Stenograma dezbaterilor

Marţi, 24 martie 2009 - Strasbourg

9. Rapoartele anuale pe 2007 ale BEI şi BERD - Garanţie comunitară pentru BEI (dezbatere)

  Preşedintele – Următorul punct pe ordinea de zi îl reprezintă dezbaterea comună privind următoarele rapoarte:

- A6-0135/2009 al dlui Mitchell, în numele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare, referitor la rapoartele anuale pe 2007 ale Băncii Europene de Investiţii şi Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare [2008/2155(INI)]; şi

- A6-0109/2009 al dlui Seppänen, în numele Comisiei pentru bugete, referitor la propunerea de decizie a Parlamentului European şi a Consiliului de acordare a unei garanţii comunitare Băncii Europene de Investiţii pentru pierderile rezultate din împrumuturi şi garanţii la împrumuturi acordate unor proiecte din afara Comunităţii [COM(2008)0910 - C6-0025/2009 - 2008/0268(COD)].

  Esko Seppänen, raportor − (FI) Dle preşedinte, Uniunea Europeană poate furniza ţărilor în curs de dezvoltare şi altor ţări din afara UE asistenţă financiară sub forma creditelor cu rate reduse ale dobânzilor din partea Băncii Europene de Investiţii. UE garantează împrumuturile astfel încât creditorul să nu înregistreze pierderi şi să-şi poată finanţa mai departe împrumuturile proprii, cu bani de pe piaţă.

Atunci când garanţiile UE pentru Banca Europeană de Investiţii au fost reînnoite şi extinse pentru a acoperi mai multe ţări decât înainte, opinia Parlamentului European a fost că deciziile trebuie să intre sub incidenţa procedurii de codecizie şi că, în plus, ţin de competenţa Parlamentului European, nu doar a Consiliului. Curtea Europeană de Justiţie a fost de acord şi, în consecinţă, decizia unilaterală a Consiliului a fost remisă procedurii de codecizie. Noua decizie urmează să fie luată până la 6 noiembrie, anul curent.

Acum avem în faţă propunerea de decizie a Comisiei, care poate fi considerată temporară şi cu privire la care Comisiei i se va permite să elaboreze o nouă propunere generală până la sfârşitul lunii aprilie, anul viitor. Parlamentul şi-a pus amprenta asupra deciziei „temporare”, iar Consiliul a acceptat acest lucru. Este un semn favorabil că, după negocieri destul de problematice, s-a ajuns acum la un consens între Consiliu şi Parlament şi că decizia poate fi luată astăzi la prima lectură, fără a fi nevoie de deliberări suplimentare.

În acest sens aş dori să mulţumesc reprezentanţilor preşedinţiei cehe, care au depus atât de multe eforturi în Consiliu pentru a se ajunge la consens. Fără participarea activă a Republicii Cehe, această decizie nu ar fi existat.

În acelaşi timp, trebuie să dezaprob persoanele care au agitat lucrurile în cadrul Băncii Europene de Investiţii. Banca Europeană de Investiţii este obişnuită să primească sprijinul Parlamentului European în activităţile sale diverse, însă de data aceasta, reprezentanţii săi nu au înţeles că a fost pusă în acţiune procedura de codecizie şi că a fost extinsă semnificativ competenţa Parlamentului cu privire la această chestiune. Parlamentul a dorit să-şi exercite integral atribuţiile, ceea ce nu era posibil în cadrul procedurilor anterioare de consultare. Cred că a fost complet nepotrivit ca Banca Europeană de Investiţii, care este una dintre instituţiile UE, să nu arate respect pentru practicile consacrate ale Parlamentului, încercând în schimb să influenţeze decizia de la periferia politică.

Cu toate acestea, s-a ajuns la un rezultat final bun. Banca Europeană de Investiţii a obţinut, în mare măsură, ceea ce dorea. A câştigat simpatia Parlamentului în procedura de luare a deciziei, în care Parlamentul şi-a format propria opinie. Decizia are acum consensul larg al grupurilor politice din spatele acesteia, ceea ce nu s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost adoptată abordarea Băncii Europene de Investiţii. Aş dori să mulţumesc Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene pentru obţinerea acestui compromis. Aş dori, de asemenea, să mulţumesc Comisiei pentru bugete şi raportorilor săi alternativi pentru consensul manifestat în vederea luării unei decizii la prima lectură. Sunt sigur că aceasta va fi o decizie bună pentru toate părţile implicate.

  Gay Mitchell, raportor − Dle preşedinte, la început aş dori să spun că obiectez insistent legat de modul în care se scurtează aici timpul acordat deputaţilor. Timpul afectat întrebărilor nu a existat în această săptămână, nici în cadrul Consiliului, nici în cadrul Comisiei. Oamenii pot veni aici şi pot lua cuvântul pentru diferite perioade de timp. Perioada de timp pentru luările de cuvânt ale deputaţilor care prezintă rapoarte în numele Parlamentului este redusă fără avertisment. Acest lucru reprezintă o restricţie revoltătoare pentru deputaţi.

În calitate de raportor aş dori în primul rând să urez bun venit în această Cameră preşedintelui Maystadt şi preşedintelui Mirow cu ocazia primei elaborări a unui raport privind activităţile Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în paralel. Nu pot exista îndoieli cu privire la faptul că actuala criză financiară a subliniat importanţa activităţii BEI şi a BERD. Ambele bănci merită aprecieri pentru eforturile lor legate de abordarea efectelor crizei economice. Ambele se ridică la înălţimea provocărilor prezentate şi le felicit pentru acest lucru. Este important să analizăm ambele bănci în acelaşi timp, astfel încât să asigurăm o mai bună cooperare între ele şi eliminarea suprapunerilor.

Ambele bănci trebuie să se asigure că există un maximum de sinergie, astfel încât să se pregătească pentru şi să sprijine redresarea economică. Decizia de majorare a împrumuturilor acordate întreprinderilor mici şi mijlocii cu 50% este binevenită în mod special. Suma planificată iniţial, de 5 miliarde EUR pe an pentru împrumuturile acordate IMM-urilor a fost majorată la 7,5 miliarde EUR pe an pentru perioada următoare de patru ani, 2008-2011.

Un exemplu de nouă finanţare este suma de 310 milioane EUR aprobată recent de BEI pentru investiţii în IMM-uri în Irlanda. BEI a specificat clar că pot fi puse la dispoziţie mai multe fonduri şi la rate foarte competitive ale dobânzilor pentru IMM-urile irlandeze şi alte IMM-uri. În opinia mea, este necesar ca Europa să gândească în termenii unui plan de ajutor de tip Marshall, care a funcţionat atât de bine după cel de-al doilea război mondial.

În cazul în care BEI ar putea fi convinsă să se împrumute, să spunem, de la China, pentru a investi în bancă, ar putea utiliza aceste resurse pentru a contribui la demararea redresării economice şi accelerarea acesteia. Împrumuturile acestea ar putea fi achitate prin alocarea în acest scop a unei părţi din taxele vamale suplimentare care urmează să fie încasate de UE din relaţii de comerţ exterior reînnoite şi a unei părţi din noile încasări de TVA. Acest lucru ar prezenta beneficiul adăugat de a elimina presiunea asupra statelor membre ale UE şi cea legată de cerinţele individuale pentru respectarea Pactului de stabilitate şi creştere în termeni de împrumuturi atrase suplimentar.

