Stenograma dezbaterilor

Luni, 23 martie 2009 - Strasbourg

23. Dialog activ cu cetăţenii cu privire la Europa (prezentare succintă)

  Preşedintele – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul (A6-0107/2009) elaborat de domnul Hegyi, în numele Comisiei pentru cultură şi educaţie, referitor la un dialog activ cu cetăţenii cu privire la Europa [2008/2224(INI)].

  Gyula Hegyi, raportor – (HU) Europa este tărâmul făgăduinţei pentru popoare de pe continente îndepărtate sau din Balcani care doresc să se alăture Europei. În acelaşi timp, Europa este în multe privinţe simbolul dezamăgirii, al plictiselii sau al birocraţiei pentru cei care s-au integrat deja: cetăţenii UE, fie ei intelectuali formatori de opinie sau cetăţeni obişnuiţi.

Când am primit raportul, am început să-l citesc cu mare entuziasm. Trebuie să spun că entuziasmul meu a scăzut într-o anumită măsură către final, întrucât eu însumi am înţeles cât de multe obstacole există pentru angajarea într-un dialog activ cu cetăţenii şi cât este de îndepărtat aparatul birocratic al Uniunii Europene de viaţa de zi cu zi şi de dorinţele cetăţenilor săi. În orice caz, graţie raportului, mi-am dat seama că, şi poate că aceasta nu este o surpriză, cu cât este mai scăzut nivelul de educaţie sau statutul cetăţenilor noştri, cu atât mai puţin aceştia înţeleg integrarea şi cu atât sunt mai eurosceptici.

Prin urmare consider, şi aceasta este cea mai importantă parte a raportului meu, că, în afara tinerilor, care pot deveni uşor partizanii cauzei integrării europene prin intermediul mijloacelor educaţionale, ar trebui să ţintim mai întâi către cei la care nu am reuşit până acum să ajungem. Aici sunt incluşi locuitorii micilor sate, clasa muncitoare, pensionarii şi, în general, cei cu mijloace şi situaţii mai modeste. Trebuie să încercăm într-un fel să le comunicăm ideea de Europa şi valorile unităţii europene.

În raportul meu, recomand să permitem mult mai multor studenţi să obţină o bursă Erasmus; în acest sens a fost redactată o propunere separată de către ramura tânără a Partidului Socialist Ungar. Doar un mic procent din studenţii universităţilor ungare pot să beneficieze de acest program de mobilitate studenţească, deşi ar fi de dorit ca toţi cei care obţin o diplomă de studii universitare să fi petrecut cel puţin jumătate de an studiind în străinătate.

Ideea mea era că ar trebui să existe o programă europeană comună, unică, de un an, pentru predarea istoriei. Studenţii ar trebui să studieze aceeaşi istorie europeană în toate cele 23 de limbi oficiale şi în toate cele 27 de state membre timp de cel puţin un an. Comisia nu a sprijinit prea mult această propunere şi a inclus o versiune diluată a acesteia în textul său.

Am sugerat, pe baza recomandărilor unor profesori universitari ungari, să creăm o universitate europeană deschisă, cu alte cuvinte, un fel de „Volkshochschule”, un colegiu comunitar popular. Cetăţenii europeni ar trebui să poată să se înscrie oriunde în Europa, indiferent de adeverinţele de absolvire sau de diplome, pentru un program de instruire relativ liber structurat care să ofere cunoştinţe despre istoria Uniunii Europene şi despre crearea şi funcţionarea acesteia.

