Stenograma dezbaterilor

Marţi, 24 martie 2009 - Strasbourg

10. Instrument de gestiune pentru alocarea resurselor bugetare - Revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar 2007-2013 (dezbatere)

  Preşedintele − Următorul punct pe ordinea de zi îl reprezintă dezbaterea comună privind următoarele rapoarte:

- A6-0104/2009 al dlui Virrankoski, din partea Comisiei pentru bugete, privind metoda EBA-GBA ca instrument de gestiune pentru alocarea resurselor bugetare [2008/2053(INI)]; şi

- A6-0110/2009 al dlui Böge, din partea Comisiei pentru bugete, privind evaluarea intermediară a cadrului financiar 2007-2013 [2008/2055(INI)].

  Kyösti Virrankoski, raportor − (FI) Dle preşedinte, în faţa noastră se află raportul privind elaborarea şi gestiunea bugetului pe activităţi. Doresc să mulţumesc întregii Comisii pentru bugete pentru sprijinul său puternic şi coerent, precum şi secretariatului comisiei şi tuturor celor care m-au asistat.

Gestiunea bazată pe activităţi (GBA) şi elaborarea bugetului pe activităţi (EBA) au fost introduse în perioada Comisiei Prodi, avându-l ca vârf de lance pe comisarul Kinnock. Stimulentele pentru reformă au fost furnizate de raportul unui grup extern de experţi care a fost însărcinat să studieze criza prin care trecea Comisia anterioară. Acest raport reprezintă un fel de revizuire intermediară a ceea ce numim „reformele Kinnock”.-

Scopul EBA şi GBA este de a clarifica administrarea prin înscrierea în buget a resurselor disponibile şi a resurselor umane în funcţie de domeniul de politică. Administraţia ar trebui să poată arăta rezultatele obţinute în mod clar pentru a face vizibilă în mod clar valoarea lor comparată cu aportul de resurse.

Ţinta principală o reprezintă rezultatele şi mai puţin modul în care au fost acestea obţinute. Abordarea o reflectă pe cea utilizată în afaceri.

Sistemul poate fi, de asemenea, exprimat mai simplu. Nu este suficientă cheltuirea banilor – sau chiar „risipirea” – în mod legal sau în conformitate cu normele: rezultatele sunt cele care determină calitatea administrării, nu bunele intenţii.

Rezultatele arată, de asemenea, cât de eficiente sunt gestiunea şi administrarea. Să luăm exemplul politicii structurale şi de coeziune. În cazul în care, la doi ani şi trei luni după începerea perioadei de programare, nu s-au adoptat peste trei sferturi din sistemele de administrare şi control, administrarea nu poate fi privită ca fiind eficientă. Ar putea fi vina atât a Comisiei, cât şi a statelor membre, cu toate că rămâne valabil faptul că administrarea este birocratică şi ineficientă.

EBA şi GBA pun accentul pe acest lucru şi promovează eficienţa. Acestea reduc birocraţia şi consolidează statutul juridic al cetăţenilor şi al celor afectaţi de prejudiciile administrării, în ceea ce priveşte gestiunea.

Gestiunea bazată pe activităţi pune accentul pe responsabilitatea individuală, dar permite, de asemenea, libertate de acţiune. Cu un sistem administrativ bun există o împărţire clară a responsabilităţii. Gestiunea poate fi atribuită unor persoane, atât la nivelul inferior, cât şi la cel superior.

Deoarece scopul gestionării este o bună productivitate, un gestionar nu ar trebui să impună constrângeri nenecesare asupra activităţii. Sunt necesare doar reglementări esenţiale. Nu sunt necesare rapoarte şi planificări neesenţiale.

Acest raport se bazează pe studii recente, dintre care cele mai importante sunt enumerate în secţiunea expunerii de motive. Tonul lor general sugerează că punerea în aplicare a EBA şi GBA este un succes şi că a adus o schimbare culturală majoră în cadrul Comisiei în timp ce a contribuit simultan la clarificarea sarcinilor şi responsabilităţii individuale şi la realizarea unei gestiuni mai eficiente, transparente şi orientate spre rezultate. -

Birocraţia şi faptul că aceasta este în creştere reprezintă, cu toate acestea, un pericol real. Noi trebuie să evaluăm în special dacă actualul proces anual de planificare şi analiză implică prea multă planificare, în special în comparaţie cu prezentarea şi evaluarea rezultatelor obţinute.

Ar trebui să examinăm, de asemenea, corelarea dintre obiectivele strategice cincinale ale Comisiei, „Programul său de guvernare” şi cadrele financiare multianuale (CFM) şi, mai mult, strategia politică anuală (SPA). Strategia politică anuală (SPA) este deseori asociată cu elemente care nu au nicio legătură evidentă cu programul de guvernare, cu obiectivele strategice cincinale sau cadrul financiar multianual (CFM). Acest lucru provoacă în general probleme la elaborarea bugetului, deoarece resursele sunt incluse în revizuirea cadrului financiar, lucru la care obiectează, în special, Consiliul. Au existat exemple clare în acest sens aproape la fiecare cinci ani. --

Comisia are în special dificultăţi în determinarea „priorităţilor negative”, în a depista activităţile care nu sunt necesare sau care sunt mai puţin importante şi care ar trebui abandonate. Sperăm că, în această privinţă, Comisia va fi mai îndrăzneaţă în abordarea sa.

Este încă dificil să estimăm cheltuielile administrative, cu toate că acestea sunt înscrise în buget separat, deoarece administraţia este încă finanţată prin credite funcţionale, iar acest lucru include agenţiile executive şi, în mod frecvent, asistenţa tehnică în statele membre. De aceea raportul acordă atenţie importanţei monitorizării resurselor umane.

În cele din urmă, dle preşedinte, raportul din faţa noastră se bazează pe patrimoniul nostru european – articolul 15 din Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului a marii Revoluţii franceze din 1789: „Societatea are dreptul să solicite unui agent public să răspundă pentru administrarea sa.”.

  Reimer Böge, raportor – (DE) Dle preşedinte, dle comisar, doamnelor şi domnilor, astăzi discutăm evaluarea intermediară a cadrului financiar 2007-2013. Doresc să vă reamintesc încă o dată că iniţial am convenit asupra unei serii de declaraţii interinstituţionale pe care acest raport le solicită a fi puse în aplicare şi pe care le transmitem noului Parlament ales, sub forma unor orientări pentru conduita viitoare a Parlamentului European în cadrul dezbaterilor sale din următoarele luni.

Au existat trei declaraţii principale care au solicitat includerea Parlamentului în dezbaterile viitoare privind politica de venituri şi cheltuieli, într-un mod cum nu s-a mai întâmplat în trecut. Prin urmare, Comisia s-a angajat să prezinte un raportul privind funcţionarea Acordului interinstituţional la sfârşitului anului 2009. Comisia s-a angajat, de asemenea, să prezinte o analiză completă, cuprinzătoare a bugetului, care să trateze toate aspectele privind cheltuielile UE, inclusiv politica agricolă comună, precum şi toate aspectele privind resursele, inclusiv compensaţiile Regatului Unit, în 2008/2009. În plus, nu trebuie să uităm că o evaluare intermediară a multora dintre programele multianuale va avea loc în această Cameră în 2010.--

Oricine studiază documentele consultărilor publice va vedea că statele membre, în contrast cu alte părţi interesate care şi-au exprimat părerea, încearcă să se eschiveze de la responsabilităţile şi angajamentele lor trecând direct la Perspectiva financiară următoare. Tocmai am venit de la o discuţie privind aşa-numitul Plan de redresare economică şi doresc să spun că ceea ce se întâmplă aici, cu căutarea constantă a unor marje care nu mai sunt disponibile şi cu noile planuri care încalcă drepturile bugetare ale Parlamentului, clarifică faptul că nu putem continua ca până acum. De aceea, solicit Comisiei să prezinte o propunere în toamnă care nu numai să acopere perioada de după 2013, ci şi să includă, de asemenea, o analiză a Perspectivei financiare şi să deschidă noi perspective pentru viitor.