În 2007, investiţiile străine ale UE în China au fost de 7,16 miliarde EUR, în timp ce investiţiile străine ale Chinei în UE au fost de numai 0,6 miliarde EUR. Atât UE, cât şi China ar beneficia de pe urma creşterii nivelului schimburilor comerciale. Am cunoştinţă despre vizita în China a preşedintelui Comisiei, a Comisiei pentru afaceri economice şi monetare şi a preşedintelui Băncii Centrale Europene efectuată înainte de Crăciun. Recenta reuniune de monitorizare la nivel înalt între UE şi China reprezintă un semn de speranţă binevenit.

Am intrat în încurcătură pentru că nu ne-am concentrat asupra problemelor. Este timpul să începem să ne concentrăm asupra redresării, inclusiv pentru a face ca UE să fie mai competitivă, astfel cum ne-am propus în cadrul Tratatului de la Lisabona. Sunt foarte încântat de propunerile făcute în contextul crizei energetice şi al controlului climatic şi, în special, de rolului BEI în cadrul acestora. Sunt încântat, de asemenea, că a fost anunţată recenta hotărâre a Curţii privind codecizia şi că Parlamentul va avea acum un rol consolidat în relaţie cu aceste două bănci.

Am propus în raport - iar propunerea a fost susţinută de comisie şi sunt sigur că va fi susţinută de Parlament - ca Comisia şi cele două bănci să fie audiate periodic de Comisia pentru afaceri economice şi monetare, pentru a răspunde în privinţa coordonării rolurilor şi a punerii în aplicare a politicilor, în legătură cu ambele bănci. Cred că aceasta va reprezenta o evoluţie foarte utilă. Avem nevoie de o transparenţă mai mare şi de mai multă responsabilitate. L-am auzit pe primul ministru Brown vorbind despre acest lucru în termeni de criză financiară internaţională. Ar trebui însă să privim aceste aspecte în termeni de responsabilitate în faţa acestei Camere, pentru propriile instituţii financiare şi cei care sunt finanţaţi parţial de instituţii financiare.

Salut obiectivul general al intenţiilor băncilor, în special în ceea ce priveşte controlul climatic şi energia şi sper că această Cameră va sprijini obiectivul central al raportului pe care l-am înaintat.

  Joaquín Almunia, membru al Comisiei – (ES) Dle preşedinte, în această după-amiază, în numele Comisiei, aş dori să-i urez bun venit preşedintelui Băncii Europene de Investiţii, dl Maystadt şi preşedintelui Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, dl Mirow. În faţa acestei Camere, doresc să le mulţumesc amândurora şi, de asemenea, instituţiilor pe care le conduc, pentru cooperarea extrem de pozitivă cu Comisia, în special în timpul acestei lupte dificile cu criza economică.

Dle Seppänen, vă mulţumesc foarte mult pentru cuvintele dumneavoastră şi pentru eforturile depuse în calitate de raportor cu privire la un subiect care a fost dificil, dar care a înregistrat un rezultat fericit, astfel cum aţi afirmat şi dumneavoastră; mai precis, acordul la prima lectură pentru rezolvarea problemelor juridice care au apărut cu privire la mandatul extern al Băncii Europene de Investiţii sau BEI.

Acest mandat extern ne permite, prin acţiunile BEI şi în coordonare cu politicile europene, să acţionăm ferm şi eficient în privinţa politicilor şi zonelor de interes special pentru Uniunea Europeană şi pentru toate instituţiile europene, inclusiv acest Parlament.

Comisia îşi exprimă satisfacţia că, de acum înainte, Parlamentul va fi direct implicat în discuţiile cu privire la acest mandat extern. Cu toate acestea, trebuie să mulţumim, de asemenea, atât Parlamentului, cât şi Consiliului, pentru flexibilitatea de care au dat dovadă ajungând la un acord suficient de rapid pentru a evita crearea sau creşterea incertitudinii, înainte de sfârşitul acestui an, cu privire la posibilitatea de a continua folosirea resurselor şi instrumentelor acestui mandat extern.

În ceea ce ne priveşte, viitoarea Comisie va prezenta acestui Parlament şi Consiliului, la începutul lui 2010, textul juridic corespunzător. Sperăm că, încă o dată la prima lectură, vom putea asigura stabilitatea juridică pentru un mandat extern care, astfel cum am spus şi mai înainte, permite dezvoltarea unor politici europene de interes pentru noi toţi.

Doresc, de asemenea, să-l felicit pe dl Mitchell şi să-i mulţumesc pentru raport. Este prima dată când un raport se referă nu numai la Banca Europeană de Investiţii, ci şi la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare sau BERD. Considerăm că este corectă abordarea acestor instituţii financiare concomitent, în special astăzi când eficienţa acţiunilor lor trebuie să contribuie la consolidarea politicilor noastre privind criza economică şi când cooperarea între aceste două instituţii este deosebit de importantă.

Solicităm ambelor bănci să facă un efort uriaş. În cadrul planului de redresare adoptat la sfârşitul anului trecut am cerut ambelor instituţii să-şi majoreze considerabil capacitatea de acordare de împrumuturi, într-un moment în care şi pentru ele însele este dificil să atragă fonduri de pe pieţe.

Acestea răspund acestui îndemn de creştere a activităţii acţionând în acele domenii pe care le considerăm prioritare, astfel cum a afirmat şi dl Mitchell, cum ar fi întreprinderile mici şi mijlocii, sectorul eficienţei energetice, precum şi alte domenii. În special, suntem foarte satisfăcuţi de acordul la care ambele bănci au ajuns cu Banca Mondială, într-o iniţiativă comună de consolidare a instrumentelor lor financiare şi de îmbunătăţire a eficienţei lor în utilizarea instrumentelor de împrumut în ţările din Europa Centrală şi de Est, care se confruntă cu o situaţie deosebit de dificilă.

Sperăm că între momentul prezent şi anul următor, munca de teren şi discuţiile grupului de experţi constituit de Consiliu şi Comisie, în acord cu dl Maystadt, privind analizarea viitorului mandatului extern al BEI şi, de asemenea, analiza strategică a BERD, care va avea loc, de asemenea, la începutul următorului mandat al acestui Parlament şi în cadrul următoarei Comisii, ne vor permite, într-un moment mai calm decât cel prezent, în termeni de situaţie economică, să continuăm utilizarea cunoştinţelor lor practice, a facilităţilor de împrumut, a resurselor financiare, a resurselor umane şi a experienţei, pentru a sprijini politicile care, şi suntem cu toţii de acord, trebuie să fie cele care să ghideze direcţia viitoare a Uniunii Europene în următoarea decadă.

  Gabriele Stauner, raportoare pentru avizul Comisiei pentru control bugetar – (DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, aş dori să rezum avizul Comisiei pentru control bugetar privind raportul anual al Băncii Europene de Investiţii.