A fost de mult dorinţa membrilor Parlamentului European, însă s-ar putea spune şi solicitarea lor, ca Euronews, finanţat, cel puţin parţial, din fonduri UE, să transmită programe în fiecare dintre limbile oficiale ale statelor membre. Este ceva absurd în faptul că Euronews transmite în arabă sau în rusă, însă nu şi în maghiară sau în altă limbă a statelor membre. Mă întristează să vă comunic cu această ocazie, dle comisar, faptul că - presupun că auziţi acest lucru pentru prima dată - pachetele de televiziune prin cablu din Budapesta nu mai includ Euronews în limba engleză şi oferă în schimb un program în limba chineză, deoarece, din nefericire, există o cerere mai mare pentru posturi de televiziune chineze decât pentru Euronews, dat fiind că ultimul nu se transmite în maghiară şi există un număr important de chinezi care trăiesc în ţara noastră în prezent.

Au existat multe dezbateri şi aş vrea să îl informez pe dl comisar, dacă tot este prezent, că mi-ar fi plăcut de asemenea să recomand ca funcţionarii UE să poată comunica mai deschis cu media decât a fost cazul până acum. Însă problema este că adesea nu există nimeni care să poată explica în mod competent poziţia Comisiei şi, prin urmare, se face auzită numai opinia oponenţilor acesteia.

În încheiere, pentru că îmi expiră timpul alocat, ultima mea frază este că am recomandat ca organizaţiile non-guvernamentale locale să se implice în campaniile UE, pentru că acestea cunosc mult mai bine comunităţile locale şi cunosc limba în care pot comunica cu populaţiile acestora.

  Louis Michel, membru al Comisiei – (FR) Dle preşedinte, permiteţi-mi doar o mică, în totalitate personală, digresiune care nu are nicio legătură cu întrebarea adresată de colegul meu. Nu înţeleg întrutotul dorinţa dumneavoastră de a vedea ONG-urile participând la campania electorală. Nu o înţeleg, însă voi transmite această solicitare colegului meu.

Situaţia politică şi economică din prezent determină în mod evident o mai mare nevoie de dialog activ cu cetăţenii. Aceştia trebuie să fie informaţi în privinţa schimbărilor din cadrul Uniunii Europene care au un efect direct sau indirect asupra vieţii lor de zi cu zi şi în care trebuie să poată să se implice.

Acestea au stat la baza activităţii Comisiei în ultimii patru ani. Salut cu entuziasm raportul elaborat de dl Hegyi, intitulat „Dialog activ cu cetăţenii cu privire la Europa”. Ne străduim să le oferim cetăţenilor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene o gamă largă de informaţii fundamentale privind Uniunea Europeană, astfel încât aceştia nu numai că vor putea să înţeleagă cum ar putea contribui Uniunea Europeană la reacţia în faţa provocărilor majore cu care se confruntă Europa şi lumea astăzi, ci vor putea să facă şi un schimb de opinii în această privinţă.

De asemenea, încercăm să creăm forumuri mai accesibile în care să se continue această dezbatere, folosind toate resursele şi tehnologia disponibilă astăzi: forumuri online, prin intermediul mijloacelor media şi la nivel local.

Deşi sunt de acord cu o parte dintre recomandările prezentate în raport, colega mea nu poate susţine ideea conform căreia comunicarea nu a funcţionat până acum. De asemenea, spune că, deşi comunicarea s-a îmbunătăţit cu siguranţă în ultimii ani, trebuie să fim realişti în privinţa rezultatelor care se pot obţine cu un buget de doar 100 de milioane de euro pentru 27 de state membre, 23 de limbi şi aproape 500 de milioane de oameni.

În plus, în mod evident, Comisia nu poate fi singura care comunică cu cetăţenii cu privire la Europa. Este necesar un efort colectiv din partea tuturor instituţiilor şi a statelor membre. De aceea am negociat un acord cu statele membre şi cu Parlamentul pentru o comunicare comună cu privire la Europa. Acest acord politic intitulat „Parteneriatul pentru comunicarea privind Europa” a fost semnat la 22 octombrie 2008. Este prima dată când instituţiile statelor membre ale Uniunii Europene îşi iau un angajament comun în sensul unei comunicări privind Europa cu cetăţenii Uniunii. Este important ca noi să punem integral în aplicare acest acord. Sunt absolut de acord în ceea ce priveşte importanţa procesului de consultare a cetăţenilor şi nevoia de a extinde dialogul la toate nivelurile societăţii.

