electrice.

De cealaltă parte a frontierei, guvernul ungar a emis o „Strategie de gestionare a crizei şi dezvoltare”, conform căreia, pe baza gestionării crizei, Ungaria caută acum să extindă printr-o nouă unitate de 440 megawaţi, pe bază de lignit, cel mai mare emitent de dioxid de carbon, centrala electrică Mátra, care emite peste 6 milioane de tone de poluare pe an. Cu greu pot spune că nicio centrală electrică nu va folosi CCS.

La finele anului trecut, Uniunea Europeană a adoptat pachetul legislativ privind schimbările climatice şi weekend-ul trecut, în cadrul reuniunii la nivel înalt, UE a aprobat finanţarea unei scheme de compensare pentru schimbări climatice în ţările în curs de dezvoltare. În plus, ne pregătim cu toată forţa pentru conferinţa pe tema climatului de la Copenhaga, din decembrie. Între timp, liderii a două state membre, Slovacia şi Ungaria - deşi, trebuie să admitem că cea de-a doua tocmai s-a retras - merg înainte de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, finanţând proiectele privind schimbările climatice din banii contribuabililor, fără să ţină cont de protestele acestora. Sper ca Uniunea Europeană să nu susţină nici politic şi nici material acest lucru.

  Luisa Morgantini (GUE/NGL) –(IT) Domnule Preşedinte, doamnelor şi domnilor, în timp ce în Ierusalimul de Est mii de case palestiniene continuă să fie demolate, chiar şi cultura palestiniană este o ţintă a politicii israeliene. Foarte trist este faptul că unii soldaţi israelieni au realizat nişte tricouri cu imaginea unei femei palestiniene însărcinate, aflată în ţinta unei arme şi cu sloganul: „Doi dintr-o lovitură”.

Cultura arabă este atacată. Autorităţile palestiniene au hotărât, împreună cu popoarele arabe, să numească Ierusalimul de Est - nu tot Ierusalimul - capitala culturii arabe în 2009. Israel a arestat 20 de activişti - inclusiv activişti internaţionali - care pur şi simplu erau implicaţi într-un eveniment pentru celebrarea culturii palestiniene. Este o încercare de a distruge orice prezenţă palestiniană în Ierusalimul de Est.

Prin urmare, mă întreb dacă comunitatea internaţională poate face ceva pentru a asigura succesul acestui eveniment şi faptul că Ierusalimul poate fi cu adevărat o capitală comună. Haideţi să facem posibil acest eveniment.

  Alojz Peterle (PPE-DE) - (SL) În weekend, Slovenia şi, în special regiunea Carniola de Jos, au fost alarmate de hotărârea Renault de a-şi transfera producţia automobilelor Clio din Novo Mesto în Franţa.

Aş dori să dau crezare explicaţiei oficiale, conform căreia decizia a fost garantată de creşterea cererii pentru Clio şi Twingo şi nu de protecţionismul apărut ca urmare a dificultăţilor din industria automobilelor.

Doamnelor şi domnilor, cui aparţine fabrica de automobile Revoz din Novo Mesto? Sloveniei? Sau Franţei? Răspunsul este clar: o fabrică slovenă care produce automobile franţuzeşti este, cel mai sigur, o fabrică europeană de producţie.

Cred cu tărie că trebuie să protejăm industria automobilelor printr-o soluţie europeană şi nu prin soluţii naţionale. În caz contrar, ne vom distanţa de conformitatea cu cele patru libertăţi fundamentale care stau la baza pieţei unice europene.

  Milan Horáček (Verts/ALE) – (DE) Domnule Preşedinte, la începutul lui martie, deţinuţii politici Mikhail Khodorkowski şi Platon Lebedev au fost transferaţi din Chita, Siberia, la Moscova, pentru ca, încă o dată, să fie supuşi unor acuzaţii de neconceput. Prima audiere publică va avea loc la 31 martie. Cea de-a cincea rundă de consultaţii privind drepturile omului între UE şi Rusia va avea loc în aceeaşi zi. În prezent, ruşii au amânat aceste dezbateri importante pe termen nedefinit.

Astfel, Rusia exprimă clar cât de puţin preţ pune pe drepturile omului. Mai degrabă decât să gestioneze justiţia, sistemul judiciar continuă să servească scopului eliminării oponenţilor regimului, iar UE este păcălită.

  Richard Seeber (PPE-DE) – (DE) Domnule Preşedinte, aş dori să adresez o remarcă critică la adresa Comisiei cu privire la hotărârea de a interzice becul tradiţional cu incandescenţă, care a fost prezentată în scris săptămâna trecută. Susţin pe deplin cerinţele de eficientizare a energiei şi obiectivele referitoare la schimbările climatice, pe care le-am stabilit împreună cu Consiliul şi Comisia. În această situaţie doar abordarea a fost greşită. Este clar faptul că cetăţenii se simt marginalizaţi atunci când se iau decizii în spatele uşilor închise, folosind procedurile de comitologie. Astfel, Comisa merită cu adevărat criticile pentru neimplicarea Parlamentului European în procesul de luare a deciziilor şi pentru nerespectarea procedurii standard.

