Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2008/0128(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A6-0515/2008

Dezbateri :

PV 24/03/2009 - 12
CRE 24/03/2009 - 12

Voturi :

PV 25/03/2009 - 3.4
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0170

Stenograma dezbaterilor
Marţi, 24 martie 2009 - Strasbourg Ediţie JO

12. Performanţele şi viabilitatea sistemului aviatic european - Aerodromuri, gestionarea traficului aerian şi servicii de navigaţie aeriană (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
Proces-verbal
MPphoto
 
 

  Preşedinta − Următorul punct este dezbaterea comună privind:

– raportul elaborat de Marian-Jean Marinescu, în numele Comisiei pentru transport şi turism, referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 549/2004, (CE) nr. 550/2004, (CE) nr. 551/2004 şi (CE) nr. 552/2004 pentru a îmbunătăţi performanţa şi viabilitatea sistemului aviatic european [COM(2008)0388 - C6-0250/2008 - 2008/0127(COD)] (A6-0002/2009) şi

– raportul elaborat de Marian-Jean Marinescu, în numele Comisiei pentru transport şi turism, referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 216/2008 în domeniul aerodromurilor, gestionării traficului aerian şi serviciilor de navigaţie aeriană şi de abrogare a Directivei 2006/23/CE a Consiliului [COM(2008)0390 - C6-0251/2008 - 2008/0128(COD)] (A6-0515/2008)

 
  
MPphoto
 

  Marian-Jean Marinescu, raportor (RO) Pachetul cerul unic european II se adresează întregului sistem al transporturilor aeriene, având implicaţii directe şi pozitive asupra companiilor aeriene, prestatorilor de servicii de navigaţie aeriană, controlorilor de trafic, aeroporturilor, industriei aeronautice. Reprezintă, de fapt, răspunsul legiuitorului la nevoia de armonizare şi eficientizare a spaţiului şi a traficului aerian european în beneficiul mediului, al industriei şi, în primul rând, al pasagerilor.

Prin acordul obţinut cu Consiliul pe pachetul SES II facem un pas înainte pe calea întăririi Uniunii Europene. Este un pas firesc după piaţa comună, după adoptarea monedei unice, după crearea spaţiului Schengen. Vom avea din 2012 un Schengen aerian. Rutele vor fi mai scurte, controlul traficului mai eficient, serviciile de navigaţie aeriană optimizate şi, în perspectivă, integrate.

În consecinţă, zborurile vor fi mai scurte, se va consuma mai puţin combustibil, emisiile de dioxid de carbon vor fi mai puţine, ceea ce, în mod normal, trebuie să ducă la scăderea preţurilor la biletele de avion.

Compromisul obţinut în urma negocierilor cu Consiliul reflectă necesitatea accelerării constituirii blocurilor aero-spaţiale funcţionale. Am ajuns la un acord cu privire la termenul limită pentru operaţionalizarea FAB care devansează cu şase luni propunerea iniţială a Comisiei Europene.

Funcţionarea FAB este principalul element al creării cerului unic european, de aceea salut acordul încheiat în noiembrie anul trecut pentru cel mai important FAB, cel referitor la Europa Centrală.

Solicit, pe această cale, sprijinul Comisiei Europene pentru aprobarea proiectului legat de FAB Danube România - Bulgaria în cadrul financiar TEN-T.

Cu sprijinul reprezentanţilor preşedinţiilor franceză şi cehă, cărora le mulţumesc pe această cale, am reuşit să echilibrăm raporturile decizionale şi competenţele dintre statele membre şi Comisia Europeană, mai cu seamă în ceea ce priveşte schema de performanţă, element cheie al pachetului SES II.

Comisia va decide în ceea ce priveşte armonizarea şi implementarea corectă a ţintelor cuprinse în planurile naţionale de performanţă.

Propunerea iniţială a Comisiei a fost completată cu două elemente introduse de Parlament. Primul dintre acestea este coordonatorul sistemului de blocuri aero-spaţiale funcţionale. Am considerat că este necesar ca, după modelul TEN-T, să fie desemnat un coordonator care să faciliteze încheierea acordurilor de funcţionare a FAB, grăbind astfel procesul de unificare a cerului european. Al doilea element se referă la clarificarea conceptului de „proiecte comune”, precum şi la definirea surselor de finanţare aferente acestora.

Parlamentul European a reuşit, de asemenea, să impună acordarea unei atenţii deosebite factorului uman. Compromisul obţinut cu Consiliul clarifică, în plus, interdependenţele dintre SES II şi AESA, având în vedere că extinderea competenţelor Agenţiei la aerodromuri, ATM/ANS şi ATC reprezintă de fapt componenta „siguranţă” a pachetului.

Consider că este foarte important că s-a găsit o definiţie clară şi completă pentru aerodromurile care intră sub incidenţa prevederilor acestui regulament.

Noile specificaţii emise de AESA trebuie să le asimileze pe cele existente. În plus, s-a dat posibilitatea menţinerii derogărilor acordate până în prezent. De asemenea, am obţinut introducerea unor prevederi referitoare la necesitatea întăririi şi extinderii procesului de consultare cu toţi actorii interesaţi.

Rapoartele care vor fi votate mâine reprezintă un important pas înainte pe calea creării cerului unic european şi sunt convins că sunt un succes şi un câştig pentru toţi cei interesaţi.