Declarăm în mod clar în acest raport că ne vom concentra în principal asupra deficitelor existente şi perspectivei pe termen lung, fără a trata în amănunt impactul bugetar al Tratatului de reformă de la Lisabona. Din acest motiv, în cadrul Comisiei pentru bugete am votat marea majoritate în favoarea unei abordări în trei etape: rezolvarea deficienţelor şi deficitelor evidente ale chestiunilor nesoluţionate, pe care nu le-am putut negocia cu succes şi clarificarea faptului că există capitolelor bugetare – domeniile principale de concentrare a politicilor noastre – care sunt subfinanţate în mod cronic. De exemplu, nu ne vom atinge obiectivele de cercetare şi inovare. În domeniile capitolelor 3a şi 3b nu vom putea obţine ceea ce ne-am dorit în ceea ce priveşte cultura, tineretul, educaţia şi asigurarea securităţii noastre interne şi externe. Politica externă şi de securitate comună este, de asemenea, subfinanţată în mod cronic.

De aceea am adresat Consiliului următoarea ofertă: să discutăm aceste deficienţe şi să menţinem negocierile în acest domeniu, dar nu ca parte a luptei privind procedura bugetară anuală. Propunerea noastră este de a rezolva aceste probleme printr-o analiză ambiţioasă şi, în acelaşi timp, de a prelungi actuala Perspectivă financiară până în 2015 sau chiar 2016, astfel încât să obţinem pe termen lung legitimitatea democratică în cadrul financiar. Acest lucru va implica alinierea mandatului Comisiei şi a perioadei acoperite de cadrul financiar mai aproape una de alta. În plus, nu trebuie să uităm, în special în contextul dezbaterii privind Banca Europeană de Investiţii, să ne asigurăm că nu există bugete secundare în afara bugetului comunitar.

Doresc să închei prin a spune că acest raport este în acord cu rapoartele elaborate de Comisia pentru afaceri constituţionale. De aceea, transmitem următorul mesaj Comisiei şi Consiliului: pentru noi obiectivul de realizare a unui cadru financiar cincinal care să se derulează în paralel cu mandatul Comisiei nu este negociabil. Suntem pregătiţi să negociem doar modul în care să ne îndeplinim obiectivul. Vă mulţumesc foarte mult.

  Dalia Grybauskaitė, membră a Comisiei − Dle preşedinte, vă mulţumesc foarte mult pentru aceste două rapoarte – pe care le evaluăm pentru noul Parlament şi, probabil, pentru actuala Comisiei, precum şi pentru noua Comisie – privind modul în care vom negocia, instrumentele cu care va trebui să gestionăm bugetul european şi ce fel de buget european va fi în viitor.

În ceea ce priveşte acest punct, doresc să felicit pe toată lumea, inclusiv Parlamentul şi Comisia. Timp de cinci ani am avut evenimente fără precedent. Am revizuit cadrul financiar de trei ori – ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată până acum – Galileo, Facilitatea pentru alimente şi, acum – 5 miliarde EUR.

Acest lucru se datorează exact capacităţii instituţiilor de a folosi astăzi în cel mai bun mod acest mediu rigid în care ne desfăşurăm activitatea prin cadre financiare, pentru a furniza ceea era necesar acolo unde era necesar.

Prin urmare, Comisia ia act de ambele rapoarte, în special de raportul dlui Böge privind forma viitoare a bugetului european. Comisia este pregătită şi va fi pregătită în continuare să negocieze pe baza celor incluse în raportul dumneavoastră. Noi vom confirma obligaţia de a furniza o analiză şi evaluare intermediare privind modul în care funcţionează Acordul interinstituţional. Confirmăm faptul că vom elabora rapoarte privind aspectele la care ne-am obligat, şi după cum s-a promis în cadrul Acordului interinstituţional, privind reforma bugetară până la sfârşitul acestui an.-

Luând aceste lucruri în considerare, doresc să mulţumesc personal Parlamentului. Este probabil una dintre ultimele mele ocazii de a vă vorbi aici şi doresc să vă mulţumesc tuturor pentru cooperarea pe care mi-aţi oferit-o, pentru toată înţelegerea de care aţi dat dovadă chiar de la început. În această perioadă dificilă am putut furniza împreună rezultate foarte bune.

  Michael Gahler, raportor pentru avizul Comisiei pentru afaceri externe – (DE) Dle preşedinte, mai întâi doresc să îmi exprim susţinerea pentru abordarea în trei etape a evaluării intermediare elaborate şi prezentate de dl Böge. Aceasta oferă şansa unei analize atente a obiectivelor noastre politice, a schimbărilor necesare legate de instrumentele pe care le avem la dispoziţie şi a problemei finanţării.

Ceterum censeo: în calitate de specialist în afaceri externe, doresc să solicit încă o dată să se pună capăt subfinanţării cronice a afacerilor externe. Comisia a convenit să prezinte o evaluare a acestui domeniu. Dorim să vedem soluţii pe termen scurt ca parte a cadrului financiar curent şi opţiuni funcţionale pentru următorul cadru financiar. Printre altele, trebuie furnizată finanţare adecvată pentru Serviciul european pentru acţiune externă. Dorim o Uniune Europeană care îşi îndeplineşte obligaţiile în domeniul relaţiilor externe şi care poate reacţiona rapid şi adecvat la crize. Credibilitatea şi capacitatea noastră de a fi un partener eficient depind de acest lucru.

Salutăm dezvoltarea în continuare a politicii europene de vecinătate în direcţia includerii Parteneriatului estic şi a Uniunii pentru Mediterana, care furnizează partenerilor două cadre eficiente şi fiabile. Cu toate acestea, va trebui să vedem dacă dispoziţiile financiare sunt funcţionale în contextul provocărilor întâmpinate de politica noastră externă. Solicităm noi reglementări juridice şi finanţare adecvată în cadrul următorului cadru financiar pentru cooperarea cu ţările terţe din afara contextului ajutorului public pentru dezvoltare.

Doresc să îmi mai exprim o dorinţă pentru viitorul de dincolo de Tratatul de la Lisabona. Cred că toate finanţările pentru activităţi externe ar trebuie incluse în bugetul UE. Acest lucru are legătură atât cu Fondul European de Dezvoltare, cât şi cu mecanismul Athena. Guvernele noastre nu ar trebui să se teamă să creeze transparenţă într-un domeniu specific pentru a arăta clar cât de mult ne-am angajat deja împreună în zona europeană, în termeni de politică externă, inclusiv şi în special în acţiunile militare.

  Herbert Bösch, raportor pentru avizul Comisiei pentru control bugetar – (DE) Dle preşedinte, doresc să felicit Comisia în legătură cu această comunicare, care a fost prezentată în mod deschis, exact în felul în care ne-am imaginat în trecut. Felicitări!