În al doilea rând, a fost în mod cert lipsă de comunicare. Oamenii sunt foarte îngrijoraţi, deoarece nu s-a realizat nicio evaluare cuprinzătoare a impactului în privinţa acestor măsuri, în special în măsura în care cunoaştem că aceste becuri conţin mercur şi astfel, reprezintă o ameninţare pentru sănătatea oamenilor, în special a copiilor.

În al treilea rând, ar fi fost inteligent să ne gândim la viitor şi la promovarea noilor tehnologii. Aşadar, aş solicita Comisiei să prezinte o nouă propunere.

  Tunne Kelam (PPE-DE) - Domnule Preşedinte, estonii, letonii şi lituanienii ar dori să vă transmită dumneavoastră mulţumirile lor calde pentru exprimarea solidarităţii cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la deportările din 1949 din Statele baltice, care au fost recunoscute la nivel mondial drept crime împotriva umanităţii, comise pe timp de pace, la patru ani de la încetarea războiului. Două treimi din cei deportaţi erau femei şi copii care au fost trimişi în Siberia pentru aproximativ 10 ani. Proporţional, numărul de persoane deportate ar echivala cu o jumătate de milion, dacă aceste deportări ar fi avut loc în trei state scandinave - Suedia, Danemarca şi Norvegia.

Totuşi, astăzi este clar că extinderea economică şi politică a Europei nu este suficientă pentru avea o Europă cu adevărat integrată, ca o „comunitate de valori”. Avem nevoie de un nou val de extindere: acela al conştiinţei Europei. Avem mare nevoie de o conştientizare la nivelul întregii Europe şi de voinţă de a recunoaşte aceste crime şi prejudicii ca parte integrantă a istoriei noastre comune.

  Maria Petre (PPE-DE) - (RO) Mai mulţi dintre noi am vorbit astăzi despre nevoia de solidaritate şi eu voi continua pe această idee.

Independenţa energetică a Uniunii Europene şi solidaritatea statelor membre în jurul acestui obiectiv sunt mai necesare ca oricând. Acţiunea noastră trebuie să fie unitară şi coerentă în faţa riscurilor, dar şi a nevoii de diversificare a resurselor.

Felicit Consiliul European pentru acordul la care a ajuns privind planul de relansare economică, pentru accentul pus pe domeniul energetic şi pe finanţarea proiectului Nabucco.

Solicit Comisiei Europene să găsească rapid şi eficace modalităţile care să garanteze că aceste finanţări sunt efective şi generează rezultatele necesare atât în domeniul energetic, dar mai ales în cel economic, puternic afectat şi ameninţat de protecţionism.

Recurgerea la protecţionism este cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla, economiilor emergente şi celor dezvoltate, în egală măsură.

  Marie Panayotopoulos-Cassiotou (PPE-DE) - (EL) Domnule Preşedinte, a trecut un an de când hotărârea grupului pentru revizuirea regulilor de procedură ale Parlamentului European a adus obstacole în calea funcţionării intergrupurilor, prin decizia ca acestea să funcţioneze numai în ziua de joi, după-amiază. Practic vorbind, acest lucru a eliminat intergrupurile, care constituiau o platformă de prezentare a ideilor, în general, care se referă la aspecte care nu privesc, în linii mari, politicile europene, cum ar fi problema familiei.

Prezidez Intergrupul pentru familie şi protecţia copilului şi trebuie să vă transmit regretul profund al asociaţiilor pentru familie din societatea civilă şi al simplilor cetăţeni ai UE cu privire la faptul că nu se mai pot exprima prin intermediul acestui intergrup.

Grupul pentru revizuirea regulilor nu ne-a comunicat dacă a evaluat intergrupurile şi nu ne-a oferit nicio soluţie pentru viitor. Cum pot fi acestea înlocuite?

  Nicodim Bulzesc (PPE-DE) - Domnule Preşedinte, aş dori să vorbesc despre un aspect foarte important legat de Premiul European pentru Literatură. Premiul este finanţat de Programul Cultural al Uniunii Europene şi are ca scop stimularea creativităţii în domeniul ficţiunii contemporane. Cred că este o iniţiativă foarte bună, dar sunt îngrijorat cu privire la punerea ei în aplicare a acesteia.

Am fost contactat de organizaţii culturale din ţara mea care sunt nemulţumite deoarece România nu este inclusă anul acesta în program. Într-adevăr, din 34 de ţări eligibile, numai 12 sunt incluse în fiecare an în acest program. Întrebarea legitimă este cum ar putea ţările care nu au fost incluse, precum România, să ia parte în mod activ, dacă ele au rămas complet în afara programului. Astfel, aş dori să va aduc la cunoştinţă această problemă şi, sper că vom găsi împreună cu Comisia Europeană o modalitate convenabilă de a o rezolva.