 
  
MPphoto
 

  Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei − (IT) Dnă preşedintă, onorabili membri, în ajunul alegerilor europene şi cu două săptămâni înainte de adoptarea celui de-al treilea pachet maritim, instituţiile europene sunt pe cale să transmită un alt semnal pozitiv cetăţenilor UE, demonstrând că, mai ales în aceste vremuri de criză, Comisia, Parlamentul şi Consiliul sunt de partea cetăţenilor, sunt capabile să abordeze o criză dificilă şi în măsură să ofere soluţii concrete.

Reforma cerului unic european este un semnal important care va avea consecinţe asupra industriei şi a cetăţenilor şi care va reduce poluarea mediului. Datele pe care le deţinem cu privire la dificultăţile cu care se confruntă sectorul de transport aerian sunt bine cunoscute – astăzi au venit date noi, pe care le voi menţiona în intervenţia mea – şi, prin urmare, am demonstrat că putem reacţiona la o criză, iar acesta este fără îndoială un lucru pozitiv, care îi face pe europeni să înţeleagă că instituţiile există şi că ele sunt în măsură să facă faţă dificultăţilor.

De aceea doresc să mulţumesc Parlamentului pentru rapiditatea cu care a adoptat această decizie. Îi sunt recunoscător dlui Marinescu, de care mă leagă o veche prietenie, construită prin munca pe care am desfăşurat-o împreună, umăr la umăr, în Parlament – îi cunosc competenţele, pe care a ştiut să le pună din nou în valoare, lucrând împreună cu Comisia şi obţinând un rezultat important într-o foarte scurtă perioadă de timp – şi, împreună cu dânsul, vreau să mulţumesc, de asemenea, tuturor raportorilor alternativi, care au ajutat instituţiile să fie din nou alături de cetăţenii Europei.

A fost cu siguranţă un angajament important care, repet, reprezintă un răspuns eficient. Transportul aerian aşteaptă de fapt măsuri concrete şi tangibile, care să satisfacă nu numai exigenţele operatorilor de transport aerian, ci mai ales pe cele ale pasagerilor. În acest scop am insistat pentru introducerea unui organism de reglementare a serviciilor, pentru a garanta faptul că monopolurile nu afectează calitatea serviciilor. În plus, pe lângă facilitarea exploatării sistemelor naţionale, introducerea rapidă a unui manager al reţelei de trafic aerian ar putea constitui un exemplu pentru toate modalităţile de transport, dar şi pentru sectorul telecomunicaţiilor şi pentru cel energetic.

Aş dori să amintesc sprijinul pe care Parlamentul l-a oferit Comisiei privind elaborarea unui nou instrument destinat finanţării unor proiecte transfrontaliere de infrastructură, provenind, între altele, din programul SESAR. Parlamentul a înţeles importanţa parteneriatului şi a reafirmat rolul important pe care îl au operatorii în punerea în aplicare a acestui demers ambiţios.

Mă bucur să văd că Parlamentul se alătură Comisiei pentru a recunoaşte, printr-o declaraţie comună, importanţa care trebuie acordată factorului uman. În special, Parlamentul s-a exprimat în favoarea consolidării poziţiei militarilor prin crearea cerului unic, iar aceasta este o abordare pe care o susţin pe deplin, inclusiv pentru că am fost, pentru o perioadă de timp, controlor militar al apărării aeriene şi, prin urmare, nu pot să nu înţeleg rolul important pe care îl au controlorii militari în domeniul traficului aerian. Aş da ca exemplu spaţiile operative pe care le-am vizitat, unde operatori civili şi militari lucrează împreună pentru a asigura securitatea transportului aerian.

Declaraţia comună pe care o susţin prevede că, pentru a implementa eficient regulamentele cerului unic european, Comisia trebuie să afirme nevoia de a se ţine cont în mod adecvat de factorii umani, convinsă fiind că siguranţa nu poate fi niciodată considerată garantată şi recunoscând necesitatea de a dezvolta mai mult cultura siguranţei, mai ales prin integrarea unui sistem fiabil de alertă în caz de accident şi „just culture”, astfel încât să se înveţe din accidentele care au loc.

Comisia declară că va construi modelul de serviciu pe baza unei autentice culturi a siguranţei, integrând un sistem fiabil de alertă în caz de accident şi „just culture” ca bază pentru asigurarea securităţii. Ea va garanta că profesioniştii responsabili cu asigurarea securităţii au un nivel de competenţă adecvat şi va promova implicarea reprezentanţilor personalului în crearea cerului unic european la nivel naţional, la nivel de blocuri funcţionale aerospaţiale şi la nivel comunitar. Va evalua integrarea factorilor umani în crearea cerului unic european până în anul 2012.--

În concluzie, este prima dată când fiecare aspect al sectorului aviatic în ansamblul său va fi reglementat. Graţie acestei noi abordări, siguranţa mişcărilor la sol în aeroporturi, pe coridoarele aeriene şi în fazele de aterizare şi decolare va fi asigurată de un singur organism.

Prin urmare acesta este începutul unei noi etape în istoria Agenţiei de Siguranţă a Aviaţiei. O adoptare atât de rapidă a pachetului – şi vă mulţumesc încă o dată pentru aceasta – demonstrează puternica voinţă politică existentă la nivel european de a implementa ideile măreţe ale unui important predecesor al meu care, din păcate, nu mai este printre noi: Loyola De Palacio. Ea şi-a dorit un adevărat cer unic în beneficiul cetăţenilor europeni. Astăzi am reuşit să facem această reformă.

 
  
MPphoto
 

  Teresa Riera Madurell, raportoare pentru avizul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie(ES) Dnă preşedintă, Comisia pentru industrie, cercetare şi energie consideră propunerea Comisiei ca fiind pozitivă, întrucât remediază deficienţele primului pachet în ceea ce priveşte coerenţa, eficienţa, reducerea costurilor şi îmbunătăţirea gestiunii.