Merită să urmăreşti cele 300 şi mai bine de contribuţii. Acestea sunt propuneri angajate care ne vor ajuta să progresăm. Sunt foarte recunoscător pentru faptul că au fost abordate în comunicare subiectele responsabilităţii, transparenţei şi vizibilităţii. Acest lucru va avea o influenţă decisivă. Aplauzele mele pentru vorbitorul anterior au rezultat, desigur, ca urmare a impresiei create de întrebarea referitoare la măsura în care Consiliul poate retrage Uniunea Europeană de sub controlul Parlamentului European. În ceea ce priveşte Lisabona, acest lucru înseamnă că dacă dobândesc cu adevărat mai multe drepturi, nu va mai exista control parlamentar şi public asupra celor opt miliarde.

Pentru a fi cât mai clar, eu provin dintr-o ţară neutră. Ar trebui să le pot spune alegătorilor mei ce se întâmplă cu banii. Nu pot face acest lucru, chiar dacă sunt preşedintele Comisiei pentru control bugetar. Prin urmare, aceste considerente trebuie avute în vedere în viitor. Sunt foarte recunoscător pentru sugestiile dumneavoastră.

Regret faptul că această dezbatere cade într-o uitare politică, deoarece suntem gata să ne luăm rămas bun unul de la celălalt şi să ne dorim toate cele bune. Doresc să procedez la fel. Aţi desfăşurat o activitate excelentă în calitate de comisar. Felicitări!

  Paul Rübig, raportor pentru avizul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie – (DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, Europa a reuşit să creeze un aşa-numit buget zero. Suntem singurul nivel politic care are un buget zero. Avem la dispoziţie 0,89% din venitul naţional brut şi suntem un bun exemplu al modului atent în care pot fi folosiţi banii contribuabililor europeni.

În plus, am arătat timp de câţiva ani că venitul nostru depăşeşte cheltuielile. Avem câte ceva rămas în fiecare an şi ar trebui, în sfârşit, să începem să folosim banii care rămân pentru crearea valorii adăugate europene în viitor. Parlamentul şi Consiliul ar trebui convină asupra modului în care aceşti bani pot contribui la valoarea adăugată europeană. Este foarte important să stabilim aceste baze.

Mai mult, tocmai am avut o dezbatere privind Banca Europeană de Investiţii. Cred că, în special pe perioada crizei, fondurile ar trebui să fie disponibile cât mai rapid posibil. Avem nevoie de o alocare de fonduri urgentă, în special în domeniul cercetării care oferă oportunităţi viitoare pentru servicii şi produse noi. Simplificarea administrării şi reducerea birocraţiei sunt cerinţe importante, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, deoarece acestea doresc să activeze pe pieţele mondiale şi pentru a realiza acest lucru au nevoie de sprijinul nostru.

O concentrare sporită asupra dezvoltării infrastructurii între statele membre, pe care Planul de redresare economică a început să o abordeze – pentru a da un exemplu, Nabucco şi alte conducte de energie – este crucială în această privinţă, deoarece este posibilă investiţia rapidă în acest domeniu. Dacă vă gândiţi la cât de mult oţel este necesar pentru aceste conducte, va deveni clar faptul că industria noastră a oţelului ar putea, cel puţin pe termen scurt, atinge vânzări de vârf şi garanta siguranţa locurilor de muncă. Ar trebui să lucrăm pentru a realiza acest lucru.

  Rumiana Jeleva, raportoare pentru avizul Comisiei pentru dezvoltare regională – (BG) Doamnelor şi domnilor, ca raportoare a Comisiei pentru dezvoltare regională, doresc să subliniez importanţa evaluării intermediare a cadrului financiar 2007-2013.

Salut raportul dlui Böge deoarece acesta indică şi domeniile unde sunt necesare schimbări şi îmbunătăţiri, creând astfel condiţiile pentru o Uniune Europeană mai eficientă. Din punctul de vedere al comisiei pe care o reprezint, suntem interesaţi în principal de modul în care sunt cheltuite resursele politicii de coeziune, deoarece aceasta reprezintă una dintre părţile fundamentale ale bugetului. Ne menţinem poziţia pe termen lung cu privire la faptul că majoritatea resurselor financiare trebuie să vizeze regiunile mai puţin dezvoltate care necesită sprijinul UE. Sunt încântată că raportul nu intră în conflict cu poziţia noastră privind această problemă.

Există noi provocări globale cu un impact teritorial semnificativ. Pentru a le depăşi, trebuie garantată o finanţare suficientă pentru perioada de după 2013. 0,35% din PIB-ul UE ar putea fi insuficient pentru îndeplinirea obiectivelor noastre. Regretăm că raportul nu ia în considerare pe deplin sugestia noastră, dar salutăm faptul că ajunge la o concluzie care este foarte apropiată de a noastră.

Am analizat, de asemenea, statutul fondurilor structurale acolo unde, din păcate, există un nivel scăzut de utilizare a resurselor în unele ţări. Autorităţile naţionale sunt vinovate într-o anumită măsură de utilizarea ineficientă a acestora în activitatea lor. Cred că complexitatea sistemului este, de asemenea, unul dintre motivele nivelului scăzut de utilizare. Comisia noastră a sugerat simplificarea procedurilor şi sunt încântată că raportul dlui Böge urmăreşte o direcţie de gândire similară.

Comisia noastră consideră că trebuie să iniţiem din nou dezbaterea privind cheltuirea resurselor pe care le pierdem datorită regulii N+2/N+3. În cursul negocierilor referitoare la Regulamentul privind fondurile structurale 2007-2013, Parlamentul a sugerat ca resursele neutilizate să fie folosite pentru programele operaţionale cu un nivel mai bun de utilizare. Raportul Böge nu ia considerare această idee, dar cred că aceasta ar trebui avută în vedere ca punct de plecare pentru discuţii ulterioare. -

Doresc să închei prin a mulţumi dlui Böge pentru cooperarea sa constructivă şi raportul excelent pe care l-a elaborat.

  Esther De Lange, raportoare pentru avizul Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală – (NL) Dle preşedinte, de fapt astăzi doream să mă adresez Consiliului, dar înţeleg că nu este prezentă nicio persoană din partea Consiliului şi că, prin urmare, se acordă oarecum mai puţină importanţă acestei dezbateri. Acest lucru mă surprinde puţin, deoarece la sfârşitul săptămânii trecute s-au luat iniţiativele necesare în ceea ce priveşte bugetul şi apoi, când vine vorba de dezbaterea finanţării specifice a acestora, Consiliul se retrage.

Mă aflu aici, în orice caz, cu un necesar simţ al ironiei. Oficial, ne aflăm aici pentru a dezbate evaluarea intermediară, dar în realitate s-a spus deja tot ceea ce era necesar privind pachetul de stimulente economice, în legătură cu care s-a ajuns la o înţelegere weekend-ul trecut. Acest pachet arată unde sunt insuficiente evaluarea intermediară şi bugetul multianual, întrucât, de la începutul cadrului multianual actual, am modificat propriile înţelegeri de trei ori la rând. Galileo, ajutorul alimentar pentru Africa şi felul în care acesta este finanţat, nu au fost lucruri plăcute.