Comisia pentru control bugetar invită BEI să joace un rol mai activ şi să introducă o politică mai activă de combatere a fraudei, care să implice toleranţă zero pentru fraudă, corupţie, spălarea de bani şi finanţarea terorismului. Independent de orice eforturi pe care BEI le-a făcut în trecut, care merită recunoaşterea noastră, aceasta trebuie să urmeze acum o politică ce nu este numai consemnată pe hârtie, ci implică, de asemenea, măsuri concrete şi criterii de transparenţă în vederea trasabilităţii. Prin urmare, întreprinderilor care s-au dovedit a fi corupte nu ar trebui să li se permită să obţină împrumuturi, iar informatorii ar trebui să beneficieze de protecţie efectivă. Funcţia de investigare şi prevenire a BEI trebuie să deţină un rol mai semnificativ decât în trecut.

În special, luând în considerare criza financiară şi economică actuală, dorim ca aceleaşi regulamente de supraveghere să se aplice în aceeaşi măsură BEI şi tuturor celorlalte bănci comerciale, deoarece fără control real de supraveghere, BEI nu poate reprezenta un actor credibil pe piaţa de credite. De asemenea, avem nevoie de structuri independente de monitorizare, care vor asigura calitatea rezultatelor BEI, precum şi respectarea de către aceasta a codului de conduită.

Preocuparea noastră principală este că Parlamentul ar trebui să elaboreze în viitor un raport separat privind activitatea BEI. În opinia noastră un astfel de raport ar fi atât posibil, cât şi adecvat, deoarece statele membre sunt singurele acţionare ale BEI, ceea ce înseamnă că aceasta are legătură directă cu Parlamentul şi, prin urmare, responsabilitate bugetară directă faţă de acesta. Vă mulţumesc foarte mult.

  Zsolt László Becsey, în numele Grupului PPE-DE – (HU) În primul rând doresc să-i felicit pe cei doi raportori în privinţa raportului şi sunt, de asemenea, încântat că această chestiune, problemele care privesc cele două instituţii financiare, se află în faţa noastră simultan; într-adevăr, cred că în viitor va trebui să examinăm aceste două instituţii mai în detaliu.

Prima chestiune, referindu-ne numai la cuvintele cheie, este cea a duplicării. Sigur că este necesar să elaborăm un fel de împărţire a sarcinilor, pe termen lung, între cele două instituţii şi să facem posibilă o cooperare mai strânsă. Am văzut că raportorul a atribuit proiectele importante Băncii Europene de Investiţii, lăsând Băncii pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare activităţile legate de întreprinderile mai mici. În orice caz, cred că este necesară un fel de specializare avantajoasă.

Sunt încântat că Parlamentul European poate ajunge în sfârşit la Mecca şi poate dezbate asupra tipurilor de orientări viitoare care ar trebui adoptate în această privinţă. Sunt precaut în privinţa acestei chestiuni de a ne îndrepta spre exterior şi spre interior. Acum doisprezece ani în Ungaria am crezut că putem uita de FMI o dată pentru totdeauna, însă ei se află acum la porţile noastre, iar noi alergăm la ei după credit.

Acum câţiva ani am crezut că BERD nu va juca un rol major în acele state membre, de exemplu, care se află în afara zonei euro şi că, în schimb, se va deplasa spre est; acum suntem încântaţi că, împreună cu Banca Mondială, aceste două instituţii au făcut posibilă existenţa unui fond central european de dimensiuni mari.

Aş dori să vă atrag atenţia asupra faptului că lichidităţile şi finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii sunt, în opinia mea, ca preşedinte al grupului de lucru relevant din cadrul grupului meu politic, absolut esenţiale; prin urmare, aş dori să solicit ca opţiunile asupra cărora s-a decis recent să fie puse în aplicare cât mai curând posibil, astfel încât împreună cu băncile comerciale să putem furniza efectiv posibilitatea existenţei lichidităţilor, în principal pentru întreprinderile mici şi mijlocii central europene.

  Udo Bullmann, în numele Grupului PSE – (DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, discutăm despre actuala criză economică ca despre o problemă de dezechilibru, având pe de o parte o piaţă dereglată, iar pe de altă parte o lipsă de interes public. Nu am reuşit întotdeauna să trezim interesul public în legătură cu pieţele financiare şi procesele economice reale. De aceea este atât de important că discutăm despre băncile de investiţii publice, care se află exact la nivelul acestei interfeţe, care permit pieţei să funcţioneze şi care au un mandat public de reprezentare a intereselor noastre viitoare. Prin urmare, preconizez în faţa preşedinţilor acestor bănci, care sunt prezenţi alături de noi astăzi, că vom avea nevoie de ele în viitor mai mult decât în prezent şi mai mult decât am avut nevoie în trecut.

Raportul dlui Mitchell pune accentul pe două domenii. Ne îndeamnă să identificăm o bună împărţire a sarcinilor, o poziţie optimă pentru concentrarea pe punctele forte. Ne propune, de asemenea, să permitem celor două bănci să se concentreze asupra sarcinilor care ne aşteaptă în viitor. Acestea sunt schimbările climatice, preocuparea că vom fi ameninţaţi de şomaj în masă şi recesiune în cazul în care nu luăm contramăsuri şi solicitarea, în special din partea întreprinderilor mici şi mijlocii, a unei infrastructuri publice, astfel încât să putem face progrese, să putem crea puţin spaţiu de manevră şi să avem o perspectivă asupra situaţiei. Prin urmare, aş dori să mulţumesc dlui Mitchell pentru munca sa excelentă. A elaborat un raport pozitiv. Parlamentul European a luptat pentru a-şi păstra rolul şi va juca acest rol mai ferm în viitor. Acesta este mesajul din partea grupului meu.

Încă un comentariu pentru dna Stauner, care s-a referit la regulamentele de supraveghere. Desigur, băncile publice trebuie să facă obiectul unor regulamente de supraveghere şi controale adecvate. Cu toate acestea, nu se pot aplica aceleaşi regulamente de supraveghere ca pentru băncile normale, pentru că altfel nu s-ar mai putea afla în postura de a-şi asuma riscurile pe care dorim să le accepte. Din acest motiv, sunt în favoarea controalelor, dar unele de tip diferit.

  Wolf Klinz, în numele Grupului ALDE – (DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare au fost mult timp în umbră. În ultimii ani, o mare parte a publicului a fost prea puţin conştientă de prezenţa acestora. Sper că acum, în vremuri de criză economică şi financiară, acest lucru se va schimba, deoarece aceste instituţii europene importante devin mai semnificative ca oricând.

Date fiind sumele mari de bani pe care ambele bănci le gestionează şi le alocă sub formă de împrumuturi, este esenţial ca ele să-şi desfăşoare activitatea conform unor criterii şi principii clare. Faptul că acestea sunt instituţii publice nu reprezintă în sine o garanţie că se şi întâmplă acest lucru. Există bănci publice, de exemplu în Germania, care au încălcat aceste principii şi au avut dificultăţi, la fel ca în cazul multor bănci private. Sper ca ambele instituţii, BEI şi BERD, să-şi stabilească priorităţile pe baza unor considerente foarte clare şi că aceste priorităţi vor fi privite ca fiind corecte şi realiste, în viitor, când vom privi retrospectiv spre perioada prezentă.