Principalele contribuţii ale Comisiei pentru industrie sunt legate de finanţare. Master planul ATM necesită resurse importante şi de aceea trebuie să fie posibilă utilizarea finanţării publice acolo unde este necesar, iar investiţia iniţială nu ar trebui să fie prefinanţată de utilizatori.

Aceste contribuţii ţin şi de rolul Eurocontrol-ului, care credem că trebuie restructurat integral pentru a se asigura buna sa administrare şi controlul furnizării de servicii. În ceea ce priveşte privatizarea serviciilor, cred în continuare că este mai eficient să facem un studiu prospectiv, fără vreo idee preconcepută, şi să decidem în funcţie de rezultatul acestuia.

În sfârşit, aş dori să subliniez încă o dată că realizarea cerului unic este fundamentală pentru a progresa în direcţia realizării obiectivelor stabilite la Kyoto şi că, în calitate de cetăţean spaniol, sunt mulţumită că eroarea privind Gibraltarul a fost rectificată.

De asemenea, vreau să mulţumesc Comisiei pentru excelenta sa colaborare şi serviciilor Comisiei pentru industrie şi grupului meu parlamentar pentru ajutorul lor nepreţuit.

 
  
MPphoto
 

  Georg Jarzembowski, în numele Grupului PPE-DE(DE) Dnă preşedintă, dle Tajani, doamnelor şi domnilor, ar trebui să îi fim cu toţii foarte recunoscători dlui Marinescu. Într-un timp foarte scurt, dânsul a reuşit să ajungă la un acord cu Consiliul European, cu sprijinul vicepreşedintelui Comisiei. Acest al doilea pachet legislativ ne va permite să ne gestionăm mai eficient spaţiul aerian în următorii ani. De asemenea, va permite companiilor aeriene şi în cele din urmă consumatorilor să economisească până la 3 miliarde EUR şi să reducă emisiile de CO2 cu până la 12%. Acestea sunt obiective importante privind costurile, consumatorii şi mediul, care sunt acum la îndemâna noastră.

În primul din cele două regulamente, statele membre au făcut în cele din urmă ceea ce ar fi trebuit să facă cu ani în urmă, şi anume, să stabilească blocuri funcţionale aerospaţiale într-un timp scurt. Aceste blocuri aerospaţiale, care nu mai sunt divizate de-a lungul frontierelor naţionale, dar sunt în schimb conforme cu fluxurile funcţionale ale traficului aerian, vor permite gestionarea mai eficientă şi mai sigură a spaţiului aerian şi vor contribui la prevenirea blocajelor aeriene inutile.

Sunt foarte recunoscător pentru sprijinul Comisiei şi pentru hotărârea raportorului de a desemna un coordonator european pentru blocurile funcţionale aerospaţiale, întrucât vor exista probleme legate de garantarea faptului că statele membre vor stabili în mod real aceste noi blocuri. Este important ca un coordonator acţionând în numele Parlamentului şi al Comisiei să poată face presiuni pentru ca aceste blocuri noi să fie create.

De asemenea, este important ca gestionarea spaţiului militar aerian să fie integrată în acest sistem şi să avem un master plan autentic pentru cerul unic european, care să aplice şi să implementeze rezultatele tehnologice ale proiectului de cercetare privind gestionarea traficului aerian, SESAR. În sfârşit, este la fel de important pentru noi ca Agenţiei Europene de Siguranţă a Aviaţiei să i se atribuie sarcina punerii în aplicare a standardelor şi a gestionării activităţilor pentru aeroporturi, gestionarea traficului aerian şi serviciile de navigaţie aeriană. Această organizaţie trebuie dotată în timp util cu personalul şi echipamentul necesar. Susţinem, sperând că vom avea sprijinul Comisiei în această privinţă, consultarea AESA cu domeniile relevante ale industriei, cu privire la soluţiile practice pentru toate aceste activităţi noi, astfel încât să poată fi identificate soluţii cu adevărat eficiente.

 
  
MPphoto
 

  Ulrich Stockmann, în numele Grupului PSE (DE) Dnă preşedintă, dle comisar, ştiu un cântec care conţine versul „În cer trebuie să fie libertate nelimitată”. Acest lucru este pur şi simplu neadevărat. Cerul european constă într-un amestec de 60 de centre naţionale de control. Sunt de două ori mai multe decât în SUA, dar gestionează jumătate din volumul traficului aerian de acolo. În plus, zonele militare de nonsurvol împiedică avioanele să zboare în linie dreaptă de la un aeroport la altul. Acest lucru nu este durabil, mai ales dacă avem în vedere faptul că volumul traficului aerian se dublează la fiecare 10-15 ani. Când volumul traficului aerian se dublează, riscurile privind siguranţa cresc de patru ori.

Acest lucru ne-a determinat să iniţiem în 2004 conceptul de cer unic european. Din nefericire, Consiliul de Miniştri a insistat la acea vreme că statele membre ar trebui să convină între ele care blocuri aerospaţiale ar trebui create. Aceasta a fost o greşeală, pentru că statele membre au pierdut foarte mult timp şi au devenit foarte preocupate de probleme legate de competenţa naţională.