Acum, încă o dată, avem o dezbatere privind pachetul de stimulente economice. Consiliul a luat iniţiative, dar nu pare a şti încă de unde vor veni banii. În domeniul energiei, de exemplu, trebuie găsite în jur de 2 miliarde pentru proiecte energetice, nu numai din bugetul pe anul acesta, dar şi din bugetul pe anul viitor şi, posibil, din cel pentru anul următor. Acest lucru înseamnă că vom lua din marja bugetului pentru agricultură. În acest caz se va spune că nu este vorba de banii pentru agricultură, ci de marjă, dar este suficientă izbucnirea unei singure epidemii la animale şi acei bani vor fi necesari în cadrul bugetului pentru agricultură. Poate vă aduceţi aminte de epidemia de febră aftoasă? Sau ce se va întâmpla în cazul în care preţurile la produse lactate vor continua să scadă şi va fi necesară o intervenţie? Mai mult, marja bugetului pentru agricultură va continua să scadă în următorii ani. Raportul Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală pentru evaluarea intermediară evidenţiază, pe bună dreptate, acest lucru.

Aş dori ca, prin urmare, Comisia şi Consiliul - în cazul în care acesta din urmă îşi va face apariţia sau, dacă nu, în scris - să confirme că vom onora mai întâi obligaţiile existente cu privire la agricultură, înainte de a începe să analizăm cât este marja şi abia apoi să vedem dacă aceasta poate fi folosită într-adevăr în alte scopuri. Acestea sunt regulile asupra cărora am căzut cu toţii de acord. În cazul în care nu le respectăm, cred că vom pierde din vedere esenţialul.

  Ingeborg Gräßle, în numele Grupului PPE-DE – (DE) Dle preşedinte, dnă comisar, doamnelor şi domnilor, aş dori să-i mulţumesc călduros dlui Virrankoski pentru raportul său din proprie iniţiativă privind o veche preocupare a Comisiei pentru bugete, cu alte cuvinte întrebările: cum vom proceda în privinţa planificării? Ce instrumente de planificare vom face disponibile? Cum ne asigurăm că priorităţile noastre sunt puse în aplicare? Vă mulţumesc foarte mult, dle Virrankoski, pentru munca depusă.

Noi credem că este important ca priorităţile noastre bugetare să se reflecte, de asemenea, în problema resurselor umane. Acesta este motivul pentru care am dori să facem o ofertă Comisiei. Ar trebui să folosim mai bine obligaţiile de raportare ale Comisiei pentru a elabora Strategia politică anuală şi propunerea de buget. Credem că rapoartele anuale ale Direcţiilor Generale nu acoperă suficient de în detaliu sau nu reuşesc să ia în considerare rata de succes a bugetului. Ceea ce am vrea să ştim este ce s-a întâmplat cu priorităţile Parlamentului? Cât de mare este rata de succes a strategiei politice anuale în această privinţă?

În opinia mea, mai avem cu toţii încă mult de învăţat şi avem nevoie, de asemenea, de mult mai multă experienţă, în cazul în care vrem ca întregul proces de raportare să nu rămână un obiectiv pur teoretic. Nu este un exerciţiu teoretic. Acesta este necesar pentru a putea administra banii în mod corect. Acesta este motivul pentru care solicităm ca instrumentele de gestionare să fie dezvoltate în continuare, pentru a ne ajuta să aflăm mai multe despre modul în care este pus în aplicare bugetul şi pentru a include mai mult din procesul de punere în aplicare în procedura de planificare.

De asemenea, ne întrebăm cum poate fi integrat mai eficient planul anual de gestionare în strategia politică anuală. Am dori să aflăm mai multe despre costurile ciclului GBA care trebuie, de asemenea, simplificat. S-a sugerat ca aceste întrebări să fie incluse în raportul de examinare. Deja avem raportul actual de examinare - mulţumesc. Îl vom studia şi ne vom familiariza cu acesta. Totuşi, înseamnă că aceste lucruri trebuie incluse în următorul raport, cel târziu.

Au fost depuse două amendamente pe care grupul nostru nu le poate accepta. Nu credem că o prelungire la doi ani este corectă, fiindcă aceasta devalorizează instrumentul de gestionare şi mai mult, în loc să îl îmbunătăţească. Noi dorim să îmbunătăţim instrumentul de gestionare GBA/EBA, nu să-l prelungim pe o perioadă de doi ani. Vom vota, de asemenea, împotriva amendamentului privind studiul. Este un amendament bun, dar nu îşi are locul în acest raport.

Am dori să mulţumim dnei comisar pentru activitatea sa şi vă urăm tuturor succes la alegeri.

  Gary Titley, în numele Grupului PSE – Dle preşedinte, în urma acestei evaluări a bugetului, trebuie să ne punem pur şi simplu o întrebare: reflectă bugetul priorităţile politice ale secolului al XXI-lea? În cazul în care nu le reflectă, acesta trebuie să fie modificat. Este suficient de flexibil pentru a reflecta vremurile în schimbare? Deoarece în momentul actual, una din frustrările mele cu privire la buget este modul în care gestionăm priorităţile negative. Prea multe sunt lăsate în buget fiindcă nu putem schimba lucrurile din cauza restricţiilor impuse de cadrele financiare multianuale (CFM).

Dacă se poate să revin la elaborarea şi gestiunea bugetului pe activităţi, cred că Comisia a realizat un progres enorm, dar aş dori să avertizez împotriva birocraţiei prea mari privind acest exerciţiu, deoarece dorim să asigurăm o evaluare calitativă, nu pur şi simplu una bazată pe bifarea unor căsuţe. Nu dorim ca oamenii să-şi petreacă tot timpul evaluându-se, când de fapt ar trebui să muncească. Aşa că trebuie să fim atenţi în această privinţă. Personal, consider că strategia politică anuală ar fi mai bună dacă ar fi la fiecare doi ani sau doi ani şi jumătate, pentru a se potrivi cu ciclul parlamentar. Acest lucru ne-ar permite să avem o idee mult mai clară privind perspectivele noastre politice, pe lângă programele de lucru anuale ale Comisiei.

  Silvana Koch-Mehrin, în numele Grupului ALDE – (DE) Dle preşedinte, dnă comisar, doamnelor şi domnilor, reforma finanţelor UE trebuia făcută de mult şi sunt recunoscător dlui Böge, raportorul, pentru că a stabilit acest lucru. Avem nevoie de un sistem de venituri şi cheltuieli pentru UE care să fie echitabil, simplu, transparent, de încredere şi durabil. Finanţele pentru bugetul UE ar trebui să provină doar din două surse, cu alte cuvinte propriile resurse tradiţionale şi plăţile bazate pe puterea economică a statelor membre, adică un procent din venitul naţional brut. În acest caz, statele membre ar trebui să contribuie cu maxim 1% din VNB-ul acestora.

În loc să pună la dispoziţia UE mai mulţi bani, fondurile ar trebui redistribuite în domeniile în care se poate obţine o valoare adăugată reală la nivel european, de exemplu politica externă comună, reţelele transeuropene, gestionarea frontierelor externe şi cercetarea. Pe de altă parte, nu ar trebui să mai existe subvenţii pe termen lung. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că ar trebui eliminate resursele proprii provenite din TVA şi, cel mai important, că nu trebuie să existe nicio taxă comunitară, indiferent de forma acesteia, atâta vreme cât UE nu este o democraţie reprezentativă în adevăratul sens al cuvântului. Este corect să se interzică îndatorarea publică a UE. Aceasta este o politică excelentă şi trebuie păstrată. În plus, toţi miniştrii de finanţe din UE trebuie, în cele din urmă, să facă o declaraţie naţională de asigurare. Vă mulţumesc foarte mult şi vă doresc mult succes în noul dumneavoastră rol.