Este important şi nu pot decât să acord sprijinul meu băncilor în această privinţă, ca acestea să continue să se concentreze asupra întreprinderilor mijlocii, care reprezintă coloana vertebrală a economiei europene şi ca acestea să se concentreze asupra proiectelor care îndeplinesc în mod clar criteriul durabilităţii. Ambele bănci au un rating foarte bun, mai bun decât ratingul AAA. Acest lucru le permite să obţină şi să acorde finanţare în condiţii relativ favorabile. Trebuie să ne asigurăm că nu le plasăm într-o poziţie tensionată şi că, în special în momente de criză, nu încercăm să le utilizăm ca pe o sursă de capital în domenii în care alte surse de capital pot fi deja pe cale de a se epuiza.

Sunt încântat că membrii Parlamentului European vor fi implicaţi în identificarea priorităţilor, începând cu anul următor. Consider că faptul că băncile vor avea chiar mai multă responsabilitate faţă de Parlament decât au avut în trecut va constitui baza pentru o cooperare bună şi constructivă.

Un ultim aspect: Încurajez ambele bănci să-şi sporească eforturile şi să se asigure că activităţile lor nu se suprapun. În schimb, ar trebui ca activităţile lor să se completeze şi să lucreze împreună într-un mod complementar.

De asemenea, mi se pare important ca BERD să continue să joace un rol în ţările aflate în tranziţie, deoarece nu trebuie să abandonăm aceste ţări, mai ales în vreme de criză.

  Sepp Kusstatscher, în numele Grupului Verts/ALE – (DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, în primul rând aş dori să mulţumesc celor responsabili pentru ambele rapoarte, pe care noi, cei din Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, le sprijinim. Suntem în favoarea extinderii activităţilor Băncii Europene de Investiţii în ţările în curs de dezvoltare. Am militat mult timp pentru ca proiectele de finanţare ale BEI să respecte standardele sociale şi de mediu şi să susţină drepturile omului. Acest lucru se va întâmpla acum efectiv, deoarece Comunitatea garantează pentru proiectele BEI. Am dori să mulţumim Comisiei pentru bugete care a ridicat această chestiune şi a urmărit-o cu succes până la capăt în faţa Consiliului.

BEI reprezintă un instrument foarte important în cadrul UE, care permite controlul asupra dezvoltării sociale, de mediu şi economice a statelor membre. Prin urmare, solicit verificări mai profunde decât cele desfăşurate în trecut asupra tuturor proiectelor sprijinite de BEI, pentru a se stabili dacă durabilitatea şi profitabilitatea, din punct de vedere social şi al mediului, pot fi garantate cu adevărat. Acest lucru este deosebit de important în timpul actualei crize financiare şi economice.

De exemplu, ar fi o greşeală gravă ca BEI să sprijine proiecte de mari dimensiuni, cum ar fi podul peste Strâmtoarea Messina sau tunelul de bază din Brenner pentru trenuri de pasageri de mare viteză. Aceste proiecte necesită foarte multe utilaje şi investiţii mari de capital. Sprijinirea modernizării şi extinderii infrastructurilor existente este mult mai benefică, în termeni de piaţă a muncii şi de impact asupra mediului.

Creşterea cantitativă provine dintr-o filosofie depăşită de tipul „mai rapid, mai sus, mai departe”. Avem nevoie de o politică socială şi de mediu durabilă, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediu. Vă mulţumesc.

  Konstantinos Droutsas, în numele Grupului GUE/NGL – (EL) Dle preşedinte, raportul salută activitatea celor două bănci, fără a menţiona, în schimb, responsabilitatea şi contribuţia lor la criza capitalistă. BEI a preluat rolul de creditor pentru bănci şi întreprinderi, vizând sprijinirea profiturilor din capital.

Măsurile de redresare ale Uniunii Europene sunt însoţite de măsuri obligatorii de prudenţă financiară. O componentă comună a Uniunii Europene este politica antipopulară a Strategiei de la Lisabona, a Pactului de stabilitate şi a Tratatului de la Maastricht, al cărei obiectiv este acela de a muta povara crizei pe umerii lucrătorilor prin reducerea salariilor, prin transformarea în practică curentă a contractelor de muncă flexibile şi prin împărţirea şomajului, precum şi prin noile reduceri ale prestaţiilor de asigurări sociale.

Un exemplu tipic este ţara mea, împotriva căreia a fost iniţiată procedura de deficit excesiv de două ori în cinci ani. Comisia solicită măsuri permanente şi durabile: măsuri suplimentare pentru reducerea cheltuielilor sociale, în special în ceea ce priveşte sănătatea publică şi asistenţa medicală, în timp ce sectorul privat din acest domeniu devine din ce în ce mai bogat. În acelaşi timp, solicită creşterea taxelor asupra produselor de consum de bază şi o creştere a nivelurilor TVA-ului.

Singura abordare care serveşte interesele populare este calea respingerii măsurilor impuse de capital, asupra căreia au convenit aproape toate forţele care sprijină Tratatul de la Maastricht şi Uniunea Europeană, precum şi formarea unei alianţe socio-politice în vederea unei economii sociale şi a puterii sociale.

  John Whittaker, în numele Grupului IND/DEM – Dle preşedinte, ce mă îngrijorează cel mai mult este sugestia că Banca Europeană de Investiţii (BEI) joacă un rol semnificativ în rezolvarea crizei financiare – că într-un fel se poate comporta ca organismul european care oferă un stimulent acolo unde statele membre nu au reuşit ele însele coordonarea propriilor lor stimulente.

Pericolul este că, dacă aceasta îşi extinde activităţile prea mult în ceea ce priveşte susţinerea guvernelor şi băncilor comerciale – după cum s-a sugerat – atunci ratingul său de credit de invidiat se poate reduce, precum cel al unora dintre guvernele noastre.

BEI are un efect de levier de aproape 35 de ori, iar acţionarii săi sunt guvernele statelor membre. Ar fi o problemă gravă dacă ar da faliment, cum s-a întâmplat cu o parte din băncile noastre comerciale. Raportul chiar încurajează BEI şi Comisia să crească împrumuturile prin experimentarea de noi instrumente financiare inovatoare. Credeam că lumea a văzut destule jonglerii financiare inteligente.

  Laima Liucija Andrikienė (PPE-DE) - Dle preşedinte, înainte de toate doresc să-i mulţumesc cordial colegului nostru finlandez Esko Seppänen pentru eforturile sale care au contribuit la obţinerea unui compromis cu Comisia şi Consiliul privind împrumuturile BEI şi garanţiile comunitare.