  Nicolae Vlad Popa (PPE-DE) (RO) – Domnule preşedinte, stimaţi colegi, anul acesta va fi un an de cumpănă pentru Europa. Ne confruntăm cu provocări fără precedent în istoria europeană.

Trebuie să luptăm împotriva crizei economice şi financiare, împotriva crizei energetice, a schimbărilor climatice, împotriva terorismului care ameninţă tot ce am construit până în prezent. Tocmai de aceea, acum este mai important ca niciodată să fim uniţi.

Trebuie să luăm atitudine împotriva discursurilor antieuropene, împotriva elementelor ultranaţionaliste care sunt distructive şi periculoase. În contextul actual, cetăţenii nemulţumiţi de acutizarea fenomenului de criză şi nu numai pot fi uşor manipulaţi de ultranaţionalişti care utilizează acest context general defavorabil pentru a lovi Europa unită. Vă reamintesc că efectele crizei pe care le resimţim acum ar fi fost dezastruoase în lipsa Uniunii Europene şi a zonei euro.

Fac apel la politicienii europeni aflaţi în campanie electorală să ia o poziţie fermă împotriva discursului antieuropean. Fac apel la aceştia să nu folosească elemente de ultranaţionalism, şovinism şi discursuri de tip „head speech” pentru a obţine voturi suplimentare.

Vă mulţumesc.

  Iuliu Winkler (PPE-DE) - (HU) Potrivit discursului oficial generat de criza economică mondială, trebuie urgent reconstruită încrederea în sistemul financiar internaţional. Astăzi încrederea este un termen cheie, unul care se reflectă şi în documentele Uniunii Europene.

Aş dori să sugerez un alt termen cheie, acela de solidaritate, căci solidaritatea sau cooperarea este o valoare fundamentală, adesea repetată, pe care Uniunea Europeană se bazează. Totuşi, aş dori să întreb dacă noi, cei din afara zonei euro, putem vorbi de o practică a solidarităţii atunci când suntem sfătuiţi să creştem taxele şi contribuţiile şi să nu ne bazăm pe fondurile UE pentru criză şi pe mecanismele sale, în condiţiile în care operarea acestor fonduri de către UE se bazează chiar pe principiul solidarităţii.

Va trebui oare ca cetăţenii statelor membre din Europa Centrală şi de Est să îşi piardă speranţa de a ajunge la standardul de viaţă al UE într-o perioadă rezonabilă de timp? Eu cred că nu. Sunt sigur că punctul de vedere european, pe care îl proclamă UE, înaintea reuniunii la nivel înalt G20 care se apropie, va fi un punct de vedere acceptabil pentru noi toţi.

  Csaba Sógor (PPE-DE) - (HU) Comunităţile ungare din cinci state membre ale UE au comemorat recent r”evoluţia din Ungaria şi Războiul de Independenţă din 1948-49. Atunci, ungurii au luptat umăr la umăr cu polonezii, sârbii, croaţii, şvabii, germanii, austriecii, armenii şi românii pentru libertatea lor şi pentru libertatea lumii, împotriva celor mai mari două armate ale Europei, la momentul respectiv.

Comemorăm evenimentul în fiecare lună martie, la fel cum au procedat şi preşedinţii altor două ţări. Autorităţile române, au încercat în mod dezonorant, printr-o manieră nepotrivită unei ţări din UE, să împiedice călătoria în România a lui László Sólyom, preşedintele Republicii Ungare. Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi încercat să procedeze la fel şi în cazul preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, care a recunoscut de asemenea şi a plătit tribut Războiului de Independenţă din Ungaria din anul 1848, dacă acesta ar fi dorit să vină în România?

Ar fi bine dacă, în cele din urmă, am înţelege cu toţii că trăim în Europa, unde putem să ne respectăm reciproc trecutul şi istoria şi unde, de asemenea, putem să ne respectăm reciproc zilele naţionale.

  Călin Cătălin Chiriţă (PPE-DE) (RO) – Sunt un susţinător al integrităţii Serbiei şi al aderării sale la Uniunea Europeană. În acest context, solicit Comisiei Europene să ia măsuri concrete şi eficiente pentru garantarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Valea Timocului.

Convenţia-cadru europeană pentru protecţia minorităţilor naţionale şi Carta europeană a limbilor regionale şi minoritare trebuie să fie aplicată eficient în Valea Timocului în judeţele Craina, Morava, Pojarevaţ şi Timoc din estul Serbiei. Suntem în anul 2009 şi cred că a venit timpul pentru comunitatea etnică tradiţională română din Valea Timocului să aibă dreptul la reprezentare proporţională, la biserici şi şcoli în limba maternă română.

Vă mulţumesc.

PREZIDEAZĂ: DL ONESTA
Vicepreşedinte

  Preşedintele - Declar închis acest punct de pe ordinea de zi.