  Wiesław Stefan Kuc, în numele Grupului UEN – (PL) Dle preşedinte, ambele rapoarte prezentate astăzi sunt bazate pe efectuarea evaluărilor pe care am fost forţaţi să le facem prin deciziile diferitelor organisme ale Uniunii Europene. Evaluarea instrumentelor gestiunii bazate pe activităţi, elaborării bugetului pe activităţi sau ale „planificării şi programării strategice” ar putea fi necesară, dar să dea impresia de „artă de dragul artei”. Cum poate fi comparată îndeplinirea obiectivelor politice cu construirea unei centrale sau a unor reţele de transport? Este oare Uniunea Europeană o întreprindere comercială căreia încercăm să-i aplicăm mecanisme similare de evaluare a eficienţei?

Acelaşi lucru este valabil în cazul evaluării intermediare a cadrului financiar multianual. În fiecare zi efectuăm evaluări şi direcţionăm resursele din bugetele noastre anuale în altă parte. Aceste decizii sunt luate de Consiliul European, care măreşte fondurile disponibile pentru punerea în aplicare a unor sarcini individuale importante. Cadrele financiare multianuale stabile ne oferă tuturor un sentiment de siguranţă multianual, iar acest lucru este ceea ce ar trebui să apreciem cel mai mult, mai ales în vremurile grele actuale.

Îi felicit cu cordialitate pe dl Böge şi pe dl Virrankoski pentru rapoartele lor foarte bune. Dnă Grybauskaitė, vă doresc cel mai mare succes în alegerile care se apropie.

  Helga Trüpel, în numele Grupului Verts/ALE – (DE) Dle preşedinte, dnă comisar, doamnelor şi domnilor, în momentul votării actualei perspective financiare, toate cele trei instituţii europene - Consiliul, Parlamentul şi Comisia - au înţeles că este necesar să reformăm, în cazul în care dorim să fim de actualitate. Acum, statele membre se îndepărtează de la acest lucru, ceea ce este o abordare greşită. Prin contrast, este adevărat că avem nevoie, pe de o parte, de un echilibru între continuitate şi previzibilitate şi, pe de altă parte, de capacitatea de a ne adapta rapid la noi provocări.

Trebuie să schimbăm structura rigidă. Din acest motiv, bugetul european - planul financiar pe termen mediu - trebuie să acopere cinci ani şi, prin urmare, trebuie să fie legat din punct de vedere politic de responsabilitatea unei Comisii alese şi a unui Parlament ales. Acest lucru va contribui la transparenţă, la claritatea politică şi la disponibilitatea de a lua decizii.

Astăzi am auzit ce propune dl Brown şi ce ar trebui să fie pe ordinea de zi. Preşedintele Obama a anunţat astăzi, de asemenea, intenţia sa de a investi 129 de miliarde în energia regenerabilă. Aş dori să spun că ar trebui, de asemenea, să spunem clar cetăţenilor Europei că trebuie să modificăm bugetul european. Trebuie să legăm politica agricolă, de exemplu, de producţia de energie ecologică şi să nu mai facem plăţi directe în funcţie de mărimea fermelor exprimată în hectare. Trebuie să creăm mai multe legături cu dezvoltarea rurală, ceea ce va fi benefic pentru persoanele care trăiesc în mediul rural.

Trebuie să adaptăm toate politicile noastre economice şi de creştere la paradigma schimbărilor climatice şi a durabilităţii, în cazul în care luăm într-adevăr în serios dezbaterile care au loc aici şi Strategia de la Lisabona şi trebuie să ne adaptăm la noile provocări care ne aşteaptă. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că trebuie să investim mai mult în educaţie, în cercetare şi în dezvoltare la nivel european. Toate cele trei instituţii trebuie să găsească curajul politic de a face acest lucru împreună.

  Pedro Guerreiro, în numele Grupului GUE/NGL – (PT) Raportul cuprinde anumite aspecte care, până la un anumit punct, evidenţiază ceea ce noi am afirmat de mult timp; şi anume faptul că bugetul comunitar actual este mai mic decât ceea ce este necesar pentru a promova în mod adecvat şi eficient coeziunea economică şi socială proclamată din cadrul Uniunii Europene. Cu atât mai mult cu cât, în ciuda faptului că ne aflăm în plină criză, limitele inadecvate asupra cărora s-a convenit în actualul Cadru financiar multianual 2007-2013 nu sunt nici măcar utilizate în întregime - aproape 29 miliarde EUR mai puţin între 2007 şi 2009 - iar sumele incluse în buget nu sunt puse în aplicare ca obiectiv „de cheltuieli”, mai ales în ceea ce priveşte convergenţa, precum şi agricultura şi pescuitul.

Pe de altă parte, se adaugă noi priorităţi, care se contrazic cu ceea ce considerăm noi că ar trebui să fie obiectivul şi prioritatea principală a bugetului comunitar: un instrument de redistribuire privind costurile, inegalităţile şi asimetriile cauzate de piaţa internă, de uniunea economică şi monetară şi de liberalizarea comerţului mondial, pentru acele ţări şi regiuni din cadrul Uniunii Europene care sunt mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic. Ar trebui să avem un buget comunitar care să dea prioritate convergenţelor reale, bazate pe progresul social şi pe protejarea şi promovarea potenţialului fiecărei ţări, a utilizării durabile a resurselor naturale şi a protecţiei mediului înconjurător, în scopul coeziunii economice şi sociale, suplimentar faţă de un ajutor pentru dezvoltare eficient.

Subliniem, de asemenea, faptul că bugetul comunitar ar trebui să se bazeze pe o contribuţie echitabilă din partea fiecărei ţări, în funcţie de venitul său naţional brut, prin urmare respingând ferm orice încercare, mai mult sau mai puţin mascată, de a introduce taxe europene.

  Nils Lundgren, în numele Grupului IND/DEM – (SV) Dle preşedinte, ca întotdeauna când este vorba despre bugetul nostru, acesta este o realizare scrupuloasă şi competentă, dar, din punct de vedere pur politic, a rămas blocat, din păcate, în rutină. După cum a spus antevorbitorul meu, acesta nu este un buget pentru secolul al XXI-lea. Acesta se bazează, în mod evident, pe ideea că cheltuielile UE ar trebui să continue să crească ad infinitum. Trebuie să oprim acest lucru la un moment dat.

Aş dori să menţionez pe scurt trei puncte. Se spune aici că în cazul în care VNB scade, ceea ce se va întâmpla acum, bugetul UE nu trebuie să fie afectat. Nu putem continua să funcţionăm în felul acesta. Este mai bine ca banii să fie cheltuiţi în fiecare ţară, atunci când acestea văd că economiile lor şchiopătează şi se prăbuşesc, astfel cum se întâmplă acum.

Raportul propune mai mulţi bani pentru noi domenii de activitate, în baza Tratatului de la Lisabona. Acest lucru reprezintă o aroganţă faţă de regulile de bază ale democraţiei. Acest Tratat a fost respins.