După cum ştim cu toţii, după ce Parlamentul European a câştigat într-un caz înaintea Curţii de Justiţie, respectiva decizie a Consiliului a fost anulată, dar a rămas în vigoare timp de un an până la adoptarea unei noi decizii. Comisia a propus procedura de codecizie şi mâine ne vom exprima votul privind compromisul convenit în cursul discuţiei trilaterale şi vom încheia această procedură de codecizie.

Este important să nu uităm faptul că BEI a fost iniţial înfiinţată pentru a finanţa operaţiuni în cadrul UE. Astfel că garanţia comunitară pentru BEI împotriva pierderilor şi garanţiilor la împrumuturi reprezintă baza activităţilor sale din afara UE. Propunerea pe care o discutăm astăzi acoperă aproximativ 10-15% din activităţile BEI, adică activităţile băncii din afara UE în ţările aflate în faza de preaderare, ţările mediteraneene, Asia, America Latină şi Africa de Sud. Aceste operaţiuni BEI sunt în mod deosebit relevante în ţările cu venituri medii şi în sectoarele de infrastructură, financiare şi comerciale. Aceste operaţiuni BEI sunt de maximă importanţă într-un mediu de criză financiară globală şi recesiune.

Mă bucur că am reuşit să ajungem la un compromis privind toate problemele majore, cum ar fi termenul pentru prezentarea unei noi propuneri de decizie, care acum este 30 aprilie 2010, precum şi privind clauza de caducitate, la 18 luni după acest termen, respectiv la 31 octombrie 2011.

Parlamentul European a modificat propunerea Comisiei subliniind importanţa respectării drepturilor omului, politicilor de dezvoltare, diversificării energetice, solicitării de documente strategice, transparenţei mai mari a politicilor şi activităţilor BEI.

Avem rezultate bune şi sper ca mâine să fie adoptat compromisul cu majoritatea necesară. Contez pe sprijinul tuturor grupurilor politice din această Cameră.

  Paulo Casaca (PSE) – (PT) Dle preşedinte, mă alătur colegilor mei deputaţi pentru a saluta activitatea extraordinară realizată de raportorul nostru privind Comisia pentru bugete şi modul în care a reuşit să lupte pentru drepturile şi prerogativele Parlamentului European.

În conformitate cu hotărârea Curţii de Justiţie din 6 noiembrie 2008, Parlamentul European are competenţe de codecizie depline în acest domeniu. Mai mult, Banca Europeană de Investiţii are un mandat clar de susţinere a dezvoltării economice şi sociale durabile, a integrării ţărilor în curs de dezvoltare în cadrul economiei mondiale, a campaniei împotriva sărăciei şi a respectării de către aceste ţări a statului de drept, a drepturilor omului şi a drepturilor fundamentale.

Noi vom fi aici pentru a ne asigura că investiţiile BEI urmăresc aceste obiective.

  Margarita Starkevičiūtė (ALDE) - (LT) Banca Europeană de Investiţii este cea mai mare bancă mondială şi este clar că are de jucat un rol important în dezvoltarea economiei pe piaţa internă a Uniunii Europene şi dincolo de aceasta. În prezent se înaintează multe propuneri privind extinderea funcţiilor îndeplinite de Banca Europeană de Investiţii. Eu sunt membră a Comisiei pentru afaceri economice şi monetare, dar nici nu îmi pot aminti multe dintre aceste propuneri. Se pare că acum toţi ştiu ce trebuie să facă Banca Europeană de Investiţii. Există, de asemenea, multe propuneri de reevaluare a operaţiunilor desfăşurate de bancă în afara Uniunii Europene. Documentul elaborat de raportor este destinat îndeosebi extinderii valabilităţii garanţiilor comunitare pentru acoperirea pierderilor rezultate din împrumuturile acordate de Banca Europeană de Investiţii în afara Uniunii Europene.

Varietatea propunerilor indică clar faptul că avem nevoie de dezbateri mai extinse privind activităţile Băncii Europene de Investiţii şi direcţia în care ar trebui dezvoltate acestea. Sper că Comisia va găsi timp pentru a examina această problemă mai îndeaproape în cadrul contextului global al planului european de stimulente economice. În ceea ce priveşte garanţiile oferite de Banca Europeană de Investiţii, s-au stabilit multe condiţii suplimentare pentru a lua în considerare drepturile omului şi şansele egale de dezvoltare. Aceasta este o iniţiativă salutară, dar în cadrul politicii sale externe Uniunea Europeană ar trebui să vizeze să determine alte bănci, care operează în ţări terţe, să pună în aplicare sau să-şi desfăşoare activităţile pe baza acestor principii, de asemenea. Doar în acel moment va exista concurenţă de pe poziţii de egalitate în afara Uniunii Europene, iar Banca Europeană de Investiţii nu va risca să înregistreze multe pierderi.

  Jean-Pierre Audy (PPE-DE) – (FR) Dle preşedinte, dle comisar, dle Maystadt, prima mea întrebare priveşte raportul Băncii Europene de Investiţii. Mă întreb: s-au stabilit regulamentul şi misiunea de supraveghere solicitate de Parlament? Mai mult, dle comisar, nu pot înţelege de ce nu luaţi iniţiativa care vă revine conform articolului 105 pentru a sesiza Consiliul în această privinţă, astfel încât o astfel de misiune să poată fi întreprinsă de Banca Europeană de Investiţii. Răspunsurile pe care mi le-aţi adresat au fost foarte vagi, lucru pe care-l consider regretabil.

De asemenea, trebuie să mă refer la problema garanţiei: Nu înţeleg de ce o garanţie acordată în acest fel nu este remunerată. Dintr-o garanţie totală planificată de aproximativ 30 miliarde EUR, aceasta ar reprezenta o pierdere de resurse între 30 şi 100 de milioane EUR pentru bugetul Uniunii. Nu înţeleg, dle preşedinte, nici de ce Comisia pentru control bugetar, în competenţa căreia intră aspectele legate de Banca Europeană de Investiţii, nu a fost sesizată pentru un aviz legat de problema garanţiei acordate Băncii.

  Czesław Adam Siekierski (PPE-DE) - (PL) Dle preşedinte, Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare sunt două instituţii extrem de influente, care pot contribui la dezvoltarea regională, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi în ţările terţe. Acest lucru este evident astăzi în special, în contextul crizei financiare şi al restricţiilor generate de aceasta, legate de accesul la împrumuturile pentru investiţii.

Când majoritatea băncilor reduceau drastic împrumuturile către ţările vecine ale UE pentru programele lor financiare, ambele bănci menţionate mai sus promovau puternic investiţiile în domeniul transportului sau al mediului.

În acelaşi timp, Banca Europeană de Investiţii reprezintă o sursă majoră de împrumuturi şi garanţii la împrumuturi pentru sectorul european al întreprinderilor mici şi mijlocii. În actuala perioadă dificilă, acest lucru constituie un sprijin inestimabil pentru întreprinzători. De asemenea, ce este important este că cele şase priorităţi puse în aplicare de Banca Europeană de Investiţii includ asigurarea unei concurenţe durabile şi sigure în domeniul energiei pentru Uniunea Europeană.