Acum Parlamentul şi un raportor bun au realizat un regulament cu obiective clare şi cu reguli de bază pentru introducerea acestor blocuri aerospaţiale până în 2012. Acesta contribuie la creşterea siguranţei, la protecţia mediului şi la reducerea costurilor traficului aerian. Zboruri care sunt mai scurte cu 50 de kilometri, o reducere cu 12% a emisiilor de CO2, economii de 3 miliarde EUR pentru companiile aeriene şi mai puţine întârzieri pentru pasageri. Pe scurt, sper că această reformă sectorială în cer va fi în cele din urmă reuşită şi ne va duce cu un pas mai departe.

 
  
MPphoto
 

  Nathalie Griesbeck, în numele Grupului ALDE(FR) Dnă preşedintă, dle comisar, doamnelor şi domnilor, este rândul meu să îmi exprim satisfacţia faţă de acest raport privind cerul unic european. Este un real pas înainte, pe care mulţi dintre noi îl salută.

Aceste două regulamente răspund unor aşteptări mari din partea tuturor actorilor interesaţi din toate ţările Uniunii, deoarece fragmentarea excesivă a sistemului actual are efecte foarte costisitoare şi, în special, provoacă serioase probleme privind gestionarea traficului.

Datorită acestui nou cer european, avioanele vor abandona treptat rutele de zbor neliniare pe care sunt obligate să le utilizeze în prezent şi vor urma rute aeriene mai directe şi deci mai eficiente şi, lucrul cel mai important, mai ieftine pentru călători.

Sunt realmente încântată de faptul că aceasta va permite o scădere a impactului transportului aerian asupra mediului înconjurător şi, desigur, a costurilor suportate de consumator.

Împreună cu armonizarea standardelor de siguranţă, acesta este şi un foarte binevenit pas înainte. El va face ca transportul aerian să devină în acelaşi timp mai sigur şi mai rapid, bineînţeles, dar şi, mai presus de toate, mai puţin poluant şi mai ieftin.

În numele Grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, aş solicita totuşi Comisiei să disponibilizeze resurse financiare, în special, şi în mod logic fondurile pentru reţelele transeuropene, dar şi contribuţii ale Băncii Europene de Investiţii, pentru a finanţa toate proiectele emblematice comune care au scop îmbunătăţirea navigaţiei aeriene europene.

Cred că Parlamentul şi-a depăşit încă o dată cu succes divergenţele pentru a merge înainte şi a da Consiliului impulsul necesar pentru obţinerea unui acord rapid asupra acestui raport, esenţial pentru aviaţia europeană şi pentru reducerea impactului acesteia asupra mediului. La fel ca dl comisar, sunt şi eu mulţumită de faptul că el transmite cetăţenilor noştri un semnal concret, tangibil.

 
  
MPphoto
 

  Roberts Zīle, în numele Grupului UEN (LV) Vă mulţumesc, dnă preşedintă. Salut faptul că noile prevederi legislative vor unifica tehnologiile de gestionare a traficului aerian şi vor determina un progres în direcţia unui sistem combinat de blocuri funcţionale aerospaţiale, reducând astfel fragmentarea traficului aerian al Uniunii Europene. Ca rezultat, o planificare mai eficientă a rutelor de trafic aerian va reduce consumul de combustibil şi emisiile nocive, iar transportul aerian va deveni astfel mai ecologic. Totuşi, în ceea ce priveşte plăţile discriminatorii şi ilegale pe care Rusia le solicită operatorilor de transport aerian din Uniunea Europeană pentru zborurile peste Siberia, din păcate, nu am reuşit să dotăm Comisia Europeană cu un mecanism care să-i permită să adopte o poziţie adecvată în discuţiile cu Rusia referitoare la acest aspect. Cu toate acestea, în opinia mea, Uniunea Europeană va trebui să aibă într-un fel sau altul la dispoziţie acest mecanism, pentru a putea influenţa situaţiile în care o ţară din afara UE tratează în mod discriminatoriu operatorii de transport aerian din Uniunea Europeană; principiul unui astfel de mecanism este, de fapt, cel al egalităţii reciproce, astfel încât aceasta este ceea ce trebuie să obţinem. Vă mulţumesc.

 
  
MPphoto
 

  Eva Lichtenberger, în numele Grupului Verts/ALE(DE) Dnă preşedintă, în primul rând aş dori să îi mulţumesc raportorului care s-a implicat în aceste negocieri cu un angajament deosebit şi cu competenţe de expert. Aceste negocieri au fost necesare pentru că, deşi graniţele cerului nu sunt vizibile, ele există cu certitudine. Iniţial au existat graniţe naţionale, care, trebuie spus, au fost bazate pe egoism naţional şi au împiedicat unificarea spaţiului aerian european.

În ceea ce priveşte viteza de călătorie, cerinţele de securitate şi creşterea enormă a traficului aerian, ar fi trebuit ca introducerea acestor îmbunătăţiri să fie posibilă cu mult mai devreme, cu atât mai mult cu cât conceptul de blocuri aerospaţiale este discutat şi negociat încă din 2004. Cred că acum putem face progrese semnificative în acest domeniu. Nu este doar o problemă de îmbunătăţire a rutelor de zbor, de creştere a confortului pasagerilor şi de îmbunătăţire a calculabilităţii; dacă sunt implementate eficient, aceste îmbunătăţiri vor determina şi o reducere a emisiilor. Avem nevoie urgentă de această reducere a emisiilor provocate de traficul aerian, pentru că volumul acestuia este într-o creştere foarte accelerată şi pentru că sistemul nostru de comercializare a emisiilor cauzate de traficul aerian nu a fost foarte eficient.