În acelaşi timp, raportul nu reuşeşte să propună niciun fel de măsuri de reducere a costurilor. Cu toate acestea, există de fapt posibilităţi de a se face economii mari în agricultură, în cadrul Fondurilor structurale, în cadrul Comitetului Economic şi Social European, în Comitetul Regiunilor şi în alte locuri. Vă rugăm, faceţi aceste economii!

  Salvador Garriga Polledo (PPE-DE) – (ES) Dle preşedinte, a venit momentul să evaluăm felul în care a funcţionat până acum cadrul financiar multianual 2007-2013 şi ce schimbări ar putea fi necesare în cei aproape patru ani care au mai rămas din valabilitatea acestuia.

În primul rând, trebuie să conştientizăm limitările Acordului privind perspectiva financiară, adoptat în 2006 de către statele membre. Noi l-am dezaprobat la momentul respectiv şi acum putem vedea în mod clar cât de inadecvat este acest acord. Din păcate, perspectiva financiară actuală şi-a demonstrat limitele în cel mai nepotrivit moment, tocmai într-un moment de criză, când bugetul comunitar ar fi trebuit să fie ca un vârf de lance pentru Uniunea Europeană, în lupta împotriva crizei economice şi a şomajului.

În momentul de faţă, ar fi un lucru aproape uimitor să găsim 5 miliarde EUR în bugetul comunitar, pentru a fi folosiţi în următorii doi ani financiari în scopul relansării cercetării în domeniul energetic, asigurării interconexiunilor energetice sau îmbunătăţirii comunicaţiilor în zonele rurale ale UE. Regiuni întregi din Uniunea Europeană, precum a mea, Asturia, speră să găsească un mod viabil şi durabil de folosire a cărbunelui ca sursă de energie curată.

Pentru acest lucru, de exemplu, ar trebui folosit bugetul comunitar. Cu toate acestea, inflexibilitatea acestuia şi subfinanţarea diferitelor capitole de cheltuieli va permite ca aceste 5 miliarde EUR să fie găsiţi numai în cazul în care fondurile pentru politica agricolă comună pentru 2009-2010 nu sunt utilizate în întregime. Aceasta nu este eficienţă bugetară; este, pur şi simplu, un truc de contabilitate.

Dl Böge, în calitate de raportor, a început astăzi o discuţie foarte folositoare privind transformarea bugetului comunitar într-un instrument cu adevărat activ al politicii economice. Nu ne putem permite alte perspective financiare eşuate în viitor.

  Göran Färm (PSE) - (SV) Dle preşedinte, în calitate de raportor alternativ pentru Grupul Socialist din Parlamentul European în această chestiune, aş dori să exprim mulţumirile mele dlui Böge pentru spiritul său pozitiv de cooperare. Un cadru pe termen lung este important, dar o îngheţare pe termen de şapte ani cu plafoane bugetare rigide, atât la nivel global, cât şi la nivelul sectoarelor reprezintă un model nerezonabil în lumea actuală, care este în continuă schimbare.

Bugetul pe termen lung actual, care este valabil până în 2014, a fost, de fapt, stabilit în 2005. Ce am fi putut şti atunci despre criza economică actuală, despre situaţia din Kosovo sau Gaza sau despre amploarea crizei climatice sau despre oscilaţiile extreme ale preţurilor produselor alimentare? Nu, nu putem continua să facem lucrurile în acest fel.

Concluzia mea este că trebuie să avem o imagine generală detailată asupra actualului buget pe termen lung: cadrul financiar multianual. Acesta se va aplica într-o mare măsură, bineînţeles, în cazul în care este pusă în aplicare propunerea Comisiei pentru bugete, cu alte cuvinte, prelungirea cadrului financiar actual cu cei doi ani care au fost sugeraţi, pentru a se sincroniza mai bine cu mandatul Comisiei şi al Parlamentului.

Prin urmare, ce dorim? Mai multe lucruri, de fapt.

În primul rând, aspiraţiile noastre pentru revizuirea bugetară în sine. În opinia noastră, este inacceptabil să ne concentrăm numai asupra cadrului financiar viitor. Comisia pentru bugete a adoptat un număr de amendamente, ceea ce înseamnă că vom cere Comisiei să înainteze o propunere pentru o revizuire temeinică a conţinutului actualului buget pe termen lung, cât mai curând posibil. Aceasta este relevantă, desigur, mai ales în cazul în care solicitarea noastră de prelungire ar fi pusă în aplicare.

Solicităm, de asemenea, ca preşedinţia suedeză din această toamnă să proceseze această propunere din partea Comisiei, în mod activ şi prompt. Trebuie să controlăm această situaţie.

În al doilea rând, în ceea ce priveşte abordarea politică, am primit semnale clare în urma consultărilor deschise pe scară largă pe care le-a întreprins Comisia. Există în special câteva domenii în care UE trebuie să fie mai fermă. Acestea includ politica privind clima; locurile de muncă şi creşterea; şi politica externă şi de dezvoltare. Dacă dorim ca UE să fie capabilă să joace un rol major pe plan global în aceste domenii, aceasta are nevoie de resurse. Acest lucru este absolut clar. În momentul de faţă, toate aceste domenii sunt în mod semnificativ subfinanţate.

În al treilea rând, trebuie să efectuăm un număr de schimbări tehnice necesare. Nu este necesar să dezvolt acest subiect, fiindcă dl Böge a vorbit deja despre acest lucru. Dorim să avem cinci ani în loc de şapte şi o ajustare la perioadă, astfel încât noul Parlament şi o nouă Comisie să poată avea o influenţă reală asupra cadrului care se aplică pe durata mandatului acestora.

În al patrulea rând, dorim un sistem revizuit şi mai echitabil pentru resursele proprii ale UE. Ceea ce avem nevoie acum sunt propuneri rapide şi o revizuire intermediară temeinică a actualului buget pe termen lung, pentru a aduce retorica şi resursele mai aproape una de cealaltă şi pentru a începe procesul spre o abordare mai durabilă pe termen lung a bugetului UE, înainte de următoarea perioadă bugetară pe termen lung.

  Zbigniew Krzysztof Kuźmiuk (UEN) - (PL) Dle preşedinte, există trei aspecte pe care aş dori să le aduc în atenţia Comisie în această dezbatere.

Comisia Europeană trebuie să propună un sistem de sprijin pentru regiunile care depăşesc 75% din PIB-ul pe cap de locuitor în actuala perspectivă financiară, dar care vor necesita în continuare finanţare având în vedere dezechilibrele interne puternice de dezvoltare. Ar trebui să menţionez că anumite regiuni din Spania, Portugalia, Italia şi Grecia primesc astfel de fonduri de tranziţie pe perioada perspectivei financiare actuale.

Trebuie luată, de asemenea, o decizie finală privind retragerea din ultimele încercări de renaţionalizare a politicii agricole comune. Nu va fi posibil să garantăm o cofinanţare obligatorie a politicii agricole comune la niveluri similare din partea fiecărui stat membru, întrucât acest lucru va avea ca rezultat o distorsionare semnificativă a concurenţei sau, cu alte cuvinte, dezintegrarea PAC.

În ceea ce priveşte ambiţia Comisiei Europene de a separa plăţile directe de producţie, este necesar, de asemenea, ca după 2013 să înlăturăm decalajele mari în ceea ce priveşte sprijinul pentru terenurile agricole cu o suprafaţă mai mică de un hectar, care există în prezent între vechile şi noile state membre. În caz contrar, dacă situaţia persistă după 2013, va reprezenta o tolerare de facto a două politici agricole comune pe teritoriul UE.