  Thomas Mirow, BERD − Dle preşedinte, vă mulţumesc foarte mult pentru acest raport şi pentru şansa de a continua discuţia începută cu comisia în noiembrie. Aceasta este oportună şi salutară, în special din trei motive.

În primul rând, contextul crizei financiare şi economice face ca orice încurajare a unei mai bune cooperări între BERD şi BEI să fie mai relevantă ca niciodată. Cu toate acestea, criza înseamnă că, de asemenea, cooperarea între instituţiile financiare publice internaţionale nu mai este doar o aspiraţie politică, ci o necesitate vitală.

Confruntaţi cu declinul dramatic al fluxurilor private de credite, ne-am reunit luna trecută cu grupul Băncii Mondiale pentru a lansa planul comun de acţiune al instituţiilor financiare internaţionale (IFI) pentru susţinerea sistemelor bancare şi a împrumuturilor către economia reală din Europa Centrală şi de Est.

Acesta este un pachet de 24,5 miliarde EUR în cursul perioadei 2009 - 2010 la care BERD va contribui cu 6 miliarde EUR. Planul de acţiune recunoaşte că un răspuns eficient la criză pe pieţele financiare integrate europene necesită acţiuni rapide şi coordonate întreprinse de către toate părţile interesate: băncile mamă care deţin o mare parte a sectoarelor financiare din regiune; băncile locale importante; autorităţile ţărilor de origine sau gazdă ale grupurilor bancare transnaţionale; instituţiile europene şi instituţiile financiare internaţionale. Lucrăm împreună cu această gamă largă de părţi interesate pentru a pune în aplicare planul şi dezvoltăm mecanismele de coordonare şi cooperare pentru a face acest lucru.

Şi constatăm – după cum am văzut şi în luna august, anul trecut, când ne-am confruntat cu criza bancară din Georgia, generată de conflicte – că acest tip de cooperare a IFI, născută din nevoie, este tipul care funcţionează cel mai bine.

În al doilea rând, sub egida Uniunii Europene, noile structuri de cooperare între BERD şi BEI ne oferă noi şanse deosebite de a lucra împreună.

Mă refer în special la cadrul investiţional din Balcanii de Vest, în curs de lansare, dar şi la Parteneriatul estic anunţat în ultimele zile de Consiliul European, care va consolida buna cooperare pe care am stabilit-o deja prin intermediul memorandumului nostru de înţelegere şi prin facilitatea de investiţii pentru vecinătate.

Aceste iniţiative, facilitate de fonduri CE, ne reunesc pentru a lucra concret la proiecte şi programe specifice, care combină puterea fiecărei instituţii şi, astfel, oferă un creuzet excelent în care să modelăm dezvoltarea activităţii noastre comune.

Cred că în acest context putem găsi împărţirea sarcinilor, aplicaţii ale expertizei comune şi mecanismele de cooperare necesare, inclusiv standardele comune pe care le-aţi solicitat.

În al treilea rând, consider opiniile Parlamentului European ca fiind sugestii binevenite în etapele iniţiale ale celei de-a patra revizuiri a resurselor de capital a BERD, care se va încheia în cadrul reuniunii anuale din mai 2010 de la Zagreb.

BERD a adoptat o poziţie proactivă ca răspuns la criză: susţinându-ne clienţii în ţările în care banca desfăşoară operaţiuni, ne extindem instrumentele şi vizăm investirea a 7 miliarde EUR în 2009 – o creştere cu mai mult de 20%.

În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că expunerea noastră la risc creşte, de asemenea. Implicaţiile complete ale situaţiei prezente asupra portofoliului nostru şi a dezvoltării activităţii noastre nu pot fi încă clar percepute. Cu toate acestea, importanţa parteneriatului nostru cu BEI şi cu Uniunea Europeană în îndeplinirea angajamentelor noastre, atât faţă de acţionari, cât şi faţă de ţările în care ne desfăşurăm operaţiunile, este mai clară ca niciodată.

PREZIDEAZĂ: DL BIELAN
Vicepreşedinte

  Philippe Maystadt, Preşedintele BEI – (FR) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, înainte de toate permiteţi-mi să vă mulţumesc pentru că ne-aţi oferit încă o dată ocazia să continuăm dialogul constructiv stabilit de câţiva ani între Banca Europeană de Investiţii şi Parlament.

Sunt deosebit de mulţumit că am şansa să discut cele două rapoarte prezentate azi, deoarece aceste două rapoarte – cel al dlui Mitchell şi cel al dlui Seppänen – sunt interesante şi ridică probleme pe deplin relevante. Sper că vom avea ocazia să ne întoarcem la aceste aspecte mai târziu.

În prezent, desigur, ne confruntăm cu o criză de o anvergură excepţională – probabil cea mai gravă criză de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial – şi, prin urmare, este absolut normal în acest context ca statele membre să solicite celor două instituţii ale noastre să încerce să contribuie la răspunsul Uniunii Europene la această criză. Ştiţi că în acest context statele membre, care sunt acţionarii noştri, au cerut BEI să mărească substanţial volumul împrumuturilor sale în 2009, o creştere de aproximativ 30% în raport cu previziunile iniţiale, şi să canalizeze acest efort suplimentar în mod deosebit spre trei domenii: în primul rând, împrumuturile către bănci pentru întreprinderi mici şi mijlocii; în al doilea rând, energia, şi în special lupta împotriva schimbărilor climatice; şi în cele din urmă, un efort special pentru acele ţări care sunt afectate de criză în cea mai mare măsură.

La ce etapă am ajuns azi? Vă voi prezenta statisticile care acoperă ultimele trei luni din 2008 – cu alte cuvinte, începând cu momentul în care s-au făcut primele apeluri către BEI – şi primele două luni din 2009. În timpul celor cinci luni am împrumutat mai mult de 31 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o creştere de 38% comparativ cu aceeaşi perioadă de la sfârşitul lui 2007/începutul lui 2008. În primul domeniu, în ceea ce priveşte împrumuturile pentru întreprinderi mici şi mijlocii, s-au acordat împrumuturi de 5,6 miliarde EUR în această perioadă scurtă. O parte dintre dumneavoastră aţi subliniat importanţa asistenţei acordate întreprinderilor mici şi mijlocii în climatul actual. Într-adevăr, în acest domeniu facem un efort deosebit şi vă pot spune deja că obiectivul pe care l-am stabilit, de eliberare a 15 miliarde EUR din aceste împrumuturi pe parcursul perioadei 2008 - 2009, va fi depăşit.

În ceea ce priveşte al doilea obiectiv, energia şi lupta împotriva schimbărilor climatice, şi în cazul acestuia am făcut un efort deosebit, iar finanţarea industriei automobilelor trebuie plasată în acest context. Trebuie să fim clari: în acest sector finanţarea noastră se îndreaptă către proiectele care implică cercetarea, dezvoltarea şi producţia de automobile ecologice, şi anume automobile care vor îndeplini noile standarde ale Uniunii în ceea ce priveşte reducere emisiilor de CO2.