Consiliul a fost împotriva acestuia până la final. Opoziţia sa nu a fost atât de reuşită cum sperase şi, prin urmare, până şi eu pot vota în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 

  Michael Henry Nattrass, în numele Grupului IND/DEM Dnă preşedintă, în această clădire există o cerere nesfârşită de putere şi control – niveluri de control la care în trecut numai URSS ar fi visat. Controlul UE care omoară inovaţia şi puterea UE de a distorsiona cererea pieţei, contrar aşteptărilor alegătorilor. Acum nici măcar cerul nu mai este limita.

Invocând scuza eficienţei, UE – una din cele mai ineficiente birocraţii din lume – vrea să controleze eficienţa în cer. UE caută să pună obstacole în calea inovării aduse de promotorii pieţei libere, cum sunt Easyjet şi Ryanair, pentru că aceştia satisfac publicul, şi noi ştim cum ignoră UE publicul. UE doreşte un coordonator al sistemului de blocuri funcţionale aerospaţiale: un titlu pretenţios pentru un dictator al controlului asupra traficului aerian, a aeroporturilor şi a industriei.

Este acelaşi fel de supracontrol care a dus în cele din urmă la dispariţia URSS, dar totul de dragul de a zbura sub drapelul cui? Este vorba exclusiv de un europenism exagerat. Nu este vorba despre satisfacerea publicului şi nu are nimic de-a face cu cererea. Succesul depinde de eficienţă şi de răspunsul la cerere, aşa cum pot fi obţinute doar pe piaţa liberă – nu prin controale distructive ale UE, nu cu lipsa de înţelegere a UE şi nu cu lipsa de expertiză a UE, aşa cum este ea desfăşurată în această clădire.

Să reînviem eficienţa lăsând oferta să hrănească cererea şi permiţând inovarea. Aceasta nu este treaba UE. Vă rog să votaţi împotrivă.

 
  
MPphoto
 

  Luca Romagnoli (NI) – (IT) Dnă preşedintă, dle comisar, doamnelor şi domnilor, salut înfiinţarea unui cer unic european şi sunt aproape sigur că el va îmbunătăţi eficienţa şi siguranţa şi, de asemenea, că va reduce impactul aviaţiei asupra mediului înconjurător.

Mai mult decât atât, aş dori să subliniez că Italia a lansat deja „Blue MED” împreună cu Cipru, Grecia şi Malta. Acesta este un bloc aerospaţial funcţional care creşte eficienţa zborului şi permite reducerea costurilor tocmai prin eliminarea fragmentării cerului într-o zonă extinsă deasupra Mediteranei. Pe scurt, atunci când scopul este creşterea transparenţei – fac această observaţie pentru deputatul care a vorbit înaintea mea – şi sunt introduse tipuri de stimulente care fac serviciile mai eficiente, trebuie să spunem că suntem satisfăcuţi.

În încheiere, salut şi obiectivul constând în optimizarea gestionării aeroporturilor. Prin urmare, sper că în curând se va face ceva pentru a îmbunătăţi serviciile destinate pasagerilor în aeroporturi, servicii care, ca în cazul aeroportului din Roma, sunt adesea nesatisfăcătoare. Aş dori să îi mulţumesc dlui Marinescu pentru raportul său excelent şi Comisiei pentru iniţiativă.

 
  
MPphoto
 

  Reinhard Rack (PPE-DE)(DE) Dnă preşedintă, ambele rapoarte ale dlui Marinescu privesc îmbunătăţirea organizării traficului aerian în Europa. Am reuşit să obţinem mult într-un acord în primă lectură, nu în ultimul rând datorită activităţii importante şi reuşite a raportorului. Acesta este un lucru important, mai ales într-o perioadă în care industria aeriană din Europa şi din lume trece printr-o situaţie dificilă.

Totuşi, nu ar trebui să fim interesaţi doar de îmbunătăţirea funcţionalităţii aici şi acum în actuala criză. Ar trebui, de asemenea, să continuăm să ne concentrăm asupra unor probleme importante din trecut. Acestea includ drepturile pasagerilor. Înainte de criza din 11 septembrie, am elaborat un regulament privind pasagerii referitoare la refuzul îmbarcării şi la întârzieri, în care am utilizat în mod deliberat drept standard nevoia de protecţie a industriei aeriene şi nu nevoia de protecţie a pasagerilor. Companiile aeriene au exploatat în mod flagrant acest lucru în situaţia actuală: criza, plus condiţiile meteorologice nefavorabile din iarnă. Comportamentul lor a fost scandalos.

Următorul punct se referă la lichide. Multe lucruri se schimbă în cer în acest moment, dar vechiul regulament privind lichidele rămâne încă în vigoare. Acesta nu sporeşte siguranţa nimănui. Ele asigură câtorva persoane locuri de muncă la punctele de control din aeroporturi. Deranjează foarte multe persoane şi, aşa cum s-a spus deja, cu excepţia unui alibi, nu a produs niciun rezultat. Dle Tajani, dumneavoastră şi predecesorul dumneavoastră ne-aţi asigurat că acest regulament ridicol va fi abrogat după ce s-au făcut verificări care au demonstrat că acesta nu aduce niciun fel de beneficii suplimentare în privinţa securităţii. Aşteptăm cu nerăbdare ca regulamentul să fie abrogat.