Dialogul periodic între Comisie şi reprezentanţii societăţii civile a început cu peste treizeci de ani în urmă. Acesta ia în considerare politica de deschidere şi de incluziune pe care Comisia o aplică de mulţi ani şi ilustrează marea varietate de domenii de acţiune şi diversitatea părţilor implicate.

Aş dori să scot în evidenţă faptul că, în general, cooperarea dintre delegaţiile Comisiei şi birourile de informare ale Parlamentului din statele membre este foarte bună.

Apropiatele alegeri europene sunt un foarte bun exemplu al voinţei politice a acestor două instituţii de a colabora în sensul stabilirii de priorităţi de comunicare comune.

În ceea ce priveşte nevoia de informare la nivel local şi regional, destinată în special tinerilor, celor care votează pentru prima dată şi femeilor, observ cu satisfacţie felicitările pe care le-a primit Comisia pentru alegerea proiectelor incluse în Planul D.

Voi folosi această ocazie pentru a anunţa că, în contextul alegerilor europene, Comisia intenţionează de asemenea să desfăşoare activităţi speciale în cadrul iniţiativei „Debate Europe”, rezultată din Planul D. Cât despre crearea unui nou site web şi stabilirea de legături cu posturile de televiziune locale, aş vrea să spun că se află în derulare un proiect al Comisiei de creare a unor reţele de operatori de radio şi de televiziune care vor transmite programe privind probleme europene. Odată ce vor fi funcţionale, aceste reţele, împreună cu Euronews, vor ajunge în casele a 60-90 de milioane de cetăţeni în fiecare săptămână, în toate limbile Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte importanţa introducerii de cursuri de drept european şi de istorie europeană în programa şcolară, Comisia este de părere că tinerilor ar trebui să li se predea în şcoli aspectele esenţiale despre Uniunea Europeană. Sperăm că statele membre vor urma această sugestie privind această chestiune importantă.

Există multe alte recomandări interesante care merită atenţia noastră, însă, din nefericire, timpul pe care îl avem la dispoziţie este limitat.

Permiteţi-mi să închei prin a reveni la aspectul esenţial al eforturilor făcute de instituţiile comunitare: comunicarea eficientă este posibilă doar printr-o cooperare strânsă a tuturor părţilor implicate. Comisia apreciază sprijinul consecvent pe care îl primeşte din partea Parlamentului. Cât despre mine, salut angajamentul personal al domniilor voastre ca membri ai Parlamentului European.

  Preşedintele – Prezentarea s-a încheiat.

Votul va avea loc marţi, 24 martie 2009.

Declaraţii scrise (articolul 142 din Regulamentul de procedură)

  John Attard-Montalto (PSE), în scris – Aceasta este una dintre cele mai importante chestiuni care trebuie abordate. Populaţia europeană nu simte că este o comunitate de cetăţeni europeni. Conceptul de cetăţenie a UE este încă neclar, în timp ce cetăţenia naţionalităţii individuale rămâne predominantă.

Majoritatea cetăţenilor nu simt că sunt incluşi şi văd Uniunea Europeană ca pe o instituţie aparte. O refacere pozitivă a legăturilor include dialogul sporit între cetăţeni şi instituţiile europene, necesitatea ratificării Tratatului de la Lisabona, importanţa unui proces consultativ şi dezbateri comune deschise.

Acum un an, în aprilie 2008, am promovat ideea de „Debate Europe”, care oferă o ocazie de a înlătura obstacolul adesea artificial dintre problemele naţionale şi cele europene.

Până la urmă, însă, cetăţenii Europei trebuie să aibă o idee clară privind direcţia în care se îndreaptă Europa. Există două abordări care nu pot continua să existe în paralel. Trebuie făcută o alegere. Suntem în favoarea unei Uniuni cu adevărat unite sau suntem mulţumiţi de modul în care funcţionează situaţia actuală? Când cetăţenii văd că guvernele lor oscilează între cele două abordări, cine i-ar putea învinui pentru faptul că se simt străini de procesul de integrare în sine?