  Janusz Lewandowski, în numele Grupului PPE-DE – (PL) Dle preşedinte, permiteţi-mi să continui într-o limbă pe care dna Grybauskaitė o înţelege. Contribuţiile noastre de astăzi se bazează pe doi ani bugetari compleţi, în cadrul unei perspective de şapte ani. Aceasta ar trebui să ne îndemne în mod evident să fim prudenţi la felul în care sunt formulate intervenţiile noastre. Mi se pare că adoptarea unanimă a raportului dlui Böge pentru Comisia pentru bugete arată că acesta a găsit numitorul comun în punctele de vedere ale diverselor grupuri politice.

Ceea ce uimeşte pe mine este faptul că aproape 5 miliarde EUR din bugetul pe 2008 au rămas neutilizate. Acest lucru nu trebuie să se repete. Ar fi un eşec pentru noi toţi. Există iniţiative ale Comisiei care au ca scop să facă obţinerea fondurilor mai uşoară. Deoarece astfel stau lucrurile şi aşa şi trebuie, politica regională nu poate şi nu va fi o sursă de finanţare în viitor pentru acele secţiuni ale bugetului care sunt subfinanţate în mod cronic: am vorbit despre acest lucru atunci când am negociat perspectiva financiară, iar aceasta a fost pe deplin coroborată în politica noastră externă: capitolul 1a şi capitolul 3. În cazul în care continuăm să ne bazăm pe 1% din bugete, nu vom reuşi cu siguranţă să ajungem la o soluţie rezonabilă pentru chestiunea bugetului Uniunii Europene.

În raportul la care mă refer, dl Böge prezintă întrebarea cheie referitoare la adaptarea legislaturii parlamentare la perioada perspectivei financiare. Aceasta este, într-adevăr, poziţia acestei Camere. Cu toate acestea, ar trebui să reţinem anumite temeri printre ţările afectate de politica de coeziune, care au nevoie de o oarecare certitudine în privinţa politicii şi nu ştiu încă exact în ce fel reducerea acestei perioade va afecta previzibilitatea obţinerii fondurilor structurale.

În cele din urmă, aş dori să-i mulţumesc în mod cordial dnei Grybauskaitė pentru cooperarea cu Parlamentul şi, bineînţeles, ca şi alţi vorbitori, să vă doresc succes în campania dumneavoastră. O asemenea multitudine de voci, în ciuda diferenţelor de vederi politice, este de bun augur în aceste alegeri.

  Catherine Guy-Quint (PSE) – (FR) Dle preşedinte, dnă comisar, în primul rând aş dori să vă reamintesc faptul că această dezbatere face parte dintr-un proces mai lung, de câţiva ani: consultările Comisiei Europene; „bilanţul de sănătate” al politicii agricole comune; cel deal patrulea raport de coeziune economică şi socială; şi raportul Lamassoure privind „resursele proprii” pentru buget.

Comisia Europeană a anunţat intenţia sa de a prezenta, cel mai târziu în toamna 2009, principalele sale orientări pentru această revizuire, ceea ce a dus la remarcabila muncă depusă de Comisia pentru bugete, sub conducerea dlui Böge. Ştim că această revizuire va fi întreprinsă odată ce se va instala următorul Parlament. Nu Parlamentul nostru actual este cel care o va întreprinde.

Prin urmare, aş evidenţia un punct politic de bază şi anume că aproape am obţinut unanimitatea, astfel încât viitorul cadru financiar să corespundă cu mandatul viitorului Parlament, iar acesta este un aranjament pe care am dori să-l vedem perpetuat. Acest lucru mi se pare foarte important deoarece, în cele din urmă, Comisia va putea supraveghea consecvenţa dintre rezultatele alegerilor şi orientările bugetului.

În continuare, aş dori să vă reamintesc faptul că opinia Grupului Socialist din Parlamentul European este că bugetul ar trebui să fie concentrat din nou pe misiunile fundamentale: locurile de muncă, creşterea şi inovarea, astfel cum a afirmat colegul nostru, dl Färm. Cu toate acestea, înainte de a încheia, aş dori să spun că adevăratul viitor al Uniunii depinde de această revizuire şi sper că viitorul Parlament va folosi raportul Böge, astfel încât să poată duce la îndeplinire ambiţia noastră europeană, în ciuda propriilor interese naţionale transmise în fiecare zi prin intermediul subterfugiilor Consiliului .

Depinde de Parlament să emită politici europene care să dea speranţă tuturor cetăţenilor într-un proiect care este politic şi nu doar economic.

  Margaritis Schinas (PPE-DE) - (EL) Dle preşedinte, astăzi suntem 27 şi cheltuim mai puţin de 1% din avuţia noastră colectivă pentru bugetul comunitar, aproximativ la fel cu cât cheltuiam când eram doar 15. Fie şi numai aceste cifre ilustrează de ce raportul Böge pe care îl dezbatem astăzi reprezintă una din acţiunile politice de bază pentru următorii cinci ani.

Este o întrebare crucială la care trebuie să răspundem: cât de mulţi bani şi pentru care politici? Unde trasăm limita, măsura ambiţiilor noastre? De această dată trebuie să punem totul pe masă, fără niciun fel de condiţii preliminare, iar discuţia trebuie să înceapă de la zero. Va trebui să rezolve două dificultăţi importante în această negociere majoră:

- prima este faptul că acum suntem, bineînţeles, mai mulţi decât eram cu ocazia anterioară, când au avut loc negocieri similare; şi

- a doua dificultate este faptul că, din păcate, această negociere are loc în momentul în care ciclul „pisicii grase” s-a încheiat şi suntem puternic afectaţi de criza economică.

Cu toate acestea, negocierea care practic începe astăzi cu abordarea foarte realistă a dlui Böge ar trebui să confirme trei condiţii preliminare de bază care sunt primordiale pentru Europa:

- în primul rând, faptul că viitorul agriculturii în comunitate trebuie să fie asigurat chiar şi după 2013;

- în al doilea rând, faptul că principiul coeziunii şi solidarităţii între statele membre nu trebuie să se încheie; şi

- în al treilea rând, faptul că a venit momentul să discutăm despre dezvoltarea inteligentă, despre banii care sunt cheltuiţi, de asemenea, pentru creiere şi nu numai pentru asfalt şi ciment.

PREZIDEAZĂ: DL MAURO
Vicepreşedinte

  Costas Botopoulos (PSE) - (EL) Dle preşedinte, dle comisar, raportul preşedintelui comisiei noastre, dl Böge, pe care îl dezbatem astăzi este, în opinia mea, foarte interesant şi foarte important din trei motive: în primul rând, pentru că evidenţiază anumite sectoare care necesită îmbunătăţiri; în al doilea rând, pentru că prezintă anumite propuneri; şi în al treilea rând, pentru că pune bazele dezbaterii esenţiale, care va avea loc în următoarea sesiune parlamentară.

Sectoarele care au nevoie de îmbunătăţiri au legătură în principal cu neconcordanţele dintre opţiunile politice şi opţiunile comunitare şi cu incapacitatea de a ne gestiona corespunzător resursele bugetare.

Propuneri:

- o propunere fundamentală este cea a unui ciclu de cinci ani al cadrului financiar şi o abordare a politicilor financiare bazată pe un ciclu de cinci ani; cu alte cuvinte, mandatul Parlamentului nostru ar coincide cu propunerile politice la nivel bugetar;

- în al doilea rând, problema flexibilităţii este extrem de importantă. Totuşi, flexibilitatea nu înseamnă doar schimbare între sectoare; ea înseamnă un răspuns general. Flexibilitatea în sine nu este soluţia acestei probleme.

Prin urmare, toate acestea ne pregătesc pentru dezbaterea esenţială, pe baze noi, cu privire la un nou buget politic şi coordonat, în viitoarea sesiune parlamentară.

  Alexandru Nazare (PPE-DE) - (RO) Reducerea la cinci ani a perioadei de programare financiară, după cum recomandă şi raportul Böge – cu această ocazie, aş vrea să îl felicit pe dl Böge pentru contribuţia deosebită la acest raport – ar fi o dovadă deosebită de maturitate a instituţiilor europene, un semn de reducere a birocraţiei.

În acelaşi timp, trebuie să fim realişti şi trebuie să avem în vedere cât de fezabilă este o astfel de măsură, pentru a nu ajunge în situaţii limită în care ne va lua doi ani să adoptăm un buget de cinci ani. Întrebarea-cheie este cum procedăm să simplificăm procedurile, astfel încât banii europeni să fie utilizaţi într-o perioadă rezonabilă de timp.

Au devenit deja mitologie întâmplările cu bani europeni care nu ajung la luni, dacă nu ani, de la momentul în care era într-adevăr nevoie de ei. Să vă dau exemplu banii din Fondul de Solidaritate. După cum ştiţi, România va primi 12 milioane de euro pentru cinci judeţe afectate de inundaţii. Inundaţiile au avut loc în vara anului trecut, noi am votat luna aceasta, dar probabil că banii vor ajunge aproape la un an de la momentul în care au avut loc inundaţiile. Românii care primesc aceşti bani nu au conştiinţa faptului că sunt ajutaţi de Uniunea Europeană.

  Kyösti Virrankoski, raportor − (FI) Dle preşedinte, aş dori să mulţumesc tuturor celor care s-au pronunţat în legătură cu raportul meu.

Aş afirma, acum când Uniunea Europeană este o Comunitate de 27 de state membre şi 480 de milioane de locuitori, că managementul şi administraţia trebuie simplificate şi eficientizate. Gestionarea şi elaborarea bugetului pe bază de activităţi permit în mod evident acest lucru, cu puterea şi responsabilitatea alocate la nivelurile corespunzătoare, fiind în avantajul managementului competent şi a punerii eficiente în aplicare a programelor.

În final vreau să vă mulţumesc tuturor şi mai ales vreau să îi urez dnei Grybauskaitė toate cele bune şi succes în activităţile sale viitoare. A fost o plăcere deosebită să lucrez cu dumneavoastră şi am remarcat cooperarea excelentă dintre Parlament şi Comisie. Mulţumesc şi toate cele bune.

  Reimer Böge, raportor – (DE) Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, doresc să încep prin a-i mulţumi dnei comisar. După o etapă iniţială de cunoaştere reciprocă, am lucrat împreună eficient, constructiv şi deschis. Acest lucru a fost dovedit de rezultatele mai multor negocieri pe parcursul ultimilor ani. Vă doresc mult succes în următoarele săptămâni. De asemenea, aş dori să adresez mulţumiri călduroase colegilor mei deputaţi pentru munca lor asiduă şi pentru discuţia care a avut loc înaintea votului de mâine din sesiunea plenară, precum şi dnei Guy-Quint, în calitatea sa de raportoare cu privire la consecinţele bugetare ale Tratatului de la Lisabona. Am convenit asupra unei proceduri comune pentru punctele cheie ale rapoartelor, mai ales în ceea ce priveşte abordarea în trei etape şi termenul de punere în aplicare.

Deşi am înţeles că actuala Perspectivă financiară pentru 2007-2013 şi, în legătură cu aceasta, Acordul interinstituţional din 2006 au reprezentat tot ceea ce s-a putut obţine în urma negocierilor, am fost pe deplin conştienţi şi de erorile de acţiune. De aceea este atât de important ca acest raport să solicite încheierea la timp a unor acorduri orientate spre viitor şi să garanteze că ele implică un angajament total. Activitatea noastră în următoarele săptămâni şi luni, mai ales cu privire la negocierile curente, este dedicată integral Planului de redresare economică şi reamintirii Consiliului că toate elementele Acordului interinstituţional, întrucât există un număr de instrumente la care s-a referit dna comisar, sunt o parte inseparabilă a cadrului financiar general. Dacă toate statele membre ar fi fost mai conştiente de acest lucru, am fi făcut mai multe progrese cu regulamentele existente.

În final, aş dori să profit de ocazie pentru a face apel la Comisie ca în toamnă să ţină cont de constatările şi concluziile fundamentale pe care Parlamentul le va adopta mâine. Acesta ar putea fi un început excelent pentru a face schimbările ambiţioase necesare sub forma unui efort comun al Comisiei şi al Parlamentului European şi, în acelaşi timp, pentru a dezvolta un buget care să fie orientat spre viitor şi care să se bucure de o mai mare legitimitate politică. Aceasta este ceea ce solicită Parlamentul în acest raport, în mod colectiv şi foarte hotărât.

  Preşedintele – Dezbaterea este închisă.

Votul va avea loc miercuri, 25 martie 2009.

Declaraţii scrise (articolul 142 din Regulamentul de procedură)

  Czesław Adam Siekierski (PPE-DE), în scris – (PL) O analiză a cadrului financiar curent este o ocazie bună pentru reflecţie, nu numai cu privire la modul în care sunt alocate resursele disponibile, ci şi cu privire la viitoarea formă a bugetului UE. Atunci când introducem modificări în prezentul buget şi când planificăm următoarea Perspectivă financiară, ar trebui să fim orientaţi mai presus de orice de aspiraţia unei integrări mai profunde şi de atingerea unor obiective specifice.

Recent am putut observa modificări importante în structura bugetului UE. Cheltuielile legate de PAC nu mai reprezintă cea mai mare parte a fondurilor Comunităţii. În momentul de faţă, politica de coeziune şi măsurile legate de realizarea strategiei de la Lisabona pot conta pe cel mai substanţial sprijin. Fără îndoială că această evoluţie este benefică pentru viitorul unei Europe orientate către o economie inovatoare, bazată pe cunoaştere, care garantează un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă. Totuşi, o astfel de schimbare nu trebuie să aibă loc cu preţul subminării securităţii alimentare europene şi al reducerii veniturilor fermierilor.

La fel de îngrijorătoare este scăderea continuă a nivelului bugetului UE în relaţie cu VNB al statelor membre ale UE. Statisticile arată că, dacă în perspectiva actuală am fi menţinut bugetul la nivelul la care era în perioada 1993-1999 (calculat în conformitate cu acelaşi procent din PIB), am fi avut 200 miliarde EUR în plus, disponibile pentru realizarea politicilor europene. Presiunea de a reduce bugetul Comunităţii pe care o observăm este dăunătoare, pentru că limitează flexibilitatea şi abilitatea acestuia de a se adapta nevoilor în schimbare. De aceea solicit ca adaptarea bugetului UE la noi provocări să nu fie făcută prin transfer de resurse de la PAC, ci printr-o majorare corespunzătoare a mijloacelor bugetare ale UE.