 
  
MPphoto
 

  Jörg Leichtfried (PSE)(DE) Dnă preşedintă, în zilele noastre nu se pune doar problema că avioanele zboară peste frontierele naţionale. Deşi persoanele din partea dreaptă-sus, care s-ar putea să nu spună lucruri chiar ridicole, dar care se ascund în spatele frumoaselor lor drapele, nu par să fi înţeles, este vorba despre faptul că spaţiul aerian european este complet nereglementat şi în această situaţie este esenţial ca acest spaţiu aerian nereglementat să fie administrat în mod centralizat, monitorizat în mod centralizat şi implementat în mod centralizat. Aceste două rapoarte reprezintă modalitatea corectă de a realiza acest lucru.

Este esenţial ca zborurile în Europa să fie mai bine coordonate. Este, de asemenea, esenţial ca aceleaşi standarde înalte de securitate să fie aplicate pretutindeni şi sunt convins că drumul pe care pornim aici este cel corect. Ca rezultat al blocurilor aerospaţiale actuale, există prea multe zboruri, care durează prea mult şi au rute foarte circulare. În plus, emisiile de CO2 sunt mult prea mari şi companiile aeriene suportă costuri enorme. Toate acestea se vor schimba şi se vor îmbunătăţi prin regulamentul pe care îl vom adopta mâine.

Aş dori să profit de ocazie pentru a-i mulţumi raportorului, dl Marinescu, pentru munca sa excelentă. Cred că am lucrat împreună pentru a realiza ceva foarte pozitiv pentru cetăţenii Europei. Acesta este motivul pentru care ne aflăm aici.

 
  
MPphoto
 

  Robert Evans (PSE) - Dnă preşedintă, dl Tajani a afirmat la începutul dezbaterii că aceasta transmite un semnal pozitiv cetăţenilor Europei. Sunt de acord, iar acesta este scopul muncii noastre.

Doresc să mă refer în special la aerodromuri, pentru că este important să aducem aceste structuri sub umbrela unei legislaţii europene rezonabile. Cred că este raţional, deoarece protejează cetăţenii, şi facem aceasta prin extinderea competenţei AESA.

Sunt totuşi câteva zone în care aş căuta ceva mai multe clarificări. Cred că este corect să eliminăm aerodromurile mici, care sunt destinate exclusiv aspectelor recreaţionale sau recreative ale zborului şi să le scoatem din sfera de aplicare. Amendamentul 44 prezentat de dl Marinescu şi de alţii este important, pentru că modifică baza, de la greutatea avionului la lungimea pistei de 800 m. Mă întreb totuşi dacă dl comisar sau dl Marinescu ar putea, atunci când vor rezuma, să mă asigure că definiţia sintagmei „accesibil uzului public” este explicată corect, astfel încât să nu existe nicio ambiguitate în legătură cu definiţia actuală a uzului public. Ar putea dumnealor să explice dacă aceasta înseamnă viabil din punct de vedere comercial, dacă înseamnă persoane care cumpără bilete pentru zboruri sau dacă înseamnă lucruri la care publicul ar putea avea efectiv acces? Acesta ar putea fi un viitor obstacol care sper să fie eliminat.

 
  
MPphoto
 

  Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei − (IT) Dnă preşedintă, onorabili membri, sunt foarte mulţumit că Parlamentul a votat în unanimitate, sau aproape în unanimitate, în favoarea reformei cerului unic european. Înţeleg că numai dl Nattrass este împotrivă, dar nu înţeleg de ce: poate că nu am înţeles eu sau poate că dumnealui nu a citit corect proiectul de reformă a cerului unic european. Nu înţeleg ce legătură are Uniunea Sovietică cu aceasta: fiecare este liber să spună ce doreşte; eu nu sunt nostalgic în ceea ce priveşte Uniunea Sovietică.

Totuşi, cu privire la problemele serioase cuprinse şi abordate în dezbatere, aş dori să subliniez că acesta este un răspuns practic pe care îl dăm unei crize în sectorul transportului aerian. Datele oferite astăzi de IATA sunt îngrijorătoare. Conform declaraţiilor directorului general, în acest an financiar sectorul în cauză este pe cale să piardă 4,7 miliarde USD sau aproape 3,5 miliarde EUR, obţinând astfel rezultate mai slabe decât cele estimate iniţial. Profiturile sale vor scădea cu 12%.

Astfel, confruntaţi fiind cu o asemenea criză, suntem totuşi capabili să introducem standarde de reducere a costurilor. În total, odată aplicată şi acţionând la întreaga capacitate, reforma integrală, incluzând SESAR, ar trebui să conducă la o economie totală de aproximativ 40 miliarde EUR, iar apoi următoarea cifră importantă – şi cred că aceasta este pe placul dnei Lichtenberger – este cea a reducerii poluării, care va fi substanţială.

În privinţa problemei ridicate de dl Zīle referitoare la reciprocitate şi la taxele de survol care vor fi impuse tuturor avioanelor care zboară deasupra Siberiei, ea a făcut obiectul unui acord semnat cu Rusia, dar acesta nu a fost încă aplicat. Am ridicat această problemă în cadrul câtorva reuniuni cu miniştrii competenţi ai transporturilor. Problema a fost, de asemenea, ridicată în cadrul reuniunii la nivel înalt a Comisiei Europene, de la Moscova, cu dl Putin şi dl Medvedev, precum şi cu ministrul transporturilor, pe care l-am întâlnit la nivel bilateral. Nu văd progrese semnificative din partea Rusiei, dar vom persevera.

Principiul reciprocităţii, care ar fi putut fi inclus în text, nu a fost susţinut de Consiliu. Cele mai multe state membre s-au opus şi astfel a avut loc o dezbatere la ultimul Consiliu al miniştrilor transporturilor. Întrucât nu a existat nicio posibilitate de a-l include, el nu a fost introdus în textul legislativ.