În cele din urmă, în ceea ce priveşte cel de-al treilea domeniu: ajutorul pentru ţările care au fost afectate cel mai mult de criză: în cursul aceleiaşi perioade de cinci luni am emis împrumuturi în valoare de 910 milioane EUR în Ungaria, 600 milioane EUR în Letonia, 1 miliard EUR în România şi 1,1 miliarde EUR în Lituania.

Prin urmare, cred că pot spune că facem tot posibilul pentru a răspunde apelului statelor membre şi pentru a pune în aplicare măsurile convenite fără întârziere. Dl Mirow însuşi s-a referit deja la planul comun de acţiune Societatea Financiară Internaţională - Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind ajutorul pentru sectorul bancar din Europa Centrală şi de Est.

Fireşte, această creştere în volum a împrumuturilor noastre este posibilă doar datorită creşterii de capital asupra căreia au decis acţionarii noştri – nu va costa statele membre nimic. Cu toate acestea, s-a decis că este necesară autorizarea acţionarilor noştri pentru a transforma rezervele noastre în capital.

Câţiva dintre dumneavoastră aţi pus întrebări despre monitorizarea şi supravegherea BEI şi, personal, cred că întrebarea este absolut legitimă. Când o instituţie financiară se dezvoltă astfel, este normal să existe preocupări legate de modul în care aceasta este monitorizată. Există ceea ce este deja stabilit, lucru care nu este nesemnificativ: există un număr de controale interne şi, mai presus de toate, există o monitorizare externă din partea unei comisii de audit independente care raportează direct guvernatorilor noştri. Mai mult, Tratatul de la Lisabona prevede pentru consolidarea acestei comisii de audit prin suplimentarea numărului de persoane cu experienţă dovedită în supravegherea bancară.

Putem face mai mult? Doresc să vă reamintesc că Curtea de Conturi monitorizează deja toate activităţile BEI, ori de câte ori acestea implică utilizarea de fonduri din bugetul european. Ar trebui să mergem mai departe spre un sistemul oficial de supraveghere bancară? Aceasta era speranţa exprimată de dna Stauner. Dl Bullman a subliniat faptul că lucrurile nu erau, poate, atât de simple. În orice caz, merită discutat. Tot ce pot face astăzi este să confirm că BEI este complet deschisă pentru a face obiectul unei supravegheri bancare oficiale, dacă se consideră că este util.

Pentru moment, am organizat, alături de Comisia de supraveghere a sectorului financiar din Luxemburg, o formă de supraveghere informală.

Ca răspuns pentru dl Audy, aş spune că măsurile solicitate anul trecut Comitetului european al inspectorilor bancari (CEBS) au fost într-adevăr realizate. Prin urmare, am întrebat CEBS, dar acesta ne-a informat că nu are nicio autoritate în domeniu şi că nu poate acţiona nici măcar cu rol consultativ. Prin urmare, suntem încă în mâinile celor care ar dori să ia o iniţiativă în această privinţă. Spun din nou că suntem deschişi în faţa unor astfel de iniţiative.

Câteva cuvinte de încheiere privind cooperarea între cele două instituţii. Dl Mirow a indicat deja că aceasta evoluează bine, în special în Balcanii de Vest şi cu vecinii noştri din Est, cel mai recent în Turcia. Tot ce doresc să spun este, pentru a nu depăşi timpul alocat luării de cuvânt, că suntem în acord deplin cu recomandările propuse în raportul dlui Mitchell. Credem că ar fi în interesul comun al ambelor instituţii şi al debitorilor noştri, de asemenea, să ne îndreptăm către o împărţire a sarcinilor mai raţională şi mai funcţională.

Un cuvânt de încheiere privind raportul dlui Seppänen. Doresc să spun cât de mult am apreciat abordarea constructivă a dlui Seppänen. Acesta propune o soluţie temporară, care permite BEI să-şi continue activităţile, dar care fixează o dată pentru o discuţie aprofundată asupra rolului pe care ar trebui să-l joace BEI în afara Uniunii Europene. Nu mă îndoiesc că aceasta este o dezbatere căreia îi vom acorda ceva timp şi care, cred eu, a venit la momentul oportun.

  Joaquín Almunia, membru al Comisiei – (ES) Dle preşedinte, doresc să mulţumesc tuturor deputaţilor care au luat cuvântul în această dezbatere. Cred că majoritatea discursurilor au exprimat un nivel ridicat de acord şi consens privind orientările care au fost definite de preşedinţii celor două bănci, în această perioadă de criză, dar şi de oportunitate. Prin utilizarea măsurilor şi resurselor proprii, ei intenţionează să susţină politici esenţiale în Uniunea Europeană cum ar fi eficienţa energetică, lupta împotriva schimbărilor climatice, sprijinul pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi sprijinul pentru tehnologia curată în sectoare care sunt foarte afectate în acest moment, cum ar fi industria automobilelor.

Cred că există, de asemenea, un acord pe scară largă privind nevoia de a intensifica, pe cât posibil, acţiunile ambelor bănci din acele ţări afectate sau lovite de criză în mare măsură, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi dincolo de graniţele noastre. Sunt de acord cu toţi deputaţii care au solicitat băncilor să facă mai mult. Nu sunt de acord cu persoana care a cerut băncilor să facă mai puţin sau să fie mai prudente în această perioadă dificilă. Cred că, de fapt, existenţa unor bănci ca Banca Europeană de Investiţii sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este în special justificată într-un moment ca cel actual.

În încheiere doresc să spun câteva cuvinte despre comentariile privind supravegherea BEI. Mă bucur că dl Maystadt şi-a demonstrat deschiderea, pe care de fapt am mai văzut-o înainte, faţă de revizuirea acestei probleme şi găsirea unei soluţii, după cum s-a menţionat anterior în dezbaterea de anul trecut.

Desigur, Comisia este pregătită chiar acum să lucreze împreună cu dl Maystadt pentru a identifica cele mai eficiente instrumente, care, în acelaşi timp, respectă normele noastre, pentru a găsi o soluţie la o problemă atât de importantă, în special într-un moment în care BEI şi BERD, de asemenea, trebuie să recurgă la pieţe unde este mai dificil decât în anii precedenţi să atragă finanţare în condiţii favorabile şi cu cel mai mare rating posibil cu care lucrează ambele bănci.

  Gay Mitchell, raportor − Dle preşedinte, permiteţi-mi să-i mulţumesc dlui comisar şi ambilor preşedinţi pentru contribuţiile lor şi tuturor membrilor Camerei care au contribuit.

Permiteţi-mi să subliniez trei aspecte drept răspuns. Comentariile făcute de dl preşedinte Maystadt legat de faptul că sprijinul financiar suplimentar al BEI va permite plăţi rapide şi va contribui la economia reală, în special prin protejarea proiectelor bune şi asistarea întreprinderilor viabile în această perioadă dificilă, sunt foarte încurajatoare. În opinia mea trebuie să susţinem cât de mult posibil întreprinderile în dificultate, prin furnizarea creditelor de care au nevoie pentru a-şi menţine activităţile pe linia de plutire şi pentru a se asigura că nu se pierd locuri de muncă.