  Magda Kósáné Kovács (PSE), în scris – (HU) Raportul dlui Gyula Hegyi aduce la iveală o importantă problemă contemporană. Ratificarea Tratatului de la Lisabona, care este garanţia unei Uniuni Europene mai eficiente şi democratice, a fost respinsă de către irlandezi prin referendum. De atunci, aceasta a fost o sursă de incertitudine şi dezorientare în Europa.

Trebuie să le dăm posibilitatea cetăţenilor europeni de a avea mai multă influenţă în modelarea politicilor Uniunii Europene. În acest sens, este nevoie de o educaţie corespunzătoare, deoarece există o mai mare opoziţie faţă de integrare în rândul persoanelor cu un nivel scăzut de educaţie. De exemplu, este esenţial să oferim instruire în ceea ce priveşte cunoştinţele generale despre UE şi despre cetăţenie în cadrul universităţilor deschise sau ca parte a programei de gimnaziu. Este important ca oamenii să îşi cunoască drepturile, să ştie că UE nu lucrează undeva deasupra lor, ci împreună cu ei. Trebuie să ne asigurăm că sursele de informare adecvate sunt disponibile în regiunile mai puţin dezvoltate. Garantul unei democraţii funcţionale nu este birocraţia, ci cetăţenii înşişi; aceasta este esenţa unei culturi democratice. Este indispensabil ca mijloacele de comunicare în masă să contribuie la dezvoltarea comunicării dintre instituţii şi cetăţeni, precum şi a comunicării între cetăţeni.

Nu ne putem aştepta la decizii responsabile sau la orice fel de decizie din partea cetăţenilor, dacă nu le oferim informaţiile potrivite. Furnizarea informaţiilor reprezintă responsabilitatea şi datoria noastră, în timp ce luarea deciziilor este dreptul cetăţenilor. În luna mai se vor împlini cinci ani de la aderarea Ungariei la uniunea Europeană şi putem vedea deja că Uniunea Europeană nu este o entitate fără faţă, UE suntem noi, suma tuturor cetăţenilor individuali. Trebuie să ştim că puterea de a lua deciziile se află în mâinile noastre. Aşa că haideţi să profităm de această oportunitate.

  Sirpa Pietikäinen (PPE-DE), în scris – (FI) Mulţumirile mele se îndreaptă către raportor pentru o lucrare excelentă. Spre meritul său, acesta semnalat o mulţime de aspecte şi probleme importante legate de interacţiunea dintre UE şi cetăţenii săi.

UE nu este extrem de populară între cetăţenii statelor membre ale Uniunii. Referendumul irlandez din luna iulie părea să indice că, cel puţin în ceea ce-i priveşte pe irlandezi, nu se mai vrea existenţa Uniunii. Se pare că, dintr-un motiv sau altul, mesajele negative şi temerile legate de înghiţirea statului de către un Bruxelles fără chip se transmit mai bine decât ştirile referitoare la toate realizările Uniunii. Marele necunoscut devine întotdeauna prea uşor o ameninţare şi este uşor să te alături celor care gândesc astfel.

Un angajament mai ferm la nivel individual şi la nivelul ONG-urilor în ceea ce priveşte toate activităţile Uniunii ar face situaţia mai acceptabilă. În ceea ce priveşte în special problemele de natură juridică, cetăţenilor şi organizaţiilor ar trebui să li se ofere mai multe ocazii de a-şi manifesta influenţa şi de a-şi exprima opinia în toate etapele procesului legislativ.

Raportorul menţionează şi un fapt interesant legat de cele mai recente referendumuri din UE: acela că femeile au votat în proporţie mai mare decât bărbaţii împotriva UE. Este evident că dintr-un oarecare motiv, femeile simt că lor, în special, UE le este întrucâtva străină.

Unul dintre motive este limpede: Uniunea are un chip foarte masculin. Preşedintele Comisiei este bărbat, aşa cum sunt aproape 70% dintre comisari. De asemenea, cel care loveşte cu ciocanul Preşedintelui Parlamentului European şi cel care prezidează majoritatea comisiilor parlamentare sunt bărbaţi. Este important ca principiul egalităţii între sexe să fie pus în aplicare cât mai mult posibil în mandatul care urmează, la ocuparea poziţiilor „de vârf” din UE. Cel puţin o femeie ar trebui să fie numită într-una dintre acestea.

Dialogul activ cu societatea civilă este modul cel mai important în care se poate susţine legitimitatea Uniunii.

  Daciana Octavia Sârbu (PSE), în scris – (RO) Apropierea alegerilor pentru Parlamentul European aduce în actualitate, ca de fiecare dată, problema gradului de informare şi a carenţelor dialogului cu cetăţenii, specific spaţiului european.

În acest context, consider salutară propunerea de rezoluţie privind dialogul activ cu cetăţenii, care subliniază importanţa implicării instituţiilor europene, a sistemului educaţional transeuropean, dar şi a mass-mediei. Respingerea tratatului Constituţional în Franţa şi Olanda şi opoziţia prin referendum a Irlandei faţă de Tratatul de la Lisabona au arătat ca o acţiune la nivelul cetăţenilor cu un grad de educaţie redus este o strategie viabilă şi necesară, pe care o susţin în totalitate.

Dat fiind accesul ridicat la Internet în statele membre ale Uniunii Europene, ar trebui să profităm de acest instrument şi să îl utilizam în scopul eficientizării dialogului cu cetăţenii. În acest mod ar putea fi înregistrate opinii, care ulterior ar fi evaluate şi încadrate în procesul nostru decizional. De asemenea, cred că istoria şi modul de funcţionare al Uniunii precum şi drepturile cetăţenilor ar trebui să reprezinte componente de bază ale programei de învăţământ la nivel european.

În acest fel, am convingerea că se pot asigura premisele pentru un dialog coerent cu cetăţenii, care vor aborda Europa şi Uniunea Europeană dintr-o perspectivă diferită, bazată pe informaţie şi cunoştinţe precise.

  Dushana Zdravkova (PPE-DE), în scris – (BG) Doamnelor şi domnilor, aş dori să-l felicit pe dl Hegyi pentru extraordinarul său raport, despre care sunt convinsă că va aduce o contribuţie vitală la iniţierea dialogului civil în Uniunea Europeană.

Realizarea cu succes a obiectivelor prioritare generale în materie de comunicare ale instituţiilor europene în parteneriat cu statele membre va fi un pas important către o mai bună informare a cetăţenilor Uniunii Europene. Doar europenii bine informaţi pot profita de oportunităţile care li se oferă şi pot lua parte la un dialog activ privind Europa. Am asistat cu toţii la consecinţele care au rezultat din problemele legate de menţinerea nivelului de informare a cetăţenilor: voturi de „nu” în referendumuri şi stoparea dezvoltării europene.

În calitate de preşedintă a unei asociaţii a cetăţenilor din Bulgaria, cred cu tărie că implicarea cetăţenilor în procesele de luare a deciziilor le va oferi acestora ocazia de a contribui în mod direct la procesul politic la nivelul UE. Cred că acesta este unul dintre domeniile importante care trebuie reformat şi perfecţionat rapid.

Cred că acest raport îi va permite Parlamentului European să ofere orientările şi recomandările necesare celorlalte instituţii, dar şi organizaţiilor civile, întrucât cetăţenii reprezintă elementul cheie al dezvoltării viitoare a Europei. Fără cooperarea şi implicarea acestora, ne va fi imposibil să atingem obiectivul pe care ni l-am propus.