Totuşi, legat de problemele ridicate de dl Romagnoli privind aeroporturile din Roma, pot spune că verificările sunt întotdeauna făcute de Comisia Europeană, ca de obicei. Pot afirma că, în ceea ce priveşte aplicarea regulamentului cu privire la protecţia pasagerilor cu mobilitate redusă, aeroporturile Fiumicino şi Ciampino pot fi date ca exemple, întrucât ele au aplicat reglementările comunitare mai devreme decât alte aeroporturi, într-o asemenea măsură încât am putut chiar prezenta noul regulament la sfârşitul lunii iulie a anului trecut la aeroportul Fiumicino.

Aceasta nu înseamnă că ar trebui să ne culcăm pe lauri: Mă gândesc la problema scandaloasă a celor 42 de milioane de bagaje care sunt manipulate necorespunzător în toată lumea, la cele 1 milion de valize sau bagaje care se pierd. Confruntat cu aceste date, am iniţiat o anchetă prin intermediul Direcţiei Generale Energie şi Transport. Am acordat o lună pentru obţinerea răspunsurilor de la toate organizaţiile competente, iar dacă aceste răspunsuri confirmă datele furnizate şi publicate în presă, voi propune o reformă a regulamentului existent, pe care îl consider uşor deficitar în privinţa protecţiei pasagerilor. Am în vedere o eventuală însărcinare a unor organisme naţionale cu misiunea de a verifica dacă este aplicat regulamentul comunitar.

Atenţia mea este îndreptată, desigur, asupra problemei „drepturilor pasagerilor” şi vreau să vă asigur din nou de acest lucru, ca răspuns la întrebarea adresată de dl Romagnoli, şi să reasigur Parlamentul în ansamblul său, precum şi să confirm angajamentul meu constant de a încerca să protejez şi mai mult drepturile pasagerilor. Nu este o coincidenţă faptul că, după regulamentul înaintat şi aprobat privind transportul aerian, sunt acum discutate regulamentele privind transportul maritim şi transportul cu autocarul.

I-aş mai spune dlui Evans că criteriile luate în considerare reprezintă valoarea comercială a aeroporturilor şi lungimea pistei, la care s-a referit domnia sa. Definiţia la care face referire a fost oarecum depăşită de criteriile prezentate.

Cred că pot să vă mulţumesc încă o dată şi insist asupra problemei siguranţei transportului aerian care, odată cu această reformă, va fi şi mai mare, chiar dacă sunt convins că zborul pe cerul Europei este astăzi sigur, însă nu există niciodată limite atunci când este vorba de siguranţă. Trebuie să facem întotdeauna mai mult şi de aceea, în toate aceste sectoare în care este posibil să creştem nivelul de siguranţă a transporturilor, mă voi implica integral şi voi încerca să înaintez Parlamentului şi Consiliului propuneri care să demonstreze într-adevăr cetăţenilor UE că datoria instituţiilor europene este de a-i ajuta.

În încheiere, vă mulţumesc încă o dată tuturor. Îi sunt recunoscător dlui Marinescu, însă aş dori să le mulţumesc tuturor membrilor, tuturor coordonatorilor, tuturor reprezentanţilor aleşi care au luat cuvântul în timpul acestei dezbateri, pentru că nu am fi reuşit fără un angajament atât de puternic al Parlamentului – care a arătat cu această ocazie că nu vrea să piardă timpul – să intervenim practic în probleme care îi afectează direct pe cetăţenii UE, un angajament pe şi l-a asumat împreună cu Comisia. Mulţumesc, de asemenea, serviciilor Comisiei Europene care au făcut atât de mult şi sunt bucuros că, în timpul intervenţiilor, cineva le-a mai mulţumit serviciilor pentru cooperare.

Împreună am reuşit să facem ca industria aeronautică să realizeze că instituţiile sunt capabile – repet şi subliniez – să abordeze o criză dificilă. Cred că cetăţenii Europei, lumea întreprinderilor nu aşteaptă ajutoare cu caracter general sau doar măsuri legislative din partea noastră, ci au nevoie să li se arate că instituţiile sunt capabile să fie acolo, sunt capabile să îi sprijine pe cetăţeni, pe antreprenori şi pe toţi aceia care sunt hotărâţi să înfrunte această criză. Ei au nevoie să simtă că instituţiile sunt capabile să le fie alături şi să îi sprijine pentru a depăşi împreună această perioadă dificilă pentru economia europeană, care va supravieţui – şi sunt profund convins de acest lucru – prin implementarea de reguli precise şi serioase, care să se aplice tuturor.

Absenţa normelor şi existenţa unor reguli slabe au dat naştere crizei economice şi financiare. Noi, europenii, care ne identificăm ca parte a unei civilizaţii care este fructul dreptului roman şi al codului napoleonian, care este fundamentată pe norme şi pe respectarea normelor, suntem convinşi că, datorită acestor norme, vom putea depăşi dificultăţile actuale şi, mai presus de toate, vom fi din ce în ce mai capabili să avem un sistem care poate fi liber, dar poate şi să înfrunte dificultăţi economice şi financiare.

Vă mulţumesc încă o dată pentru angajamentul dumneavoastră deosebit. Sunt bucuros că pot lua parte la acest moment politic important alături de dumneavoastră.

 
  
MPphoto
 

  Marian-Jean Marinescu, raportor (RO) Doar scurte răspunsuri.

Referitor la Eurocontrol, a început reforma pentru a putea primi noile responsabilităţi, iar referitor la „stăpânul aerului”, cred că cele mai fericite entităţi după aprobarea acestui raport vor fi companiile aeriene, inclusiv Ryanair.