Raportul invită, cu toate acestea, la vigilenţă în ceea ce priveşte utilizarea împrumuturilor BEI de către băncile comerciale şi la un cod de conduită între băncile comerciale şi BEI în această privinţă. Sper că deputaţii vor remarca acest lucru din unele comentarii făcute.

În al doilea rând, starea actuală din Europa este una de teamă: preţurile imobiliare continuă să scadă în unele ţări iar oamenii îşi acumulează economiile. Pentru a contracara efectul acestei crize, trebuie să începem să vorbim despre redresare. Am pierdut din vedere ceea ce era esenţial atunci când a venit vorba despre criza în care ne aflăm. Şi o facem încă o dată. Redresarea se apropie: poate avea loc la sfârşitul acestui an sau poate avea loc anul următor, dar va veni. Trebuie să începem să vorbim despre redresare şi să ne pregătim pentru aceasta şi, în special, să fim destul de competitivi pentru a profita de redresare. Îndemn cele trei instituţii reprezentate aici astăzi, precum şi Camera, să facă acest lucru.

În ultimul rând, există o nevoie ca BEI şi BERD să lucreze împreună cu alte instituţii financiare internaţionale şi regionale – cum ar fi Banca Mondială, Banca Asiatică de Dezvoltare şi Banca Africană de Dezvoltare – pentru a promova dezvoltarea în zone mai îndepărtate de Europa. Aceste bănci au un impact pozitiv în furnizarea de ajutor ţărilor în curs de dezvoltare, dar cred că acest impact trebuie să fie evaluat corect.

Finanţarea proprietăţii asupra terenurilor în ţările în curs de dezvoltare trebuie privită ca un cost de investiţie în cadrul mandatului de acordare de împrumuturi externe al BEI. Am ridicat această problemă de mai multe ori. Ţara din care provin s-a confruntat cu foametea. Am trăit tot felul de lucruri pe care le trăiesc acum oamenii din Africa. Ceea ce a schimbat partea de nord-est a insulei noastre a fost faptul că oamenii au investit în bucăţi mici de teren.

Studiaţi acest model pentru ţările în curs de dezvoltare. Avem nevoie de acestea ca viitori parteneri comerciali şi îndemn ambele bănci să ia în considerare ceea ce am spus aici, deoarece cred că aceasta este o modalitate de ajuta lumea în curs de dezvoltare. Acesta este un aspect ridicat astăzi aici, cu doar câteva minute în urmă de către prim-ministrul Marii Britanii şi doresc să le recomand acest punct precis ambelor bănci.

Vă mulţumesc, dle preşedinte, pentru ocazia de a răspunde în cadrul acestei dezbateri. Sper că vom continua să progresăm într-o atmosferă de cooperare reciprocă în beneficiul Europei.

  Esko Seppänen, raportor − (FI) Dle preşedinte, dle comisar, doamnelor şi domnilor, am remarcat că există un consens în această Cameră în ceea ce priveşte baza juridică pentru noul mandat de acordare de împrumuturi externe al Băncii Europene de Investiţii.

Deoarece reprezentanţii BEI au sosit târziu şi nu au auzit discursul meu introductiv, doresc să le supun atenţiei faptul că această chestiune se decide acum în contextul unei proceduri de codecizie şi că Parlamentul European nu va mai fi dat la o parte cum a fost până acum în chestiuni legate de Banca Europeană de Investiţii.

În viitor, BEI nu va mai putea conta pe sprijinul câtorva deputaţi de încredere. În cadrul procedurii de codecizie va fi necesar sprijinul pe scară largă al Parlamentului European. Pentru ca acest lucru să se întâmple, va trebui ca practicile BEI să devină mai constructive în ceea ce priveşte Parlamentul European faţă de cum am simţit că a fost cazul în ceea ce priveşte actualul mandat. Cred că în cursul acestei perioade a fost specificat clar acest lucru către bancă şi sper că aceasta înţelege mesajul pe care l-a transmis Parlamentul. Totul este bine când se sfârşeşte cu bine.

  Preşedintele − Dezbaterea este închisă.

Votarea va avea loc miercuri, 25 martie 2009.

Declaraţii scrise (articolul 142 din Regulamentul de procedură)

  Paolo Bartolozzi (PPE-DE), în scris – (IT) Rolul BEI în punerea în aplicare a politicii europene de dezvoltare şi de coeziune a devenit din ce în ce mai important.

Cu toate că în trecut BEI a fost criticată deoarece a fost cumva considerată distanţată de obiectivele coeziunii sociale şi economice vizate de Uniunea Europeană, prin concentrarea eforturilor sale mai ales asupra instituţiilor publice, pare să-şi fi schimbat direcţia în ceea ce priveşte perspectivele de dezvoltare şi de coeziune pentru perioada 2007-2013.

Prin cooperarea mai strânsă cu Comisia Europeană, BEI se prezintă actualmente drept o bancă modernă şi dinamică, iar acest lucru se datorează creşterii numărului de tipuri de proiecte financiare elaborate pentru a ajuta la refacerea echilibrului socio-economic al regiunilor europene mai puţin avantajate. În ceea ce priveşte punerea în aplicare a măsurilor, suntem deosebit de încântaţi să constatăm introducerea mecanismelor de sprijin pentru IMM-uri, care îşi vor putea spori investiţiile ca rezultat al accesului mai bun la pieţele financiare.

Suplimentar faţă de pachetul de măsuri prevăzut de Comisia Europeană pentru asistenţa IMM-urilor la nivel comunitar şi care este pus în aplicare în prezent, BEI trebuie să furnizeze valoare adăugată şi să contribuie la demararea şi dezvoltarea mai rapidă a activităţilor IMM-urilor, deoarece acestea reprezintă principala sursă nesubstituibilă de locuri noi de muncă în Europa.

  Alexandru Nazare (PPE-DE), în scris – Problemele de fond abordate în acest raport nu privesc garanţia comunitară în sine, ci mai degrabă modalităţile de a îmbunătăţi eficienţa finanţărilor acordate de BEI. Rolul BEI ca instrument al UE pentru a susţine dezvoltarea economică este indiscutabil. Uniunea dispune de o serie de instrumente financiare în domeniul relaţiilor externe şi activitatea BEI trebuie să fie complementară acestora.

Referitor la priorităţile de finanţare, mă bucur că în actuala versiune a raportului se regăseşte şi propunerea mea de a include o precizare necesară privind proiectele energetice în Europa de Est şi Caucazul de Sud, şi anume, ca acestea să fie „în concordanţă cu obiectivul politicii comunitare de diversificare a surselor de energie, pentru a asigura rezerve stabile şi sigure pentru consumatori”.

Mă bucur că liderii europeni au ajuns la un compromis în cadrul Consiliului European în ceea ce priveşte finanţarea de către UE a unor proiecte energetice ca parte a Planului pentru redresarea economică. Mă bucur că proiectul Nabucco a supravieţuit acestui compromis şi că este declarat proiect energetic prioritar. Sper ca BEI să se implice pentru ca acest proiect să poată atinge stadiul de investiţii necesar şi, începând din 2013, să putem transporta gaz din Marea Caspică spre Europa.