Referitor la „public use”, este menţiunea care exclude tocmai aeroporturile pentru aerocluburi sau aeroporturile pentru plăcere. Este motivul pentru care am vrut să scoatem din reglementare aceste aeroporturi, pentru a nu complica mai mult lucrurile.

Mulţumesc, de asemenea, pentru aprecierile pozitive pe care le-aţi făcut pentru activitatea mea, dar cred că nu puteam să fac acest lucru singur, sub nicio formă, de aceea mulţumesc foarte mult raportorilor celorlalte grupuri politice, dlor Stockmann, Leichtfried, Degutis, Zile şi dnei Lichtenberger, pentru contribuţiile deosebite aduse acestui dosar, precum şi pentru susţinerea pe care mi-au oferit-o în negocierile cu Consiliul.

Mai vreau să subliniez, de asemenea, că majoritatea sugestiilor existente în amendamentele depuse pentru plen de colegii Kohlíček şi Markov se regăsesc deja în compromisul obţinut cu Consiliul.

Dle Comisar, eu vă felicit pentru această reuşită, sper să fie confirmată mâine de votul Parlamentului şi de votul Consiliului la sfârşitul acestei luni.

Mulţumesc echipei de experţi a Comisiei, care a lucrat alături de noi pentru realizarea acestui acord, şi mulţumesc şi preşedinţiei franceze şi preşedinţiei cehe pentru eforturile depuse, în special dlui Thierry Boutsen şi dnei Vera Zazvorkova.

 
  
MPphoto
 

  Preşedinta − Dezbaterea comună s-a încheiat.

Votul va avea loc mâine (miercuri, 25 martie 2009).

Declaraţii scrise (articolul 142 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Šarūnas Birutis (ALDE), în scris (LT) Deşi actualul sistem european de transport aerian este considerat a fi foarte sigur, creşterea rapidă a volumului transporturilor va aduce probabil noi provocări în domeniul siguranţei. Prin urmare, trebuie să acţionăm la nivel comunitar, astfel încât gradul de siguranţă să fie menţinut sau poate chiar ridicat în viitor. Cel mai important lucru este revizuirea şi uniformizarea standardelor în acele sectoare care nu sunt încă reglementate de legislaţia UE (şi care, din această cauză, se caracterizează prin fragmentarea reglementărilor şi prin neaplicarea acestora), pentru a le integra într-o singură abordare. Aceste caracteristici sunt valabile în special pentru două elemente ale lanţului transportului aerian, care sunt considerate ca fiind foarte importante din punct de vedere al siguranţei, întrucât ele pot reprezenta sectorul cu gradul cel mai mare de risc.

 
  
MPphoto
 
 

  Christine De Veyrac (PPE-DE), în scris(FR) Consiliul şi Parlamentul au ajuns la un compromis care a permis ca aceste două dosare să fie încheiate în primă lectură.

Sunt încântată de acest acord, care este un pas important în crearea unui cer unic european.

Aceasta va permite obţinerea unor îmbunătăţiri importante privind timpul de zbor, consumul de combustibil, costurile călătoriilor şi emisiile de CO2.

În timp ce primul regulament evidenţiază performanţa şi modernizarea sistemului aeronautic european, cel de-al doilea subliniază cerinţele de siguranţă şi garantează că această evoluţie importantă în ceea ce priveşte gestionarea traficului aerian în Europa nu va avea loc în detrimentul siguranţei aeronavelor şi a pasagerilor acestora.

Parlamentul s-a luptat pentru ca aceste două texte, care sunt complementare, să fie votate împreună, şi sunt bucuroasă să văd că instituţia noastră a reuşit să convingă Consiliul cu privire la acest aspect.

Statele membre, companiile aeriene şi pasagerii: sunt cu toţii beneficiarii acestor noi reglementări, care vor pregăti transportul aerian pentru deceniile următoare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 
  
MPphoto
 
 

  Kathy Sinnott (IND/DEM), în scris Atunci când elaborăm politici în domeniul aviaţiei, siguranţa trebuie să fie întotdeauna principala noastră grijă. Apreciez obiectivele acestui raport de a face aviaţia mai sigură şi mai eficientă pentru toţi cei implicaţi.

Astfel trebuie făcuţi toţi paşii necesari pentru a îmbunătăţi siguranţa, trebuie să ajutăm aeroporturile şi autorităţile de trafic aerian să respecte normele. Dezvoltarea unui cadru de reglementare unificat şi implementarea unei noi tehnologii vor fi scumpe. Aeroporturile regionale ar putea întâmpina dificultăţi în a susţine costurile suplimentare ale actualizării sistemelor proprii.

Aeroportul Shannon din vestul Irlandei asigură controlul traficului aerian pentru o zonă întinsă din Atlanticul de Nord. Totuşi, ca aeroport care a pierdut multe rute în ultimul deceniu, s-ar putea să nu dispună de fondurile necesare pentru îmbunătăţiri. În mediul economic actual nu va fi uşor să obţină un împrumut pentru echipamente noi şi pentru formare. Transferarea costurilor asupra consumatorului poate avea ca efect scăderea veniturilor.

Aş sugera ca, pentru a asigura această tranziţie către călătorii aeriene mai sigure, Comisia să aloce fonduri pentru a sprijini procesul.

 
  
  

(Şedinţa a fost suspendată la ora 20.00 şi reluată la ora 21.00)

 
  
  

PREZIDEAZĂ: DOAMNA ROURE
Vicepreşedintă

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate